BAC Psihologie - 2026, Varianta 1

Răspunsul corect este b. Senzațiile proprioceptive (chinestezice și de echilibru) ne informează despre poziția și mișcările corpului; cele exteroceptive privesc lumea exterioară (văz, auz), iar cele interoceptive starea organelor interne.

Item grilă cu răspuns unic (clasificarea senzațiilor, senzațiile proprioceptive). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Percepția reflectă obiectul ca întreg, într-o imagine unitară, în prezența lui; senzația reflectă doar însușiri izolate, iar reprezentarea și imaginația lucrează în absența obiectului.

Item grilă cu răspuns unic (definiția percepției). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Panoramizarea este proprietatea reprezentării de a reda simultan laturi ale obiectului pe care percepția le surprinde doar succesiv.

Item grilă cu răspuns unic (reprezentarea, panoramizarea). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Motivația este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, de la trebuințele fiziologice până la idealuri; trebuințele și idealurile sunt doar forme ale ei.

Item grilă cu răspuns unic (definiția motivației). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Afectivitatea (emoțiile, sentimentele, pasiunile) este latura stimulator-energizantă a comportamentului: trăirile afective mobilizează și potențează activitatea.

Item grilă cu răspuns unic (rolul afectivității). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Volumul atenției este numărul de elemente cuprinse simultan în câmpul atenției; distributivitatea înseamnă urmărirea simultană a mai multor activități, iar stabilitatea, menținerea atenției în timp.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile atenției, volumul). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Perseverența, independența, fermitatea și tenacitatea sunt calități ale voinței: Vitoria Lipan își urmărește scopul, aflarea adevărului despre soțul ei, până la capăt, depășind toate obstacolele.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile voinței). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. În scara lui I. A. Taylor, creativitatea emergentă este nivelul geniului, care aduce un principiu cu totul nou și revoluționează un domeniu; cea inovativă doar modifică semnificativ principiile lui.

Item grilă cu răspuns unic (nivelurile creativității, creativitatea emergentă). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Trăirile afective exprimă relația dintre obiect și trebuințele persoanei, deci sunt întotdeauna subiective: același eveniment poate bucura un om și îl poate întrista pe altul. Ele pot fi pozitive sau negative, deci nu sunt întotdeauna pozitive sau neutre.

Item grilă cu răspuns unic (proprietățile afectivității, subiectivitatea). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Afectele sunt trăiri primare, violente, cu apariție bruscă și durată scurtă, care pot scăpa controlului conștient; emoțiile sunt mai puțin intense și mai bine controlate, iar dispozițiile sunt stări difuze, de durată.

Item grilă cu răspuns unic (stările afective, afectele). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Textul se referă la imaginație și la gândire.

Imaginația este procesul psihic cognitiv superior de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare.

Gândirea este procesul psihic cognitiv superior de reflectare mijlocită, abstractă și generalizată a însușirilor esențiale ale obiectelor și a relațiilor dintre ele, cu ajutorul noțiunilor, judecăților și raționamentelor.

Barem oficial: câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul (2x1p=2 puncte) și câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menționat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Textul se referă la imaginație („procesul imaginativ”, „activitatea imaginativă”) și la gândire. Analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea sunt operații ale gândirii, iar euristica este o strategie a ei: luate drept procese separate, nu primesc punctaj. Definiții acceptate: imaginația - procesul psihic cognitiv superior de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare; gândirea - procesul psihic cognitiv superior de reflectare mijlocită, abstractă și generalizată a însușirilor esențiale ale obiectelor și a relațiilor dintre ele, cu ajutorul noțiunilor, judecăților și raționamentelor. Înțelesul primește 2p dacă este o definiție corectă în sensul psihologiei (gen proxim și diferență specifică, de exemplu „proces cognitiv superior care...”); o definiție greșită, tautologică sau doar o enumerare de exemple primește 0p pentru acel concept, dar procesul numit corect își păstrează 1p. Un proces/fenomen la care textul nu se referă nu primește punctaj.

Aleg imaginația, ale cărei caracteristici sunt:

• produce noul: rezultatul ei este o imagine sau un proiect care nu a existat în experiența anterioară;
• se sprijină pe experiența anterioară: combină și transformă reprezentări păstrate în memorie, nu creează din nimic;
• este un proces cognitiv superior, mijlocit de operațiile gândirii: așa cum arată textul, activitatea imaginativă se realizează „prin intermediul analizei și sintezei, a abstractizărilor și a generalizărilor”.

Alte variante corecte: operează cu imagini; are caracter anticipativ, orientat spre viitor.

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la subpunctul a) (3x2p=6 puncte). Fără punctaje intermediare. Exemple acceptate: pentru imaginație - produce noul (noutate, originalitate), operează cu imagini (caracter intuitiv-imagistic), se sprijină pe experiența anterioară (pe reprezentările păstrate în memorie), este un proces cognitiv superior, mijlocit de operațiile gândirii, are caracter anticipativ (prospectiv), are forme voluntare și involuntare; pentru gândire - mijlocită, abstractă, generalizată, logică, verbală (strâns legată de limbaj), conștientă, procesual-operațională. Procedeele imaginației (aglutinare, schematizare) sau operațiile gândirii (analiză, sinteză), luate drept caracteristici - 0p. Toate trei trebuie să aparțină aceluiași proces, unul dintre cele de la a); o caracteristică repetată în alte cuvinte, o caracteristică a altui proces, o formă sau un procedeu în loc de caracteristică ori o simplă frază copiată din text fără să numească o caracteristică primește 0p pentru acea caracteristică.

Textul afirmă că „în procesul imaginativ, gândirea are un rol important”. Imaginația și gândirea sunt două procese cognitive superioare care lucrează împreună: una caută noul, cealaltă îi dă ordine și îl verifică.

Mai întâi, gândirea îi oferă imaginației instrumentele. Textul spune că activitatea imaginativă se realizează „prin intermediul analizei și sintezei, a abstractizărilor și a generalizărilor”. Procedeele imaginației sunt aceste operații aplicate imaginilor: diviziunea descompune un obiect în părți, ca o analiză; aglutinarea, care a dat sirena sau centaurul, unește părți din obiecte diferite, ca o sinteză; schematizarea și tipizarea rețin esențialul și îl extind la o categorie întreagă, ceea ce cere abstractizare și generalizare. Un scriitor care creează un personaj tipic, avarul de pildă, adună trăsăturile esențiale ale mai multor oameni zgârciți pe care i-a cunoscut. Tot gândirea evaluează produsele imaginației: un inginer care și-a imaginat un pod nou verifică prin calcul dacă poate fi construit. În plus, textul precizează că imaginația devine creatoare „mai ales când utilizează euristica”: căutarea prin ipoteze și analogii, fără pași dinainte stabiliți, îi permite să ajungă la combinații originale, nu doar la reproducerea a ceea ce există.

La rândul ei, imaginația îi este necesară gândirii. În rezolvarea de probleme, mai ales a celor noi, pentru care nu există un algoritm, imaginația anticipează soluția, propune ipoteze și construiește modele ale situației, pe care gândirea le verifică apoi. Un detectiv își imaginează mai multe scenarii ale faptei, iar raționamentul îl păstrează pe cel care se potrivește cu toate indiciile.

Prin urmare, gândirea dă imaginației operațiile și controlul, iar imaginația dă gândirii ipotezele și deschiderea spre nou; din colaborarea lor apare creativitatea.

Barem oficial (8 puncte): explicare adecvată cu încadrarea în limita de spațiu precizată (aproximativ o pagină, ± un sfert de pagină) - 8p / explicare adecvată fără încadrarea în limita de spațiu precizată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 3p. Nu se acordă alte punctaje. Aici: interacțiunea gândire-imaginație (sau a celor două procese alese la a)). Gândire → imaginație: procedeele imaginației se sprijină pe operațiile gândirii numite în text (diviziunea = analiză, aglutinarea = sinteză, schematizarea și tipizarea = abstractizare și generalizare); gândirea evaluează și verifică produsele imaginației; prin euristică (căutare prin ipoteze, analogie, fără pași dinainte stabiliți) imaginația devine creatoare. Imaginație → gândire: imaginația anticipează soluția, propune ipoteze, construiește modele și scenarii în rezolvarea problemelor, mai ales în problemele noi, pentru care nu există algoritm. Adecvată înseamnă: explică modul specific în care interacționează cele două procese de la a), în ambele sensuri, cu termeni de specialitate și cu sprijin în text sau în exemple. Două definiții puse una după alta, o parafrază a textului sau o influență într-un singur sens, neexplicată, înseamnă explicare superficială - 3p. Pentru text tastat, o pagină înseamnă aproximativ 250-400 de cuvinte; mult sub sau mult peste, cu explicație adecvată - 6p.

Andrei, grafician, trebuie să creeze pictograma pentru ușa sălii de fitness a unui hotel. Pornește de la fotografia unui sportiv care aleargă, apoi renunță la față, la haine și la mușchi: păstrează doar un cerc pentru cap și câteva linii groase pentru trunchi, brațe și picioare, în poziția de alergare. Oricine trece pe hol înțelege imediat ce se află în sală. Aceasta este schematizarea: imaginea este redusă intenționat la trăsăturile esențiale, iar rezultatul este un produs nou.

Barem oficial (4 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 4p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret - 2p. Fără alte punctaje. Schematizarea: procedeu al imaginației prin care imaginea este redusă intenționat la trăsăturile esențiale, renunțând la detalii, pentru a obține un produs nou (pictograme, caricaturi simplificate, desene animate, semne de circulație, logouri). Concret înseamnă o persoană și o situație precisă în care se vede simplificarea intenționată și produsul nou; un exemplu care ilustrează alt procedeu (aglutinare, tipizare, amplificare) sau schematizarea ca proprietate a reprezentării (pierderea spontană a detaliilor), fără produs al imaginației - 0p.

Consider că strategia euristică este indispensabilă în rezolvarea problemelor noi.

Deoarece strategia algoritmică funcționează doar pentru problemele-tip, pentru care există deja o succesiune fixă de pași, o problemă cu adevărat nouă nu are o rețetă de urmat. Întrucât euristica procedează prin ipoteze, prin analogie cu probleme deja rezolvate și prin împărțirea problemei în subprobleme, ea reduce numărul încercărilor la cele mai probabile. În plus, pentru că nu urmează un drum dinainte stabilit, ea poate duce la soluții originale, motiv pentru care textul o leagă de imaginația creatoare.

Prin urmare, deși nu garantează reușita, strategia euristică este cea care face posibilă rezolvarea problemelor pentru care nu există încă un algoritm.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Strategia euristică: căutare a soluției prin ipoteze, analogii, împărțirea problemei în subprobleme, drumul invers de la scop la date; scurtează drumul, permite soluții noi, dar nu garantează reușita; este necesară mai ales în problemele noi, pentru care nu există algoritm (spre deosebire de strategia algoritmică, cu pași ficși și rezultat sigur). Convingătoare: un punct de vedere personal clar (teza), cel puțin două premise corecte psihologic și relevante, legate prin conectori („deoarece”, „întrucât”), și o concluzie care reia teza („prin urmare”). O simplă opinie, reformularea tezei, premise false sau irelevante ori lipsa concluziei - 2p. Lipsă sau fără legătură cu cerința - 0p.

Conform teoriei lui C. G. Jung, Baruch Spinoza este introvertit: energia lui psihică este orientată spre lumea interioară, a gândirii.

O primă idee din text: idealul lui era „viața sobră și retrasă a omului înțelept, devotată gândirii liniștite”, deci prefera reflecția liniștită vieții agitate printre oameni.

A doua idee: lipsa de documente se datorează „caracterului rezervat al lui Spinoza și vieții lui retrase și solitare”, iar informațiile despre sine „le oferea cu parcimonie”, adică vorbea puțin despre el însuși.

Barem oficial: a. menționarea tipului temperamental al lui Baruch Spinoza, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit) - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Tipul opus sau un tip după Hipocrate-Galenus/Pavlov (sangvinic, coleric etc.) la a. - 0p. La b., fiecare idee trebuie să provină din text și să susțină tipul din barem; o idee inventată, una care susține tipul opus, aceeași idee repetată, o trăsătură de caracter, o aptitudine sau o descriere fizică - 0p pentru acea idee. Exemple de idei acceptate: idealul lui era „viața sobră și retrasă a omului înțelept, devotată gândirii liniștite”; lipsa de documente se datorează „caracterului rezervat al lui Spinoza și vieții lui retrase și solitare”; informațiile biografice „filosoful însuși le oferea cu parcimonie”; pe inelul lui era gravat adagiul „Caute”, „Fii precaut”; „A trăit pe deplin pentru filosofie” (orientare spre lumea ideilor). Meseria de șlefuitor de lentile, cinstea, refuzul banilor sau excomunicarea nu arată orientarea energiei (0p).

Da, Baruch Spinoza era o persoană demnă.

Motivul: el „a refuzat măgulirile și banii celor puternici pentru a-și menține, prin sărăcie, propria libertate și independență” și s-a întreținut din meseria de șlefuitor de lentile, deși, devenit celebru, ar fi putut trăi din filosofie. A preferat să trăiască modest decât să-și vândă convingerile, ceea ce arată respect de sine.

Barem oficial: menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Baruch Spinoza era o persoană demnă) - 1 punct; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat - 3 puncte. Fără alte punctaje intermediare. Răspunsul care contrazice textul - 0p, iar motivul nu mai poate susține răspunsul dat. Motivul primește 3p doar dacă se sprijină pe text (citat sau fapt din text) și arată efectiv trăsătura întrebată; o definiție, o părere fără sprijin în text sau un motiv fără legătură - 0p. Exemple de motive acceptate: „A refuzat măgulirile și banii celor puternici pentru a-și menține, prin sărăcie, propria libertate și independență”; „S-a întreținut din meseria de șlefuitor de lentile” și, deși celebru, „a preferat să nu își câștige traiul din acestea”; „Spinoza a fost un om integru, cinstit și pașnic”; și-a asumat idealul de viață „în cadrul propriei existențe”, chiar când s-a ciocnit „de aversiune și de rea-voință”; și-a păstrat ideile, deși a fost expulzat din comunitate. Răspunsul „nu” contrazice textul - 0p.

Primul motiv: ideile lui Spinoza „sunt nu doar de un interes intelectual enorm, dar și capabile să ajute persoane concrete să își trăiască existența reală”, adică au o valoare practică pentru omul de azi, nu doar una istorică.

Al doilea motiv: „studiul lui asupra psihologiei umane este de o modernitate și de o clarviziune surprinzătoare”; deși era atras de cunoașterea lumii materiale și participa la revoluția științifică, nu a uitat „dimensiunea subiectivă a ființei umane”, care rămâne de actualitate și într-o epocă dominată de tehnologie.

Barem oficial: câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin afirmația că Spinoza este citit în continuare și în epoca tehnologiilor (2x3p=6 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Fiecare motiv trebuie să fie diferit și să provină din text; același motiv repetat în alte cuvinte, un motiv inventat sau care nu susține afirmația - 0p pentru acel motiv. Exemple de motive acceptate: ideile lui sunt „de un interes intelectual enorm”; ele sunt „capabile să ajute persoane concrete să își trăiască existența reală”; „studiul lui asupra psihologiei umane este de o modernitate și de o clarviziune surprinzătoare”; a participat activ la revoluția științifică, ca artizan și ca teoretician, și era la curent cu „cele mai recente progrese din domeniul fizicii”; nu a uitat „dimensiunea subiectivă a ființei umane”; a promovat valori actuale: „toleranța și respectul, independența de gândire și pacea civilă”; corespondența lui are „o valoare filosofică enormă”. Afirmațiile care arată contrariul („Nimic din Spinoza nu se adaptează cu ușurință la nimic din secolul XXI”) nu sunt motive (0p).

Conform teoriei lui G. W. Allport, trăsătura cardinală a caracterului lui Baruch Spinoza este independența, libertatea de gândire, care îi pătrunde întreaga viață. El „a refuzat măgulirile și banii celor puternici pentru a-și menține, prin sărăcie, propria libertate și independență”, iar, deși devenise celebru, „a preferat să nu își câștige traiul” din filosofie. Aceeași independență l-a costat excluderea din comunitate, fiindcă „nutrea idei contrare religiei oficiale”.

Prima trăsătură principală este integritatea: textul îl descrie ca pe „un om integru, cinstit și pașnic”, care și-a trăit idealul „în cadrul propriei existențe”. A doua trăsătură principală este toleranța: Spinoza „a promovat toleranța și respectul” și a căutat „relații pașnice cu ceilalți oameni”, chiar și când împotriva lui s-a dezlănțuit violența.

Barem oficial: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale (2x2p=4 puncte); c. coerența prezentării - 1 punct; d. încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând) - 1 punct. Fără alte punctaje intermediare. Trăsăturile trebuie să fie trăsături de CARACTER (atitudini, valori), numite și susținute din text; o trăsătură de temperament (introvertit, extravertit, retras, energic, impulsiv), o aptitudine sau inteligența, aspectul fizic ori o trăsătură fără sprijin în text - 0p. Cardinala este trăsătura dominantă, la care textul revine și care îi pătrunde conduita; principalele sunt diferite de cardinală și între ele. Coerență: text legat, nu listă. Pentru text tastat, jumătate de pagină înseamnă aproximativ 100-180 de cuvinte. Exemple acceptate: cardinală - independența, libertatea de gândire („A refuzat măgulirile și banii celor puternici pentru a-și menține, prin sărăcie, propria libertate și independență”, „a preferat să nu își câștige traiul din acestea”, „nutrea idei contrare religiei oficiale”) sau integritatea ori devotamentul față de cunoaștere („A trăit pe deplin pentru filosofie”); principale - integritatea, cinstea („un om integru, cinstit și pașnic”), toleranța și respectul („A promovat toleranța și respectul”), spiritul pașnic („relațiilor pașnice cu ceilalți oameni”), demnitatea, dezinteresul față de bunurile materiale („Lipsa de interes a lui Baruch față de afaceri și bunuri materiale”), modestia, simplitatea („viața sobră”), prudența („Caute”, „Fii precaut”), seriozitatea („să mă dedic cu seriozitate”). „Rezervat”, „retras”, „solitar” (temperament), inteligența sau priceperea de șlefuitor (aptitudini) nu sunt trăsături de caracter.

Consider că aptitudinea este o însușire sau un complex de însușiri psihice și fizice care determină rezultate peste medie în activitate.

Deoarece două persoane cu aceeași pregătire și cu aceeași motivație pot obține rezultate diferite, trebuie să existe ceva care face diferența, iar acest ceva sunt aptitudinile. Întrucât o activitate complexă cere mai multe însușiri deodată, aptitudinea este adesea un complex: în gimnastică, de pildă, contează forța, suplețea și coordonarea, dar și atenția și curajul, adică însușiri fizice și psihice în același timp. Nadia Comăneci a obținut la Montreal, în 1976, prima notă 10 din istoria gimnasticii olimpice, un rezultat cu mult peste medie. Pe de altă parte, nu orice persoană care practică un sport are aptitudini sportive: vorbim de aptitudine doar când rezultatele trec de nivelul obișnuit.

Prin urmare, aptitudinile se recunosc după rezultatele supramedii pe care le fac posibile, așadar afirmația este întemeiată.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea afirmației date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Teza de argumentat: aptitudinea este o însușire sau un complex de însușiri psihice și fizice care determină rezultate peste medie în activitate. Premise corecte psihologic, de exemplu: unele aptitudini se sprijină pe o singură însușire (auzul muzical fin), altele sunt complexe, îmbinând mai multe (aptitudinea muzicală: auz, simțul ritmului, memorie muzicală, dexteritate); activitățile cer deopotrivă însușiri fizice (forță, rapiditate, coordonare) și psihice (atenție, gândire, imaginație); aptitudinea se recunoaște după rezultate, adică după performanțe superioare mediei, nu după simpla practicare a unei activități; la aceeași pregătire și motivație, persoanele obțin rezultate diferite, diferența fiind dată de aptitudini; aptitudinile au premise native, dar se dezvoltă prin exercițiu, iar nivelul lor superior este talentul. Fără premise, fără conectori sau fără concluzie, reformularea tezei, premise false sau o argumentare a altei teze - 2p. Lipsă - 0p.