BAC Psihologie - Simulare 2025

Răspunsul corect este c. Senzația reflectă însușiri izolate, separate ale stimulilor (o culoare, un sunet); percepția reflectă obiectul ca întreg, integral.

Item grilă cu răspuns unic (senzația, însușiri izolate). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Percepția apare numai în prezența obiectului, sub acțiunea directă a stimulilor, deci este imagine primară; reprezentarea, care apare în absența obiectului, este imaginea secundară.

Item grilă cu răspuns unic (percepția, imagine primară). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Percepția surprinde fețele unui obiect succesiv, pe rând; reprezentarea le poate reda pe toate deodată, simultan: aceasta este panoramizarea, deci reprezentarea este o imagine panoramică.

Item grilă cu răspuns unic (reprezentarea, caracterul panoramic). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Motivația este ansamblul factorilor dinamici interni (trebuințe, motive, interese, convingeri, idealuri) care declanșează, orientează și susțin conduita.

Item grilă cu răspuns unic (definiția motivației). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Mimica este expresia emoțională a feței; pantomimica privește corpul (gesturi, ținută, mers), iar modificările vegetative sunt interne (puls, respirație, transpirație).

Item grilă cu răspuns unic (expresiile emoționale, mimica). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Atenția involuntară apare de la sine, fără efort și fără intenție, pe baza reflexului înnăscut de orientare (de exemplu, întorci capul la un zgomot puternic). Cea voluntară cere efort, iar cea postvoluntară apare după ce efortul devine obișnuință.

Item grilă cu răspuns unic (formele atenției, atenția involuntară). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Promptitudinea este capacitatea de a lua repede o decizie bine gândită atunci când situația o cere, deci este opusul tergiversării, care amână nejustificat decizia.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile voinței, promptitudinea). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. În scara lui I. A. Taylor, nivelul cel mai înalt este creativitatea emergentă, a geniului, care aduce un principiu cu totul nou și revoluționează un domeniu (Einstein, teoria relativității); cea inovativă doar modifică semnificativ principiile unui domeniu.

Item grilă cu răspuns unic (nivelurile creativității, creativitatea emergentă). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Trebuințele secundare (de cunoaștere, de muncă, de autorealizare) se formează în decursul vieții, prin educație și activitate; celelalte variante descriu trebuințele primare, înnăscute și biologice.

Item grilă cu răspuns unic (trebuințele secundare). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Procesele afective primare (afectele, tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile de proveniență organică) sunt înnăscute, spontane și slab controlate conștient; cele complexe și cele superioare sunt formate și mai bine controlate.

Item grilă cu răspuns unic (procesele afective primare). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Textul se referă la memorie și la imaginație.

Memoria este procesul psihic cognitiv de întipărire (fixare), păstrare și reactualizare (recunoaștere și reproducere) a experienței anterioare.

Imaginația este procesul psihic cognitiv superior de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare.

Barem oficial: câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul (2x1p=2 puncte) și câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menționat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Textul numește direct memoria și imaginația; acestea sunt perechea așteptată. Se poate accepta și gândirea (rezolvarea de probleme), la care trimite „găsirea de noi soluții”. Termeni precum „sistemul psihic”, „integrarea în mediu” sau „experiența anterioară”, luați drept procese, nu primesc punctaj. Definiții acceptate: memoria - procesul psihic cognitiv de întipărire (fixare), păstrare și reactualizare (recunoaștere și reproducere) a experienței anterioare; imaginația - procesul psihic cognitiv superior de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare. Înțelesul primește 2p dacă este o definiție corectă în sensul psihologiei (gen proxim și diferență specifică, de exemplu „proces cognitiv superior care...”); o definiție greșită, tautologică sau doar o enumerare de exemple primește 0p pentru acel concept, dar procesul numit corect își păstrează 1p. Un proces/fenomen la care textul nu se referă nu primește punctaj.

Aleg memoria, ale cărei caracteristici sunt:

• are caracter activ: nu păstrează pasiv informația, ci o prelucrează;
• are caracter selectiv: reține mai ales ce este important pentru persoană, legat de interesele și de activitatea ei;
• are caracter constructiv (structurant): reorganizează experiența după sens și completează golurile cu ce este probabil, fiind doar relativ fidelă.

Alte variante corecte: este inteligibilă (logică), relativ fidelă.

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la subpunctul a) (3x2p=6 puncte). Fără punctaje intermediare. Exemple acceptate: pentru memorie - caracter activ, selectiv, constructiv (structurant), relativ fidel, inteligibil (logic), mijlocit, situativ; pentru imaginație - produce noul (noutate, originalitate), operează cu imagini, se sprijină pe experiența anterioară (pe reprezentările păstrate în memorie), este un proces cognitiv superior, mijlocit de operațiile gândirii, are caracter anticipativ (prospectiv), are forme voluntare și involuntare. Procesele memoriei (întipărire, păstrare, reactualizare) sau formele ei nu sunt caracteristici. Toate trei trebuie să aparțină aceluiași proces, unul dintre cele de la a); o caracteristică repetată în alte cuvinte, o caracteristică a altui proces, o formă sau un procedeu în loc de caracteristică ori o simplă frază copiată din text fără să numească o caracteristică primește 0p pentru acea caracteristică.

Textul arată că solicitările la care este supus psihicul „mobilizează permanent experiența sa anterioară, dar și obligă la găsirea de noi soluții”. Prima parte a cerinței este rolul memoriei, a doua al imaginației, iar cele două lucrează împreună: trecutul păstrat devine materialul viitorului imaginat.

Memoria îi oferă imaginației materialul de combinare. Imaginația nu creează din nimic: ea descompune, combină și transformă reprezentările întipărite și păstrate în memorie. Sirena sau centaurul au fost obținute prin aglutinare, adică prin unirea unor părți din obiecte cunoscute; un arhitect care proiectează o clădire nouă reactualizează forme, materiale și soluții văzute anterior și le recombină. Cu cât memoria este mai bogată și mai bine organizată, cu atât imaginația are mai multe elemente din care poate construi. De aceea, un specialist cu experiență găsește mai ușor soluții noi decât un începător.

La rândul ei, imaginația intervine în memorie. La reactualizare, amintirile nu sunt redate ca o fotografie: golurile sunt completate cu ce este probabil, iar întâmplările sunt reorganizate după sens. Aceasta explică de ce memoria are un caracter constructiv și este doar relativ fidelă: când Ana povestește excursia de anul trecut, adaugă, fără să-și dea seama, detalii pe care nu le-a văzut. Totodată, o informație transformată într-o imagine vie și neobișnuită se întipărește mai ușor și se reactualizează mai repede, ceea ce folosesc procedeele mnemotehnice: un elev își imaginează o scenă pentru a reține o dată istorică.

Interacțiunea este circulară: produsele imaginației (un proiect, o soluție nouă) sunt păstrate de memorie și devin, mai târziu, experiență pentru alte creații. Cele două procese rămân însă diferite: memoria valorează prin fidelitate față de experiența trăită, imaginația prin noutate. Prin urmare, așa cum spune textul, ele pot fi analizate împreună, ca două componente ale aceluiași sistem psihic, care ne ajută să ne integrăm în mediu folosind trecutul pentru a construi viitorul.

Barem oficial (8 puncte): explicare adecvată cu încadrarea în limita de spațiu precizată (aproximativ o pagină, ± un sfert de pagină) - 8p / explicare adecvată fără încadrarea în limita de spațiu precizată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 3p. Nu se acordă alte punctaje. Aici: interacțiunea memorie-imaginație (sau a celor două procese alese la a)): memoria furnizează imaginației materialul (reprezentările, experiența anterioară „mobilizată” de solicitări), pe care imaginația îl descompune, combină și transformă prin procedeele ei (aglutinare, amplificare, schematizare etc.) pentru a găsi „noi soluții”; imaginația intervine în memorie: la reactualizare completează golurile amintirilor (caracterul constructiv, relativ fidel al memoriei), iar imaginile vii, neobișnuite se întipăresc și se reactualizează mai ușor (procedeele mnemotehnice); produsele imaginației sunt păstrate de memorie și devin experiență pentru noi creații; diferența: memoria valorează prin fidelitate, imaginația prin noutate. Adecvată înseamnă: explică modul specific în care interacționează cele două procese de la a), în ambele sensuri, cu termeni de specialitate și cu sprijin în text sau în exemple. Două definiții puse una după alta, o parafrază a textului sau o influență într-un singur sens, neexplicată, înseamnă explicare superficială - 3p. Pentru text tastat, o pagină înseamnă aproximativ 250-400 de cuvinte; mult sub sau mult peste, cu explicație adecvată - 6p.

Maria, studentă la design, trebuie să creeze mascota unui festival de vară de lângă mare. Ia corpul unui delfin, îi adaugă aripile unui pescăruș și pune în vârful cozii un soare mic, apoi îi dă numele „Delfi”. Mascota nu seamănă cu niciun animal real, dar fiecare parte a ei este cunoscută. Maria a folosit aglutinarea: a unit într-o imagine nouă părți luate din obiecte diferite.

Barem oficial (4 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 4p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret - 2p. Fără alte punctaje. Procedeele imaginative acceptate: aglutinarea, amplificarea/diminuarea, multiplicarea/omisiunea, diviziunea și rearanjarea, adaptarea, substituția, analogia, schematizarea, tipizarea, accentuarea (sublinierea), empatia; procedeul trebuie numit sau recunoscut clar în exemplu. Concret înseamnă o persoană și o situație precisă în care se vede procedeul ales; un exemplu care ilustrează altceva (o formă a imaginației, de pildă visul sau reveria, ori un proces al memoriei) - 0p.

Consider că memoria este absolut necesară, pentru că fără ea nicio altă activitate psihică nu ar avea continuitate.

Deoarece memoria întipărește, păstrează și reactualizează experiența anterioară, ea face posibilă învățarea: fără ea, fiecare lecție ar trebui luată de la capăt, iar orice deprindere ar dispărea după ce a fost exersată. Întrucât gândirea operează cu noțiuni și cunoștințe păstrate, iar imaginația combină reprezentări deja întipărite, nici gândirea, nici imaginația nu ar avea material de lucru fără memorie. În plus, amintirile despre propria viață ne dau sentimentul că suntem aceeași persoană de ieri până azi; persoanele care suferă de amnezie își pierd tocmai acest fir al identității.

Prin urmare, memoria leagă trecutul de prezent și face posibile învățarea, gândirea și identitatea personală; așadar, este un proces absolut necesar.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Caracterul absolut necesar al memoriei: fără memorie nu există continuitate a vieții psihice; ea păstrează experiența anterioară și o face disponibilă în prezent, condiție a învățării, a gândirii (care operează cu cunoștințe păstrate), a imaginației (care combină reprezentări), a limbajului și a identității personale. Convingătoare: un punct de vedere personal clar (teza), cel puțin două premise corecte psihologic și relevante, legate prin conectori („deoarece”, „întrucât”), și o concluzie care reia teza („prin urmare”). O simplă opinie, reformularea tezei, premise false sau irelevante ori lipsa concluziei - 2p. Lipsă sau fără legătură cu cerința - 0p.

Conform teoriei lui C. G. Jung, Freud este extravertit.

O primă idee din text: „Înconjurat de apropiați, Freud se arăta întotdeauna jovial și își etala simțul umorului”, deci își exprima deschis buna dispoziție printre oameni.

A doua idee: firea lui l-a făcut „să fie îndrăgit de prieteni și de mulți dintre colaboratorii lui”, adică avea un cerc larg de relații. Faptul că era „foarte discret” în privința vieții personale este un indiciu izolat, care nu schimbă orientarea dominantă spre ceilalți.

Barem oficial: a. menționarea tipului temperamental al lui Freud, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit) - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Tipul opus sau un tip după Hipocrate-Galenus/Pavlov (sangvinic, coleric etc.) la a. - 0p. La b., fiecare idee trebuie să provină din text și să susțină tipul din barem; o idee inventată, una care susține tipul opus, aceeași idee repetată, o trăsătură de caracter, o aptitudine sau o descriere fizică - 0p pentru acea idee. Exemple de idei acceptate: „Înconjurat de apropiați, Freud se arăta întotdeauna jovial și își etala simțul umorului”; firea lui „l-au făcut să fie îndrăgit de prieteni și de mulți dintre colaboratorii lui”; „Sigmund Freud era o persoană amabilă”. „În ceea ce privește raporturile personale, Freud a fost întotdeauna foarte discret” nu susține tipul extravertit (0p), iar aspectul fizic (barba, fața încruntată) nu arată tipul.

Da, Freud este o persoană modestă.

Motivul: deși numele lui este „un reper obligatoriu atât pentru profanul în probleme filosofice, cât și pentru erudit”, Freud „foarte adesea spunea că nu prea e dotat cu capacități intelectuale”, iar autorul îl descrie ca pe o persoană „neafectată și deloc îngâmfată”. Un om care își micșorează propriile merite, deși acestea sunt recunoscute de toată lumea, dovedește modestie.

Barem oficial: menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Freud este o persoană modestă) - 1 punct; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat - 3 puncte. Fără alte punctaje intermediare. Răspunsul care contrazice textul - 0p, iar motivul nu mai poate susține răspunsul dat. Motivul primește 3p doar dacă se sprijină pe text (citat sau fapt din text) și arată efectiv trăsătura întrebată; o definiție, o părere fără sprijin în text sau un motiv fără legătură - 0p. Exemple de motive acceptate: „Sigmund Freud era o persoană amabilă, neafectată și deloc îngâmfată”; „foarte adesea spunea că nu prea e dotat cu capacități intelectuale!”, deși era „un reper obligatoriu” chiar pentru erudiți; impresia de intelectual „arogant, înfumurat și dogmatic” este infirmată: „Nimic mai departe de realitate”. Răspunsul „nu” contrazice textul - 0p.

Primul motiv: Freud îi spune logodnicei, fără ocolișuri, că, într-un sens riguros, „nu ești frumoasă” în sensul pe care l-ar da acestui cuvânt un pictor sau un sculptor: o mărturisire neobișnuit de candidă, pe care puțini logodnici ar face-o.

Al doilea motiv: el refuză în mod deliberat complimentul fals, „nu te-am lingușit niciodată cu vorbele mele. Eu nu știu să măgulesc”, și îi explică ce prețuiește de fapt la ea: farmecul ființei ei, cât este „de dulce, de generoasă și de echilibrată”. Sinceritatea lui este așadar voită, aleasă, nu o simplă stângăcie.

Barem oficial: câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin afirmația că scrisoarea către Martha ne dezvăluie caracterul fermecător de candid și în același timp voit sincer al lui Freud (2x3p=6 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Fiecare motiv trebuie să fie diferit și să provină din text; același motiv repetat în alte cuvinte, un motiv inventat sau care nu susține afirmația - 0p pentru acel motiv. Motivele trebuie să vină din scrisoare. Exemple acceptate: îi spune deschis logodnicei că „nu ești frumoasă” în sensul unui pictor sau sculptor; „nu te-am lingușit niciodată cu vorbele mele. Eu nu știu să măgulesc”; își recunoaște posibila greșeală („chiar dacă, da, pot greși”); mărturisește că a fost „întotdeauna mai curând insensibil la frumusețea formală”; îi explică ce prețuiește de fapt: farmecul ființei ei, cât este „de dulce, de generoasă și de echilibrată”.

Conform teoriei lui G. W. Allport, trăsătura cardinală a caracterului lui Freud este sinceritatea, dragostea de adevăr, care îi pătrunde toate domeniile vieții: printre prieteni, l-a făcut îndrăgit „marea lui dragoste de adevăr”; în scrisoarea către logodnică mărturisește „Eu nu știu să măgulesc”; iar în știință autorul îi laudă „marea lui onestitate intelectuală”.

Această sinceritate este însoțită de două trăsături principale. Prima este modestia: era o persoană „neafectată și deloc îngâmfată” și spunea adesea „că nu prea e dotat cu capacități intelectuale”. A doua este toleranța: deși își apăra ideile cu tenacitate, nu era „dogmatic sau intransigent”, iar „firea lui tolerantă” l-a apropiat de prieteni și colaboratori.

Astfel, modestia și toleranța completează un caracter construit în jurul respectului pentru adevăr.

Barem oficial: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale (2x2p=4 puncte); c. coerența prezentării - 1 punct; d. încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând) - 1 punct. Fără alte punctaje intermediare. Trăsăturile trebuie să fie trăsături de CARACTER (atitudini, valori), numite și susținute din text; o trăsătură de temperament (introvertit, extravertit, retras, energic, impulsiv), o aptitudine sau inteligența, aspectul fizic ori o trăsătură fără sprijin în text - 0p. Cardinala este trăsătura dominantă, la care textul revine și care îi pătrunde conduita; principalele sunt diferite de cardinală și între ele. Coerență: text legat, nu listă. Pentru text tastat, jumătate de pagină înseamnă aproximativ 100-180 de cuvinte. Exemple acceptate: cardinală - sinceritatea, dragostea de adevăr, onestitatea (textul revine la ea de mai multe ori: „marea lui dragoste de adevăr”, „voit sincer”, „Eu nu știu să măgulesc”, „marea lui onestitate intelectuală”); principale - modestia („neafectată și deloc îngâmfată”, „spunea că nu prea e dotat cu capacități intelectuale”), toleranța („firea lui tolerantă”, „în niciun caz dogmatic sau intransigent”), tenacitatea, perseverența în apărarea ideilor („tenace, chiar încăpățânat”), amabilitatea („o persoană amabilă”), rigoarea, constanța („constanța sa personală, rigoarea”), curajul intelectual („curajul teoriilor”), discreția („foarte discret”). „Jovial”, „extravertit”, aspectul fizic (barba, ochii pătrunzători, fața încruntată) sau inteligența nu sunt trăsături de caracter.

Consider că omul nu se naște cu personalitate, ci devine personalitate.

Deoarece la naștere omul este doar un individ, un organism biologic care aduce cu sine predispoziții ereditare, precum particularitățile sistemului nervos, personalitatea nu poate fi dată de la început. Întrucât aptitudinile se dezvoltă prin exercițiu, iar caracterul se formează prin educație și prin relațiile cu ceilalți, personalitatea se construiește treptat, în activitate și în socializare. De pildă, copiii care au crescut izolați de societate nu au ajuns să vorbească, să gândească abstract sau să aibă valori, deși aveau aceeași zestre ereditară ca ceilalți. Chiar textul ne arată un Freud a cărui „constanță personală” și „onestitate intelectuală” s-au afirmat de-a lungul unei vieți de muncă științifică.

Prin urmare, personalitatea este rezultatul unei deveniri, nu un dar al nașterii.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea afirmației date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Teza de argumentat: omul nu se naște cu personalitate, ci devine personalitate. Premise corecte psihologic, de exemplu: la naștere omul este un individ, un organism biologic cu predispoziții ereditare (tipul de sistem nervos, premisele aptitudinilor), nu o personalitate; personalitatea se formează treptat, prin interacțiunea dintre ereditate, mediu și educație, în activitate și în relațiile cu ceilalți (socializare); caracterul se formează prin educație și prin asumarea unor valori, aptitudinile se dezvoltă prin exercițiu, iar conștiința de sine (eul) apare și se maturizează în timp; copiii crescuți izolat de societate nu își dezvoltă o personalitate umană. Fără premise, fără conectori sau fără concluzie, reformularea tezei, premise false sau o argumentare a altei teze - 2p. Lipsă - 0p.