BAC Psihologie - 2026, Varianta 3

Răspunsul corect este c. Senzațiile devin conștiente prin integrarea lor în sistemul psihic: abia după ce s-au dezvoltat gândirea, memoria și limbajul, însușirea reflectată poate fi recunoscută, denumită și înțeleasă.

Item grilă cu răspuns unic (senzația, caracterul conștient). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Percepția este o imagine primară, care există numai cât timp obiectul acționează direct asupra analizatorilor; când stimulul încetează să acționeze, percepția dispare.

Item grilă cu răspuns unic (percepția, imagine primară dependentă de stimul). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Reprezentarea este o imagine secundară, care apare în absența obiectului; imaginile construite de ea sunt păstrate (conservate) și reactualizate de memorie.

Item grilă cu răspuns unic (reprezentarea și memoria). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Trebuințele sunt structurile motivaționale bazale ale personalității, care semnalează un dezechilibru și împing spre restabilirea lui; interesele, convingerile și idealurile sunt forme motivaționale superioare, construite pe baza lor.

Item grilă cu răspuns unic (trebuințele, structuri motivaționale bazale). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Creativitatea este capacitatea psihicului de a produce ceva nou, original și valoros; motivația, atenția și afectivitatea o pot susține, dar nu produc ele însele noul.

Item grilă cu răspuns unic (definiția creativității). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Atenția voluntară este intenționată, orientată spre un scop și cere efort; cea involuntară apare de la sine, fără efort, iar cea postvoluntară se menține fără efort după ce activitatea a devenit obișnuință.

Item grilă cu răspuns unic (formele atenției, atenția voluntară). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Voința este procesul psihic de autoreglare conștientă a conduitei, care, prin deliberare și decizie, alege o variantă de acțiune și mobilizează efortul pentru depășirea obstacolelor.

Item grilă cu răspuns unic (definiția voinței). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b, conform baremului. Dintre factorii non-intelectuali ai creativității, cei definiți prin rezultate supramedii în activitate sunt aptitudinile speciale, adică factorii aptitudinali (aptitudinea este chiar însușirea care asigură rezultate peste medie). Fluența este un factor intelectual, al gândirii divergente.

Item grilă cu răspuns unic (factorii creativității, factorii aptitudinali). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Motivația intrinsecă își are sursa în activitatea însăși: Ștefan învață din interes pentru istorie și pentru că vrea să devină istoric, nu pentru o recompensă sau de teama unei pedepse.

Item grilă cu răspuns unic (formele motivației, motivația intrinsecă). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Trăirile afective de proveniență organică (o stare de bine, de oboseală, de rău) provin din buna sau proasta funcționare a organelor interne. Varianta a descrie dispozițiile, b tonul afectiv al proceselor cognitive, iar c afectele.

Item grilă cu răspuns unic (procesele afective primare, trăirile de proveniență organică). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Textul se referă la gândire (înțelegerea este dimensiunea ei procesuală) și la memorie.

Gândirea este procesul psihic cognitiv superior de reflectare mijlocită, abstractă și generalizată a însușirilor esențiale ale obiectelor și a relațiilor dintre ele, cu ajutorul noțiunilor, judecăților și raționamentelor.

Memoria este procesul psihic cognitiv de întipărire (fixare), păstrare și reactualizare (recunoaștere și reproducere) a experienței anterioare.

Barem oficial: câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul (2x1p=2 puncte) și câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menționat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Textul se referă la gândire (înțelegerea este numită ca dimensiune procesuală a gândirii) și la memorie (cunoștințele, experiențele „stocate în memorie”). Înțelegerea se acceptă ca numire a gândirii, dar „înțelegerea” și „gândirea” numite separat valorează un singur proces; „sistemele asociative” sau „informațiile” nu sunt procese psihice. Definiții acceptate: gândirea - procesul psihic cognitiv superior de reflectare mijlocită, abstractă și generalizată a însușirilor esențiale ale obiectelor și a relațiilor dintre ele, cu ajutorul noțiunilor, judecăților și raționamentelor; memoria - procesul psihic cognitiv de întipărire (fixare), păstrare și reactualizare (recunoaștere și reproducere) a experienței anterioare. Înțelesul primește 2p dacă este o definiție corectă în sensul psihologiei (gen proxim și diferență specifică, de exemplu „proces cognitiv superior care...”); o definiție greșită, tautologică sau doar o enumerare de exemple primește 0p pentru acel concept, dar procesul numit corect își păstrează 1p. Un proces/fenomen la care textul nu se referă nu primește punctaj.

Aleg gândirea, ale cărei caracteristici sunt:

• este mijlocită: nu reflectă direct obiectele, ci prin intermediul noțiunilor, al cunoștințelor și al experienței anterioare, așa cum arată textul, care pune situația prezentă „în relație” cu cele „stocate în memorie”;
• este abstractă: reține însușirile esențiale, lăsându-le deoparte pe cele întâmplătoare;
• este generalizată: extinde însușirile esențiale la o întreagă clasă de obiecte.

Alte variante corecte: este logică, verbală (legată de limbaj), conștientă.

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la subpunctul a) (3x2p=6 puncte). Fără punctaje intermediare. Exemple acceptate: pentru gândire - mijlocită, abstractă, generalizată, logică, verbală (strâns legată de limbaj), conștientă, procesual-operațională, orientată spre rezolvarea de probleme; pentru memorie - caracter activ, selectiv, constructiv (structurant), relativ fidel, inteligibil (logic), mijlocit, situativ. Operațiile gândirii (analiza, sinteza), formele înțelegerii sau procesele memoriei (întipărire, păstrare, reactualizare), luate drept caracteristici - 0p. Toate trei trebuie să aparțină aceluiași proces, unul dintre cele de la a); o caracteristică repetată în alte cuvinte, o caracteristică a altui proces, o formă sau un procedeu în loc de caracteristică ori o simplă frază copiată din text fără să numească o caracteristică primește 0p pentru acea caracteristică.

Textul descrie înțelegerea, dimensiunea procesuală a gândirii, ca rezultat al sistemelor asociative care „pun în relație cunoștințele, experiențele stocate în memorie cu situațiile prezente”. Înțelegem ceva nou atunci când îl legăm de ceva deja cunoscut, iar această legătură presupune colaborarea dintre gândire și memorie.

Memoria îi oferă gândirii materialul de lucru. Gândirea operează cu noțiuni, cunoștințe și experiențe pe care memoria le-a întipărit și le păstrează. Când întâlnim o situație nouă, memoria reactualizează situațiile asemănătoare, „deja asimilate, înțelese”, iar gândirea le compară cu prezentul și „avansează explicații”. De exemplu, când Mihai, elev la chimie, vede pentru prima dată cum ruginește un cui, își amintește ce a învățat despre oxidare și înțelege imediat fenomenul. Fără cunoștințele păstrate, același fenomen ar rămâne pentru el fără sens. De aceea, înțelegerea este cu atât mai rapidă și mai profundă cu cât experiența păstrată în memorie este mai bogată și mai bine organizată.

La rândul ei, gândirea face memoria mai eficientă. Un material înțeles, organizat prin analiză, sinteză, comparație și clasificare, este reținut prin memoria logică: se întipărește mai repede, se păstrează mai mult și se reactualizează mai ușor decât un material învățat mecanic. Gândirea explică și caracterul activ, selectiv și constructiv al memoriei: reținem mai ales ce are sens pentru noi, iar la reactualizare informația este reorganizată după sens. Tot ce am înțeles astăzi este păstrat în memorie și devine experiența anterioară cu ajutorul căreia vom înțelege situațiile de mâine.

Așadar, interacțiunea este circulară: memoria îi dă gândirii cunoștințele fără de care nu ar putea înțelege, iar gândirea îi dă memoriei ordinea și sensul care fac păstrarea durabilă. Înțelegerea, despre care vorbește textul, este chiar punctul în care cele două procese se întâlnesc.

Barem oficial (8 puncte): explicare adecvată cu încadrarea în limita de spațiu precizată (aproximativ o pagină, ± un sfert de pagină) - 8p / explicare adecvată fără încadrarea în limita de spațiu precizată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 3p. Nu se acordă alte punctaje. Aici: interacțiunea gândire-memorie (sau a celor două procese alese la a)): memoria furnizează gândirii cunoștințele, noțiunile și experiențele anterioare; înțelegerea, ca dimensiune procesuală a gândirii, pune prin sistemele asociative situația prezentă în relație cu situații anterioare păstrate în memorie, deja asimilate (înțelegerea înseamnă integrarea noului în cunoscut); gândirea face memoria mai eficientă: materialul înțeles, organizat prin analiză, sinteză, comparație, clasificare, se reține prin memoria logică (inteligibilă), mai repede, mai durabil și se reactualizează mai ușor decât cel memorat mecanic; gândirea explică caracterul activ, selectiv și constructiv al memoriei; noul înțeles devine, la rândul lui, experiență păstrată pentru înțelegeri ulterioare. Adecvată înseamnă: explică modul specific în care interacționează cele două procese de la a), în ambele sensuri, cu termeni de specialitate și cu sprijin în text sau în exemple. Două definiții puse una după alta, o parafrază a textului sau o influență într-un singur sens, neexplicată, înseamnă explicare superficială - 3p. Pentru text tastat, o pagină înseamnă aproximativ 250-400 de cuvinte; mult sub sau mult peste, cu explicație adecvată - 6p.

Bunicul lui Matei povestește nunta lui de acum cincizeci de ani. Nu mai știe ce mâncare s-a servit, dar spune sigur că „au fost sarmale, ca la orice nuntă”. Ordonează întâmplările ca pe o poveste cu început, punct culminant și final, deși atunci au fost mult mai încurcate, și scoate în față momentele importante pentru el. Memoria lui nu redă nunta ca o fotografie, ci o structurează după sens și o completează cu ce este probabil: un mecanism constructiv.

Barem oficial (4 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 4p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret - 2p. Fără alte punctaje. Calitatea cerută: memoria nu redă experiența ca o copie fidelă, ci o reorganizează după sens, o structurează, completează golurile cu ce este probabil, selectează și reformulează (de exemplu, la repovestirea unei întâmplări sau a unui text, la amintirile din copilărie). Concret înseamnă o persoană și o situație precisă în care se vede restructurarea sau completarea amintirii; un exemplu de simplă reproducere fidelă sau de uitare, fără reconstrucție - 0p.

Consider că uitarea este un fenomen necesar pentru echilibrul sistemului cognitiv.

Deoarece în fiecare zi primim un număr uriaș de informații, dacă le-am păstra pe toate, memoria ar fi supraîncărcată, iar informațiile importante s-ar găsi greu printre cele nesemnificative. Întrucât uitarea elimină mai ales ce este neimportant sau depășit (un număr de telefon vechi, orarul de anul trecut), ea face loc informațiilor noi și le face mai ușor de reactualizat pe cele esențiale. În plus, estomparea în timp a unor amintiri dureroase îi permite omului să meargă mai departe, fără ca trecutul să-i blocheze activitatea prezentă.

Prin urmare, uitarea normală nu este doar o slăbiciune a memoriei, ci un mecanism de echilibrare; așadar, ea face sistemul cognitiv mai eficient.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Importanța uitării pentru echilibrul sistemului cognitiv: uitarea normală elimină informațiile nesemnificative, depășite sau neutilizate, previne supraîncărcarea memoriei, face loc informațiilor noi și ușurează reactualizarea celor esențiale; uitarea unor trăiri dureroase ajută echilibrul psihic. Premisele trebuie să privească rolul de echilibrare, nu doar curba uitării sau metodele de combatere a ei. Convingătoare: un punct de vedere personal clar (teza), cel puțin două premise corecte psihologic și relevante, legate prin conectori („deoarece”, „întrucât”), și o concluzie care reia teza („prin urmare”). O simplă opinie, reformularea tezei, premise false sau irelevante ori lipsa concluziei - 2p. Lipsă sau fără legătură cu cerința - 0p.

Conform teoriei lui C. G. Jung, Thomas Jefferson este introvertit.

O primă idee din text: Jefferson „avea o aversiune puternică pentru dezbateri și rareori vorbea în public, având grijă să nu-și dezvăluie niciodată gândurile, decât în jurnalele lui și câtorva parteneri de încredere”, deci își păstra lumea interioară pentru sine.

A doua idee: chiar și ca președinte, se refugia la moșia lui Poplar Forest „în căutarea singurătății după care tânjea”, adică își refăcea energia în retragere, nu printre oameni. Faptul că „primea bucuros vizitatori” este un indiciu izolat, care nu schimbă orientarea dominantă spre interior.

Barem oficial: a. menționarea tipului temperamental al lui Thomas Jefferson, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit) - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Tipul opus sau un tip după Hipocrate-Galenus/Pavlov (sangvinic, coleric etc.) la a. - 0p. La b., fiecare idee trebuie să provină din text și să susțină tipul din barem; o idee inventată, una care susține tipul opus, aceeași idee repetată, o trăsătură de caracter, o aptitudine sau o descriere fizică - 0p pentru acea idee. Exemple de idei acceptate: „Retras”; „avea o aversiune puternică pentru dezbateri și rareori vorbea în public”; „având grijă să nu-și dezvăluie niciodată gândurile, decât în jurnalele lui și câtorva parteneri de încredere”; se refugia la moșia lui Poplar Forest „în căutarea singurătății după care tânjea”; „Forța lui Jefferson stătea în scrisul său” (se exprima în scris, nu în public). „Primea bucuros vizitatori” sau „amabil și fermecător” nu susțin tipul introvertit (0p); ambiția, inteligența, creativitatea nu arată tipul.

Da, în calitate de președinte, Thomas Jefferson a dat dovadă de cumpătare.

Motivul: deși își câștigase „reputația de radical demagog”, ca al treilea președinte al Statelor Unite „a dat dovadă de cumpătare și finețe în prevenirea schismei ideologice care amenința să distrugă tânăra națiune”. În loc să-și impună tabăra, a declarat la inaugurare: „Suntem cu toții republicani - suntem cu toții federaliști”, adică a ales măsura și împăcarea în locul extremelor.

Barem oficial: menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: da, ca președinte, Thomas Jefferson a dat dovadă de cumpătare) - 1 punct; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat - 3 puncte. Fără alte punctaje intermediare. Răspunsul care contrazice textul - 0p, iar motivul nu mai poate susține răspunsul dat. Motivul primește 3p doar dacă se sprijină pe text (citat sau fapt din text) și arată efectiv trăsătura întrebată; o definiție, o părere fără sprijin în text sau un motiv fără legătură - 0p. Motivul trebuie să privească perioada în care a fost președinte. Exemple de motive acceptate: „ca al treilea președinte al Statelor Unite, începând cu 1801, Jefferson a dat dovadă de cumpătare și finețe în prevenirea schismei ideologice care amenința să distrugă tânăra națiune”; declarația conciliantă „Suntem cu toții republicani - suntem cu toții federaliști”, deși avea reputația de „radical demagog”; simplitatea, lipsa de ostentație: „La Casa Albă, președintele Jefferson își primea invitații în papuci”. Răspunsul „nu” contrazice textul - 0p.

Primul motiv: Jefferson a fost un inventator și un creator în mai multe domenii: „A inventat un scaun rotitor și o variantă primitivă a ușii automate” și „a fost un arhitect magnific”, iar construcțiile concepute de el, Universitatea Virginia și moșia Monticello, „fac acum parte din patrimoniul mondial”.

Al doilea motiv: energia lui intelectuală nu a scăzut nici la bătrânețe și s-a îndreptat spre domenii foarte diferite: cunoștea șase limbi, „La 71 de ani, îl citea pe Platon în original”, compara dialecte ale indigenilor americani și a fost „un fin arheolog”.

Barem oficial: câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin afirmația că Thomas Jefferson a dat dovadă de o energie și de o creativitate fenomenale (2x3p=6 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Fiecare motiv trebuie să fie diferit și să provină din text; același motiv repetat în alte cuvinte, un motiv inventat sau care nu susține afirmația - 0p pentru acel motiv. Exemple de motive acceptate: cunoștea șase limbi (franceza, italiana, spaniola, latina, greaca și engleza veche) și „La 71 de ani, îl citea pe Platon în original”; compara dialecte ale indigenilor americani; a fost „un fin arheolog” și un enofil; aducea plante și semințe din călătorii pentru a-și îmbogăți țara; „A inventat un scaun rotitor și o variantă primitivă a ușii automate”; a fost „un arhitect magnific”, iar Universitatea Virginia și Monticello fac parte din patrimoniul mondial; biblioteca lui a devenit Biblioteca Congresului; a fost autorul principal al Declarației de Independență. Două exemple din aceeași categorie (de pildă două limbi) contează ca un singur motiv.

Conform teoriei lui G. W. Allport, trăsătura cardinală a caracterului lui Thomas Jefferson este devotamentul față de libertate. El a transpus în cuvinte „principiile Revoluției Americane” și apoi „a pus acele cuvinte în practică”, iar în Declarația de Independență, „documentul fondator al libertății”, se vede în fiecare cuvânt „hotărârea lui de a apăra libertatea”.

Acestei valori îi slujesc două trăsături principale. Prima este generozitatea: autorul vorbește despre „imensa lui generozitate față de semenii săi”. A doua este cumpătarea: deși era socotit un „radical demagog”, ca președinte „a dat dovadă de cumpătare și finețe”, împăcând taberele cu formula „Suntem cu toții republicani - suntem cu toții federaliști”.

Astfel, generozitatea și cumpătarea completează un caracter organizat în jurul libertății.

Barem oficial: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale (2x2p=4 puncte); c. coerența prezentării - 1 punct; d. încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând) - 1 punct. Fără alte punctaje intermediare. Trăsăturile trebuie să fie trăsături de CARACTER (atitudini, valori), numite și susținute din text; o trăsătură de temperament (introvertit, extravertit, retras, energic, impulsiv), o aptitudine sau inteligența, aspectul fizic ori o trăsătură fără sprijin în text - 0p. Cardinala este trăsătura dominantă, la care textul revine și care îi pătrunde conduita; principalele sunt diferite de cardinală și între ele. Coerență: text legat, nu listă. Pentru text tastat, jumătate de pagină înseamnă aproximativ 100-180 de cuvinte. Exemple acceptate: cardinală - devotamentul față de libertate („hotărârea lui de a apăra libertatea”, a transpus principiile Revoluției Americane în cuvinte și „a pus acele cuvinte în practică”, Declarația de Independență, „documentul fondator al libertății”) sau ambiția („plin de ambiție”); principale - ambiția (dacă nu a fost aleasă drept cardinală), generozitatea („imensa lui generozitate față de semenii săi”), cumpătarea și finețea, spiritul conciliant („Suntem cu toții republicani - suntem cu toții federaliști”), prudența, discreția („având grijă să nu-și dezvăluie niciodată gândurile”), amabilitatea („amabil și fermecător”), simplitatea („își primea invitații în papuci”), viclenia („o viclenie discretă”), inconsecvența între principii și atitudini („aspru criticat pentru atitudinile lui rasiste”). „Retras”, „puternic”, aversiunea față de dezbateri sau căutarea singurătății (temperament), „minte inegalabilă”, creativitatea, cunoașterea limbilor sau talentul de arhitect (aptitudini) nu sunt trăsături de caracter.

Consider că temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile.

Deoarece temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității, cu bază nativă, el arată doar cum acționăm (ritmul, energia, intensitatea reacțiilor), nu ce valori urmărim; nu ne alegem temperamentul, așa că el nu poate fi nici merit, nici vină. Întrucât fiecare tip are atât avantaje, cât și dezavantaje, valoarea lui depinde de situație: energia colericului este de folos într-o urgență, dar îl încurcă la o muncă migăloasă, iar calmul flegmaticului este prețios într-un laborator, dar îl face lent când trebuie să se adapteze repede. De pildă, doi colerici pot fi unul un salvamontist devotat, iar celălalt un om agresiv: diferența dintre ei o face caracterul, nu temperamentul.

Prin urmare, temperamentele nu sunt în sine bune sau rele, ci neutre sub aspect valoric; valoarea conduitei este dată de caracter.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea afirmației date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Teza de argumentat: temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile (temperamentul este neutru sub aspect valoric). Premise corecte psihologic, de exemplu: temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității, cu bază nativă (tipul de activitate nervoasă superioară), care arată cum acționăm, nu ce valori avem; nu ne alegem temperamentul, deci nu poate fi un merit sau o vină; fiecare tip are atât avantaje, cât și dezavantaje, iar valoarea lor depinde de situație/activitate; valoarea morală a conduitei este dată de caracter, nu de temperament; persoane cu același temperament pot avea valori morale opuse. Fără premise, fără conectori sau fără concluzie, reformularea tezei, premise false sau o argumentare a altei teze - 2p. Lipsă - 0p.