BAC Limba și literatura română - 2026 (real, Varianta 1)

În text, cuvântul severă are sensul aspră, iar secvența peste tot are sensul pretutindeni.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: aspră etc.) și al secvenței date (de exemplu: pretutindeni etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.

Jocul sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie este oina.

Barem (6 puncte): menționarea numelui jocului sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie (oina) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Leny Caler este actriță, după cum arată secvența „l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci”.

Barem (6 puncte): precizarea profesiei lui Leny Caler (actriță) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Leny Caler este surprinsă la prima întâlnire cu Camil Petrescu din cauza aspectului lui tineresc: se aștepta la „un scriitor cu aer grav”, dar vede „un tinerel, mic de statură”, care zâmbește „copilărește, dulce”. Contrastul dintre imaginea scriitorului celebru și înfățișarea lui o surprinde și o încântă.

Barem (6 puncte): explicarea unui motiv pentru care Leny Caler este surprinsă atunci când îl întâlnește prima dată pe Camil Petrescu: precizarea motivului (de exemplu: aspectul tineresc etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (40 de cuvinte):

O trăsătură a lui Camil Petrescu, care se desprinde din ultimul paragraf, este sensibilitatea. După o ceartă, el îi trimite autoarei flori, iar când acestea se întorc, scrie: „Florile întoarse din drumul lor spre tine au înflorit la mine, sub privirile mele triste...”.

Barem (6 puncte): prezentarea unei trăsături a lui Camil Petrescu, desprinse din ultimul paragraf al textului: precizarea trăsăturii (de exemplu: sensibilitatea etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (opinie: pasiunea nu este condiționată de practicarea sportului):

Consider că pasiunea pentru un joc sportiv nu este condiționată de practicarea acestuia.

În primul rând, poți iubi un sport și ca spectator, dacă îl înțelegi. Fragmentul din amintirile lui Leny Caler o dovedește: actrița nu jucase fotbal, dar, inițiată de Camil Petrescu în regulile jocului, devine „tot atât de pasionată ca și Camil”, nu lipsește de la niciun meci și își strigă jucătorii favoriți pe nume.

În al doilea rând, pasiunea se poate transmite prin cultură și prin comunitate. De exemplu, milioane de oameni urmăresc cu emoție Jocurile Olimpice sau campionatele de fotbal, fără să fi practicat vreodată sporturile respective, pentru că se identifică cu sportivii și cu echipa lor.

Așadar, pasiunea pentru un sport se naște din înțelegere și emoție, nu neapărat din practicarea lui.

Barem (20 de puncte): – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că pasiunea pentru un joc sportiv este condiționată de practicarea acestuia. etc.) 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte – formularea unei concluzii pertinente 1 punct – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte – respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct – respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Model (aproximativ 95 de cuvinte):

O primă modalitate este caracterizarea directă, făcută de narator, prin portret: Toma Novac „părea mai tânăr” decât cei patruzeci de ani, „înalt, zvelt”, cu „ochii mari, negri, obosiți”, și avea „o ușoară timiditate care-i ședea bine”.

A doua modalitate este caracterizarea indirectă, prin fapte. Toma refuză ajutorul lui Brebenaru, care voia să-l ferească de front, pentru că „ținea să-și împlinească datoria întreagă”, și se întoarce din război cu răni și decorații. Faptele dezvăluie un om de onoare, curajos. Replica doamnei Brebenaru sugerează, în plus, ezitarea lui de a se însura.

Barem (10 puncte): Conținut – 6 puncte – prezentarea a două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul dat • precizarea fiecărei modalități de caracterizare (caracterizare directă, caracterizare indirectă): 1 punct + 1 punct = 2 puncte • prezentarea fiecărei modalități de caracterizare precizate: prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din textul dat – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; încercare de prezentare, simpla indicare a unor trăsături – 1 punct + 1 punct = 2 puncte Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – ortografia (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct – punctuația (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (text ales: Luceafărul de Mihai Eminescu).

Introducere. Poemul Luceafărul (1883) este o capodoperă a romantismului românesc, construită pe un mit al iubirii imposibile.

Încadrarea. Textul aparține romantismului. O trăsătură este antiteza dintre lumea superioară, eternă, a Luceafărului și lumea pământească, trecătoare, a omului. Alta este amestecul genurilor: poemul are elemente epice (fir narativ), lirice (meditație) și dramatice (dialog).

Tema este condiția geniului, care nu poate fi fericit într-o lume limitată. Prima imagine semnificativă este chemarea fetei: „Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază”. A doua este finalul, în care Hyperion se retrage în lumea lui: „Ci eu în lumea mea mă simt / Nemuritor și rece”.

Elemente de compoziție și de limbaj. Poemul are patru tablouri construite pe alternarea planurilor cosmic și terestru; tablourile I și IV sunt simetrice, reunind ambele planuri. Epitetele („luceafăr blând”, „chip de lut”) opun lumina divină și condiția umană muritoare.

Încheiere. Luceafărul exprimă, prin mit și antiteză, singurătatea omului superior.

Barem (30 de puncte): Conținut – 18 puncte – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic: 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) – câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct Redactare – 12 puncte – existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte; relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte; schematism – 1 punct – utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte – ortografia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – punctuația (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.