BAC Psihologie - 2025, Varianta 4

Răspunsul corect este c. Frigul este un stimul din mediul extern, recepționat la suprafața corpului: senzația termică este exteroceptivă (nu tactilă, care privește atingerea și presiunea).

Item grilă cu răspuns unic (clasificarea senzațiilor). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Vorbirea se sprijină pe percepția auditivă, citirea pe cea vizuală, iar scrisul pe percepțiile vizuale și tactilo-chinestezice.

Item grilă cu răspuns unic (rolul percepției). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Pentru că redau însușiri concrete, intuitive (formă, mărime, culoare), reprezentările au caracter figurativ; ele sunt secundare, nu primare, și schematice, nu bogate în conținut.

Item grilă cu răspuns unic (caracteristicile reprezentării). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Hidratarea este o trebuință fiziologică, primară, comună oamenilor și animalelor; ea se află la baza piramidei lui Maslow, nu în vârf.

Item grilă cu răspuns unic (trebuințele). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Afectivitatea are rol energizant: o tensiune afectivă prea scăzută, până la indiferență, nu mai mobilizează activitatea, așa că scade și capacitatea de a găsi soluții.

Item grilă cu răspuns unic (rolul energizant al afectivității). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Atenția involuntară apare spontan, fără efort, la un stimul nou sau puternic, aproape identic cu reflexul de orientare.

Item grilă cu răspuns unic (formele atenției). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este c. Curajul, ca înfruntare lucidă și asumată a riscului, este o calitate a voinței, alături de perseverență, independență, promptitudine.

Item grilă cu răspuns unic (calitățile voinței). Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este b. Fluența, originalitatea și imaginația sunt factori intelectuali ai creativității; factorii temperamentali (alături de cei motivaționali și caracteriali) sunt nonintelectuali.

Item grilă cu răspuns unic (factorii creativității). Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este a. Învățarea pentru a câștiga aprobarea și afecțiunea unei persoane apropiate este motivație afectivă; motivația cognitivă ar fi curiozitatea.

Item grilă cu răspuns unic (formele motivației). Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Răspunsul corect este d. Sentimentele sunt stări afective complexe, stabile, de lungă durată și intensitate moderată; b descrie dispozițiile, iar a și c se apropie de emoții.

Item grilă cu răspuns unic (stările afective). Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Textul se referă la imaginație și la memorie.

Imaginația este procesul cognitiv superior de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare.

Memoria este procesul cognitiv superior de întipărire, păstrare și reactualizare a experienței anterioare.

Barem oficial: câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul (2x1p=2 puncte) și câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menționat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Textul se referă la: imaginație, memorie; se acceptă și afectivitatea („trăiri afective”), gândirea/cunoașterea („idei”, „câmpul cunoașterii”), reprezentarea („imagini”). Înțelesul primește 2p dacă este o definiție corectă în sensul psihologiei (gen proxim și diferență specifică, de exemplu „proces cognitiv superior care...”); o definiție greșită, tautologică sau doar o enumerare de exemple primește 0p pentru acel concept, dar procesul numit corect își păstrează 1p. Un proces/fenomen la care textul nu se referă nu primește punctaj.

Aleg imaginația, ale cărei caracteristici sunt:

• are caracter creator: produsele ei sunt noi față de experiența anterioară, așa cum spune textul, „rezultatele sale se deosebesc de ceea ce există în experiența subiectului”;
• are caracter anticipativ: este orientată spre viitor, „legată mai ales de ce va fi”;
• are caracter combinatoriu: lucrează prin combinarea și transformarea materialului oferit de memorie (idei, imagini, trăiri afective).

Alte variante corecte: se poate desfășura voluntar sau involuntar; lucrează prin procedee precum aglutinarea, amplificarea, omisiunea.

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la subpunctul a) (3x2p=6 puncte). Fără punctaje intermediare. Exemple acceptate: pentru imaginație - creatoare/produce noutate, anticipativă (orientată spre viitor), combinatorie (transformă experiența anterioară), are forme voluntare și involuntare, lucrează prin procedee, legată de gândire; pentru memorie - activă, selectivă, mijlocită, inteligibilă, constructivă, relativ fidelă, are procese (întipărire, păstrare, reactualizare) și forme (involuntară/voluntară, mecanică/logică, de scurtă/lungă durată). Toate trei trebuie să aparțină aceluiași proces, unul dintre cele de la a); o caracteristică repetată în alte cuvinte, o caracteristică a altui proces sau o simplă frază copiată din text fără să numească o caracteristică primește 0p pentru acea caracteristică.

Memoria și imaginația sunt procese cognitive superioare diferite, dar inseparabile. Memoria întipărește, păstrează și reactualizează experiența anterioară, iar imaginația o combină și o transformă în imagini și proiecte noi. Împreună, ele realizează ceea ce textul numește unitatea dintre trecut, prezent și viitor.

Imaginația nu creează din nimic. Așa cum arată textul, memoria îi oferă materialul de combinare: reprezentări, idei, trăiri afective. Procedeele imaginației lucrează asupra acestui material: aglutinarea care a dat sirena unește reprezentarea unei femei cu cea a unui pește, iar un scriitor își construiește personajele din chipuri și gesturi reactualizate din memorie. Cu cât experiența păstrată este mai bogată, cu atât imaginația are mai mult material. Tot memoria conservă produsele finale ale imaginației: ideea unei invenții sau planul unei opere sunt păstrate până la realizare.

La rândul ei, imaginația intervine în memorie. La reactualizare, golurile unei amintiri sunt completate cu ce este probabil, motiv pentru care memoria are un caracter constructiv și este doar relativ fidelă. Totodată, o informație transformată într-o imagine vie și neobișnuită se întipărește mai ușor și se reactualizează mai repede, așa cum fac elevii care își imaginează o scenă pentru a reține o dată istorică.

Valoarea celor două este însă diferită: memoria este cu atât mai eficientă cu cât este mai fidelă, iar imaginația cu atât mai valoroasă cu cât rezultatele sale se deosebesc de experiența anterioară. Prin urmare, memoria îi dă imaginației materialul, iar imaginația transformă acest material în noutate; fără memorie, imaginația nu ar avea ce combina, iar fără imaginație, memoria ar rămâne închisă în trecut.

Barem oficial (8 puncte): explicare adecvată cu încadrarea în limita de spațiu precizată (aproximativ o pagină, ± un sfert de pagină) - 8p / explicare adecvată fără încadrarea în limita de spațiu precizată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 3p. Nu se acordă alte punctaje. Aici: interacțiunea memorie-imaginație (sau a celor două procese alese la a)): memoria oferă imaginației materialul de combinare (reprezentări, idei, trăiri) și îi conservă produsele; imaginația intervine în memorie (caracterul constructiv al reactualizării, completarea golurilor, imaginile vii care ușurează întipărirea); criterii de valoare diferite: fidelitate versus noutate. Adecvată înseamnă: explică modul specific în care interacționează cele două procese de la a), în ambele sensuri, cu termeni de specialitate și cu sprijin în text sau în exemple. Două definiții puse una după alta, o parafrază a textului sau o influență într-un singur sens, neexplicată, înseamnă explicare superficială - 3p. Pentru text tastat, o pagină înseamnă aproximativ 250-400 de cuvinte; mult sub sau mult peste, cu explicație adecvată - 6p.

Ana, elevă în clasa a VI-a, desenează pentru concursul școlii un extraterestru. Pornește de la chipul unui om, dar îi lasă un singur ochi mare în mijlocul frunții și nu-i desenează nici nasul, nici urechile. Eliminând aceste părți dintr-o imagine cunoscută, Ana obține o creatură nouă: aceasta este omisiunea, procedeul imaginativ prin care se suprimă unele elemente ale unui obiect.

Barem oficial (4 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 4p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret - 2p. Fără alte punctaje. Omisiunea: procedeul imaginativ prin care se elimină unele părți sau însușiri ale unui obiect cunoscut, obținându-se o imagine nouă (de exemplu ciclopul, cu un singur ochi). Ciclopul citat singur, fără o persoană și o situație concretă, este exemplu teoretic - 2p. Concret înseamnă o persoană și o situație precisă în care se vede omisiunea; un exemplu care ilustrează altceva decât omisiunea - 0p.

Consider că visul de perspectivă este un motor al dezvoltării individuale.

Deoarece înseamnă proiectarea propriei persoane în viitor, el îi dă omului un scop clar, care îi orientează alegerile de zi cu zi: un elev care se vede medic alege să învețe biologie și chimie. Întrucât este o formă activă și voluntară a imaginației, el nu rămâne o simplă dorință, ca reveria, ci mobilizează efortul și voința spre realizarea imaginii, iar fiecare pas atins întărește încrederea în sine.

Prin urmare, visul de perspectivă transformă imaginea viitorului într-un plan de acțiune; fără el, dezvoltarea personală ar fi lăsată la voia întâmplării.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Visul de perspectivă: formă activă și voluntară a imaginației, proiecția propriei persoane în viitor, a ceea ce vrea să devină, orientată spre realizare (spre deosebire de reverie). Convingătoare: un punct de vedere personal clar (teza), cel puțin două premise corecte psihologic și relevante, legate prin conectori („deoarece”, „întrucât”), și o concluzie care reia teza („prin urmare”). O simplă opinie, reformularea tezei, premise false sau irelevante ori lipsa concluziei - 2p. Lipsă sau fără legătură cu cerința - 0p.

Conform teoriei lui C. G. Jung, Marcu este introvertit.

O primă idee din text: Marcu „stă în banca din fund și citește romane franțuzești”, iar în fiecare dimineață își citește romanul „liniștit, în fund”; energia lui este îndreptată spre lumea interioară a lecturii, nu spre colegi.

A doua idee: „Când iese la tablă, se înroșește și spune banalități sau se bâlbâie, sau nu spune nimic”, deci în fața clasei comunicarea îi este greu de susținut.

Barem oficial: a. menționarea tipului temperamental al lui Marcu, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit) - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat (2x2p=4 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Tipul opus sau un tip după Hipocrate-Galenus/Pavlov (sangvinic, coleric etc.) la a. - 0p. La b., fiecare idee trebuie să provină din text și să susțină tipul introvertit; o idee inventată, una care susține tipul opus, aceeași idee repetată sau o descriere fizică - 0p pentru acea idee. Exemple de idei acceptate: „Stă în banca din fund și citește romane franțuzești”; își citește romanul „liniștit, în fund”; „Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă și citește”, deci se retrage din agitația grupului; „își îndeasă degetele în urechi și citește”; „Când iese la tablă, se înroșește și spune banalități sau se bâlbâie, sau nu spune nimic”; „Nu orișicine poate sta de vorbă cu Marcu”.

Da, Marcu este o persoană perseverentă.

Motivul: nimic nu îl abate de la lectură, iar obstacolele cresc de la o frază la alta: „Dacă este zgomot, se încruntă și citește. Dacă băieții sar pe bănci, își îndeasă degetele în urechi și citește. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă și citește.” Marcu își urmărește scopul zi de zi, „în fiecare dimineață”, în ciuda piedicilor, ceea ce înseamnă perseverență.

Barem oficial: menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Marcu este o persoană perseverentă) - 1 punct; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat - 3 puncte. Fără alte punctaje intermediare. Răspunsul care contrazice textul - 0p, iar motivul nu mai poate susține răspunsul dat. Motivul primește 3p doar dacă se sprijină pe text (citat sau fapt din text) și arată perseverența (continuarea activității spre scop în ciuda obstacolelor, în timp); o definiție, o părere fără sprijin în text sau un motiv fără legătură - 0p. Exemple de motive acceptate: continuă să citească în ciuda obstacolelor tot mai mari: „Dacă este zgomot, se încruntă și citește. Dacă băieții sar pe bănci, își îndeasă degetele în urechi și citește. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă și citește”; citește zilnic, „în fiecare dimineață”, și chiar „când explică profesorii”.

Primul motiv: Marcu „venea la școală cu broșuri de propagandă socialistă, cu cărțulii de Engels și Kautsky, cu „Capitalul” lui Marx”, așa că, pentru colegi, lecturile lui îl asociau cu ideile comuniste.

Al doilea motiv: a adus la școală cărți de Stirner și Kropotkin, iar băieții, „informați de el”, au aflat că sunt anarhiste; mai mult, când voia să-i necăjească pe aristocrați, „se declara ucenic fățiș al lui Kropotkin și Bakunin”. Astfel, chiar el „i-a silit să-l numească astfel”.

Barem oficial: câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin afirmația că băieții îl numesc pe Marcu comunist, anarhist (2x3p=6 puncte). Fără alte punctaje intermediare. Fiecare motiv trebuie să fie diferit și să provină din text; același motiv repetat în alte cuvinte, un motiv inventat sau care nu susține afirmația - 0p pentru acel motiv. Exemple de motive acceptate: „Venea la școală cu broșuri de propagandă socialistă, cu cărțulii de Engels și Kautsky, cu „Capitalul” lui Marx”; a adus la școală cărțile lui Stirner și Kropotkin, iar băieții, „informați de el”, au aflat că sunt anarhiste; le-a explicat colegilor teoriile anarhiste, când l-au rugat; ca să-i necăjească pe aristocrați, „se declara ucenic fățiș al lui Kropotkin și Bakunin”; el însuși „i-a silit să-l numească astfel”.

Conform teoriei lui G. W. Allport, trăsătura cardinală a caracterului lui Marcu este perseverența în pasiunea pentru lectură, care îi organizează întreaga viață la școală: citește dimineața, în zgomot, în timpul luptelor dintre colegi și chiar „când explică profesorii”.

Prima trăsătură principală este independența față de părerea celorlalți: „Marcu nu se supără nici de o poreclă, nici de cealaltă”, deși colegii îl cred „un iremediabil prost”. A doua trăsătură principală este spiritul critic, de contradicție: „La fiecare frază pe care o rostește, el găsește motive să se îndoiască”, iar când reușește să-l „turbeze” pe cineva, „Marcu e mulțumit”.

Așadar, toate trei arată un adolescent care își urmează propriul drum: citește ce vrea, gândește cu capul lui și nu se lasă impresionat de judecata clasei.

Barem oficial: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Marcu - 2 puncte; b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale (2x2p=4 puncte); c. coerența prezentării - 1 punct; d. încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând) - 1 punct. Fără alte punctaje intermediare. Trăsăturile trebuie să fie trăsături de CARACTER (atitudini, valori), numite și susținute din text; o trăsătură de temperament (extravertit, energic, impulsiv), o aptitudine sau inteligența, aspectul fizic ori o trăsătură fără sprijin în text - 0p. Cardinala este trăsătura dominantă, la care textul revine și care îi pătrunde conduita; principalele sunt diferite de cardinală și între ele. Coerență: text legat, nu listă. Pentru text tastat, jumătate de pagină înseamnă aproximativ 100-180 de cuvinte. Exemple acceptate: cardinală - perseverența în pasiunea pentru lectură („și citește” în fiecare situație) sau independența față de părerea celorlalți/nonconformismul; principale - independența („Marcu nu se supără nici de o poreclă, nici de cealaltă”), spiritul critic, de contradicție („La fiecare frază pe care o rostește, el găsește motive să se îndoiască”, mulțumit când izbutește să „turbeze” pe cineva), perseverența (dacă nu a fost cardinală), nonconformismul/provocarea (se declara ucenic al lui Kropotkin ca „să necăjească pe aristocrați”), „La teze copiază” este o conduită situațională, cel mult trăsătură secundară, deci nu se punctează ca principală.

Consider că temperamentul suportă influențe și condiționări din partea caracterului.

Deoarece temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității, el dă doar energia și ritmul reacțiilor, iar caracterul, ca sistem de atitudini și valori, decide încotro se îndreaptă această energie. Întrucât caracterul se formează în timpul vieții, prin educație și prin efort voluntar, el poate stăpâni manifestările înnăscute: un coleric care și-a format stăpânirea de sine nu mai izbucnește la orice provocare, iar un flegmatic responsabil își grăbește ritmul atunci când datoria o cere. De pildă, un elev introvertit care și-a asumat rolul de șef al clasei învață să vorbească în fața colegilor atunci când trebuie să-i reprezinte.

Prin urmare, temperamentul rămâne baza nativă a conduitei, dar felul în care se manifestă este modelat și condiționat de caracter.

Barem oficial (6 puncte): argumentarea afirmației date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p. Fără alte punctaje. Teza de argumentat: temperamentul suportă influențe și condiționări din partea caracterului. Premise corecte psihologic, de exemplu: temperamentul este latura dinamico-energetică, cu bază nativă, care dă doar energia și ritmul reacțiilor; caracterul, sistem de atitudini și valori format în timpul vieții, orientează această energie și stăpânește/compensează manifestările temperamentale (stăpânirea de sine la coleric, mobilizarea la flegmatic, curajul la melancolic); caracterul și temperamentul se influențează reciproc în structura personalității. Fără premise, fără conectori sau fără concluzie, reformularea tezei, premise false sau o argumentare a altei teze - 2p. Lipsă - 0p.