BAC Psihologie - 2024, Varianta 3

Răspunsul corect este c. Senzația apare când stimulul acționează direct asupra analizatorului; sensul este de la stimul spre analizator, nu invers, iar acțiunea este directă, nu mijlocită.

Item grilă cu răspuns unic (definiția senzației). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Percepția este imagine primară pentru că apare numai în prezența obiectului; reprezentarea, care apare în absența lui, este imaginea secundară.

Item grilă cu răspuns unic (percepția, imagine primară). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Reprezentarea reactualizează imaginea unui obiect perceput anterior, în absența lui.

Item grilă cu răspuns unic (definiția reprezentării). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Setea este o trebuință biologică, înnăscută, deci primară; celelalte trei sunt trebuințe formate în decursul vieții, secundare.

Item grilă cu răspuns unic (trebuințe primare și secundare). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Proprietățile afectivității sunt polaritatea, intensitatea, durata, mobilitatea și expresivitatea; independența este o calitate a voinței.

Item grilă cu răspuns unic (proprietățile proceselor afective). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Deplasarea intenționată a atenției de la un obiect la altul, după cerințele activității, este mobilitatea atenției; instabilitatea ar fi o deplasare necontrolată.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile atenției). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Independența voinței înseamnă decizii luate pe baza propriei analize, cu atitudine critică față de opiniile altora; sugestibilitatea este opusul ei.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile voinței). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Reprezentarea nu copiază percepția: este schematică, mai săracă în detalii și prelucrată; celelalte trei afirmații sunt adevărate.

Item grilă cu răspuns unic (caracteristicile reprezentării). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Nevoia de a ști, de a cunoaște, curiozitatea, definește motivația cognitivă.

Item grilă cu răspuns unic (formele motivației). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Pasiunile sunt sentimente foarte intense, stabile și de lungă durată; varianta a descrie dispozițiile, iar d descrie afectele.

Item grilă cu răspuns unic (stările afective). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Textul se referă la limbaj și la gândire.

Limbajul este activitatea reglatoare de comunicare a oamenilor prin intermediul limbii.

Gândirea este procesul cognitiv superior de reflectare mijlocită, abstractă și generalizată a însușirilor esențiale ale obiectelor și a relațiilor dintre ele, cu ajutorul noțiunilor.

Barem oficial: câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul (2x1p=2 puncte) și câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menționat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Textul se referă la: limbaj, gândire, înțelegere, rezolvarea de probleme (oricare două). Înțelesul primește 2p dacă este o definiție corectă în sensul psihologiei (gen proxim și diferență specifică, de exemplu „proces cognitiv superior care...”); o definiție greșită, tautologică sau doar o enumerare de exemple primește 0p pentru acel concept, dar procesul numit corect își păstrează 1p. Un proces/fenomen la care textul nu se referă nu primește punctaj.

Aleg gândirea, ale cărei caracteristici sunt:

• este mijlocită: cunoaște indirect, prin intermediul indiciilor, al cunoștințelor anterioare și al cuvintelor;
• este abstractă: reține însușirile esențiale și lasă deoparte detaliile neesențiale;
• este generalizată: se referă la clase întregi de obiecte, nu la un obiect anume.

Alte variante la fel de bune: logică, verbală, conștientă.

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la subpunctul a) (3x2p=6 puncte). Fără punctaje intermediare. Exemple acceptate: pentru gândire - mijlocită, abstractă, generalizată, logică, verbală, conștientă, are caracter de proces (operațional); pentru limbaj - specific uman, individual, dobândit/învățat, strâns legat de gândire, polifuncțional, are forme externe și interne. Toate trei trebuie să aparțină aceluiași proces, unul dintre cele de la a); o caracteristică repetată în alte cuvinte, o caracteristică a altui proces sau o simplă frază copiată din text fără să numească o caracteristică primește 0p pentru acea caracteristică.

Textul vizează limbajul, activitatea reglatoare de comunicare prin intermediul limbii, și gândirea, procesul cognitiv superior care reflectă însușirile esențiale și relațiile dintre obiecte cu ajutorul noțiunilor. Între ele există o relație de unitate: fiecare îi oferă celuilalt ceva fără de care nu ar funcționa.

Textul numește limbajul instrumentul care fixează, vehiculează și coordonează informațiile. Le fixează pentru că noțiunile gândirii sunt păstrate în cuvinte: cuvântul „mamifer” ține la un loc trăsăturile esențiale ale unei clase întregi de animale și face posibile abstractizarea și generalizarea. Le vehiculează pentru că, prin funcția comunicativă, cunoștințele trec de la un om la altul, așa că gândirea nu pornește de la zero. Le coordonează pentru că, prin limbajul intern, condensat și rapid, ne formulăm problema și ne conducem raționamentul. De aceea, așa cum spune textul, înțelegerea și rezolvarea de probleme „au ca suport structurile verbale”: un elev care își reformulează în gând enunțul unei probleme o înțelege mai repede.

La rândul ei, gândirea îi dă limbajului conținutul. Textul spune că „conținuturile logice ale gândirii se exprimă verbal”: limbajul exprimă ideile pe care gândirea le-a produs prin analiză, sinteză, comparație, abstractizare și generalizare. Înainte să vorbim sau să scriem, gândirea selectează și ordonează ideile; când vrem să explicăm ceva unui copil, tot gândirea alege cuvintele pe care el le poate înțelege. Fără conținutul gândirii, limbajul ar fi o înșiruire de cuvinte goale, ca vorbele unui papagal.

Prin urmare, limbajul este instrumentul gândirii, iar gândirea este conținutul limbajului. Unitatea lor nu este însă identitate: aceeași idee poate fi exprimată în limbi diferite sau prin cuvinte diferite.

Barem oficial (8 puncte): explicare adecvată cu încadrarea în limita de spațiu precizată (aproximativ o pagină, ± un sfert de pagină) - 8p / explicare adecvată fără încadrarea în limita de spațiu precizată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 3p. Nu se acordă alte punctaje. Aici: interacțiunea limbaj-gândire (sau a celor două procese alese la a)): limbajul fixează, vehiculează și coordonează conținuturile gândirii (noțiunile fixate în cuvinte, funcția comunicativă, limbajul intern ca suport al raționamentului și al rezolvării de probleme), iar gândirea dă limbajului conținutul (ideile produse prin operațiile gândirii, selecția și ordonarea lor); unitate, dar nu identitate. Adecvată înseamnă: explică modul specific în care interacționează cele două procese de la a), în ambele sensuri, cu termeni de specialitate și cu sprijin în text sau în exemple. Două definiții puse una după alta, o parafrază a textului sau o influență într-un singur sens, neexplicată, înseamnă explicare superficială - 3p. Pentru text tastat, o pagină înseamnă aproximativ 250-400 de cuvinte; mult sub sau mult peste, cu explicație adecvată - 6p.

Doctorița Pop nu poate vedea în plămânii lui Matei, un elev de 16 ani. Totuși, aude la stetoscop un zgomot specific la respirație, vede pe radiografie o pată albă și citește în analize că are febră și leucocitele crescute. Legând aceste indicii de cunoștințele ei medicale, conclude că Matei are pneumonie. Gândirea ei a ajuns la ceva ce nu poate percepe direct prin intermediul instrumentelor, al semnelor și al cunoștințelor anterioare: acesta este caracterul mijlocit al gândirii.

Barem oficial (4 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 4p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret - 2p. Fără alte punctaje. Caracterul mijlocit: gândirea cunoaște indirect, prin intermediul indiciilor, al instrumentelor și al cunoștințelor anterioare, ceea ce nu poate fi perceput direct. Concret înseamnă o persoană și o situație precisă în care se vede caracterul mijlocit (cunoașterea prin intermediari); un exemplu care ilustrează altceva decât caracterul mijlocit (cunoașterea prin intermediari) - 0p.

Funcția ludică a limbajului este folosirea lui în joc și pentru plăcere: jocuri de cuvinte, ghicitori, glume, rime.

Consider că funcția ludică a limbajului este importantă, mai ales la copii. Deoarece copiii învață jucându-se, rimele, frământările de limbă și ghicitorile îi ajută să-și îmbogățească vocabularul și să pronunțe corect fără efort. În plus, întrucât râsul apropie oamenii, glumele și jocurile de cuvinte destind atmosfera și ușurează comunicarea într-un grup. Prin urmare, funcția ludică nu este doar distracție, ci și un mijloc de învățare și de comunicare.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Funcția ludică a limbajului: folosirea lui în joc și pentru plăcere (jocuri de cuvinte, ghicitori, glume, rime, poezii pentru copii). Convingătoare: un punct de vedere personal clar (teza), cel puțin două premise corecte psihologic și relevante, legate prin conectori („deoarece”, „întrucât”), și o concluzie care reia teza („prin urmare”). O simplă opinie, reformularea tezei, premise false sau irelevante ori lipsa concluziei - 2p. Lipsă sau fără legătură cu cerința - 0p.

Conform teoriei lui C. G. Jung, Ion Luca Caragiale este extravertit.

O primă idee din text: încă din copilărie, el „își căuta camarazi oriunde, fără ifose de domnișor”, deci căuta compania celorlalți și energia lui era îndreptată spre lumea exterioară.

A doua idee: îl vedem „organizînd jocurile și punând la cale pozne de tot felul”, adică având inițiativa în grup, sociabil și activ.

Barem oficial: a. menționarea tipului temperamental al lui Ion Luca Caragiale, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit) - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Tipul opus sau un tip după Hipocrate-Galenus/Pavlov (sangvinic, coleric etc.) la a. - 0p. La b., fiecare idee trebuie să provină din text și să susțină tipul extravertit; o idee inventată, una care susține tipul opus, aceeași idee repetată sau o descriere fizică - 0p pentru acea idee. Exemple de idei acceptate: „copilul își căuta camarazi oriunde, fără ifose de domnișor”; îl vedem „organizînd jocurile și punând la cale pozne de tot felul”; „pornirile zglobii ale lui Ion”, „zburdălnicie”; „temperamentul rebel, greu de stăpânit”; „muncind și alergând toată ziua”.

Da, Caragiale era o persoană perseverentă.

Motivul: textul arată că, deși ducea „greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui”, el „își făcea un nume prin perseverență”, muncind „toată ziua” și „sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului”. Și-a urmărit scopul ani la rând, prin efort susținut, în ciuda greutăților.

Barem oficial: menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Caragiale era o persoană perseverentă) - 1 punct; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat - 3 puncte. Fără alte punctaje intermediare. Răspunsul care contrazice textul - 0p, iar motivul nu mai poate susține răspunsul dat. Motivul primește 3p doar dacă se sprijină pe text (citat sau fapt din text) și arată perseverența (efort susținut, în timp, spre un scop, în ciuda greutăților); o definiție, o părere fără sprijin în text sau un motiv fără legătură - 0p. Exemple de motive acceptate: „își făcea un nume prin perseverență”, deși „ducea greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui”; muncea „toată ziua” și „sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului”; de la 18 ani și-a căutat constant „mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui”.

Primul motiv: după moartea tatălui, Iancu nu și-a părăsit mama și sora, ci „s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie”, căutând de la 18 ani „mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui”. Așa s-a dovedit un bun fiu.

Al doilea motiv: deși nu era căsătorit cu mama copilului, la nașterea lui Mateiu „îl declară însă la Oficiul stării civile”, iar mai târziu „ducea greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui”. Așa s-a dovedit un bun părinte, care și-a asumat răspunderea pentru familie.

Barem oficial: câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin afirmația că Ion Slavici a dat un strălucit certificat de bună purtare vechiului său prieten: „I. Luca Caragiali a fost bun fiu, bun soț și bun părinte” (2x3p=6 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Fiecare motiv trebuie să fie diferit și să provină din text; același motiv repetat în alte cuvinte, un motiv inventat sau care nu susține afirmația - 0p pentru acel motiv. Exemple de motive acceptate: nu și-a părăsit mama și sora, ci „s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie”; de la 18 ani și-a căutat „mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui”; deși nu era căsătorit cu mama copilului, l-a declarat pe Mateiu „la Oficiul stării civile”; „ducea greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui”; „se simțea legat de ai lui organic”; în timpul vieții tatălui nu a stricat „liniștea părinților”, ci a primit slujba de copist.

Conform teoriei lui G. W. Allport, trăsătura cardinală a caracterului lui Caragiale este devotamentul față de familie, la care textul revine mereu: de la 18 ani s-a arătat „vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie”, iar la maturitate ducea „greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui”.

Acest devotament se sprijină pe două trăsături principale. Prima este hărnicia: rezista „în feluritele îndeletniciri, muncind și alergând toată ziua și sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului”. A doua este independența: copilăria lui se caracterizează prin „independență”, iar la moartea tatălui „începe a-și impune voința”.

Așadar, un tânăr independent și harnic și-a pus energia în slujba familiei, motiv pentru care Slavici l-a numit „bun fiu, bun soț și bun părinte”.

Barem oficial: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Caragiale - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale (2x2p=4 puncte); c. coerența prezentării - 1 punct; d. încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând) - 1 punct. Fără alte punctaje intermediare. Trăsăturile trebuie să fie trăsături de CARACTER (atitudini, valori), numite și susținute din text; o trăsătură de temperament (extravertit, energic, impulsiv), o aptitudine sau inteligența, aspectul fizic ori o trăsătură fără sprijin în text - 0p. Cardinala este trăsătura dominantă, la care textul revine și care îi pătrunde conduita; principalele sunt diferite de cardinală și între ele. Coerență: text legat, nu listă. Pentru text tastat, jumătate de pagină înseamnă aproximativ 100-180 de cuvinte. Exemple acceptate: cardinală - devotamentul față de familie / simțul datoriei față de ai săi („vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie”, „ducea greul întreținerii”), sau perseverența („își făcea un nume prin perseverență”), sau independența; principale - hărnicia („muncind și alergând toată ziua”), independența („independență”, „începe a-și impune voința”), perseverența, responsabilitatea, sociabilitatea ca atitudine față de oameni („își căuta camarazi oriunde, fără ifose de domnișor”, adică lipsa de aroganță/modestia).

Consider că geneza caracterului debutează în copilărie, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate.

Deoarece caracterul nu este înnăscut, ca temperamentul, ci un sistem de atitudini și valori, el se învață din relațiile cu ceilalți, iar primele relații ale copilului sunt cele din familie. Întrucât copilul imită modelele din jur, el preia de la părinți felul în care aceștia se poartă cu oamenii și cu munca; în plus, recompensa întărește conduitele apreciate, iar cerințele școlii și regulile grupului de joacă adaugă alte căi. De pildă, chiar textul arată că părinții lui Caragiale au ales, pentru firea lui rebelă, metoda „îngăduinții relative”, care a influențat felul în care s-a format.

Prin urmare, caracterul se formează încă din copilărie, prin imitație, model, recompensă și cerințe educative, adică pe căi foarte variate ale învățării sociale.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea afirmației date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Teza de argumentat: geneza caracterului debutează în copilărie, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate. Premise corecte psihologic, de exemplu: caracterul nu este înnăscut, ca temperamentul, ci un sistem de atitudini și valori dobândit în relațiile cu ceilalți; primele relații sunt cele din familie; căile învățării sociale: imitația modelelor (părinți, educatori, colegi), recompensa și pedeapsa, cerințele școlii, regulile grupului, lectura, propriile experiențe. Fără premise, fără conectori sau fără concluzie, reformularea tezei, premise false sau o argumentare a altei teze - 2p. Lipsă - 0p.