BAC Limba și literatura română - iunie 2025 (real, Varianta 7)

În secvența „așteptând momentul prielnic să-și înceapă alocuțiunea", cuvântul prielnic are sensul de favorabil, potrivit. Secvența pe timpuri, din enunțul „așa cum pe timpuri probabil, impresionaseră faimoșii conducători de oști", înseamnă odinioară, demult, în trecut.

Atenție la cerință: se cere sensul din text, nu definiția de dicționar, iar răspunsul trebuie formulat în enunțuri complete, nu ca o listă de sinonime.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: favorabil etc.) și al secvenței date (de exemplu: odinioară etc.) - 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct. Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală. Notă din barem: punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.

O caracteristică a profesorilor la ale căror cursuri de inaugurare sălile erau pline este talentul oratoric. Textul precizează explicit că cea mai mare afluență se găsea la cursurile unor profesori precum N. Iorga sau Vasile Pârvan „la unii, pentru talentul oratoric; la alții, pentru știința pură, iar la cei din a treia categorie, și pentru oratorie, și pentru știință".

Este corect și răspunsul care menționează competența profesională („știința pură"), pentru că textul o dă ca al doilea motiv al afluenței.

Barem (6 puncte): menționarea unei caracteristici a profesorilor la al căror curs de inaugurare sălile erau pline (de exemplu: talentul oratoric, competența profesională) - 4 puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct. Notă din barem: punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.

Cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan are loc la asfințit, spre seară. Justificarea o oferă secvența „Soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze": termenul crepuscul numește amurgul, iar „ultimele raze" confirmă că ziua se apropie de sfârșit.

Cerința are două componente punctate separat - precizarea momentului și justificarea cu o secvență din text - deci un răspuns care spune doar „seara", fără citat, pierde jumătate din punctajul de conținut.

Barem (6 puncte): precizarea momentului zilei în care are loc cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan (de exemplu: la asfințit etc.) - 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze etc.) - 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct. Notă din barem: punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.

Vasile Pârvan face referire la originea latinească a numelui său („parvus", adică mic) pentru a capta atenția publicului și a-l apropia de sine chiar din primele cuvinte ale cursului.

Profesorul își anticipează astfel, cu autoironie, propria înfățișare - „un om cu înfățișare modestă, mic de stat" - transformând o posibilă vulnerabilitate într-o glumă erudită, care îi demonstrează în același timp și competența filologică. Efectul este imediat și confirmat de text: „Un ropot de aplauze pornite din suflet răsplăti din plin gluma strălucitului profesor". Prin acest gest, distanța dintre catedră și sală dispare, iar auditoriul îl ascultă apoi „într-o tăcere desăvârșită".

Barem (6 puncte): explicarea unui motiv pentru care Vasile Pârvan face referire la originea numelui său - precizarea oricărui motiv (de exemplu: pentru a capta atenția etc.) - 2 puncte; explicare nuanțată - 2 puncte / încercare de explicare - 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct. Notă din barem: punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.

Model de răspuns (44 de cuvinte):

Înaintea începerii cursului, atmosfera din sala „Odobescu" este animată: sala este „ticsită" de studenți și de admiratori, iar „rumoarea obișnuită" a discuțiilor, aprecierilor și pronosticurilor umple încăperea. Așteptarea se transformă brusc în entuziasm respectuos, când asistența se ridică în picioare și aplaudă.

Cerința este dublu constrânsă: trebuie numită atmosfera printr-un cuvânt (animată, febrilă, de așteptare) și apoi prezentată prin trimiteri la text, totul în 30-50 de cuvinte - numără-le înainte de a preda lucrarea, pentru că un punct se acordă strict pentru respectarea limitei.

Barem (6 puncte): prezentarea atmosferei din sala „Odobescu", de dinaintea începerii cursului susținut de Vasile Pârvan - precizarea atmosferei (de exemplu: animată etc.) - 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată - 2 puncte / încercare de prezentare - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.

Model (opinie: înfățișarea nu determină succesul):

În opinia mea, înfățișarea unei persoane nu poate influența decisiv succesul acesteia, pentru că recunoașterea se întemeiază pe competență și pe felul în care aceasta este comunicată.

Un prim argument pornește chiar de la textul lui Grigore Băjenaru. Vasile Pârvan este descris drept „un omuleț", „de statură mică", cu „înfățișare modestă" - și totuși sala „Odobescu" este „ticsită", iar asistența se ridică în picioare și aplaudă înainte ca el să fi rostit un cuvânt. Ceea ce impune nu este aspectul fizic, ci „atitudinea sa hotărâtă, dârză" și autoritatea unui savant care „urcase cu strălucire toate treptele gloriei științifice". Naratorul însuși remarcă paradoxul, comparându-l cu Alexandru Macedon, Ștefan cel Mare și Napoleon, „nici ei prea mari de statură".

În al doilea rând, experiența culturală confirmă că prima impresie este doar un prag, nu o măsură. Profesorul din text își dezamorsează singur înfățișarea printr-o glumă despre etimologia numelui („parvus", adică mic), iar publicul răspunde cu „un ropot de aplauze": inteligența și umorul răstoarnă în câteva secunde judecata întemeiată pe aparență. La fel, în viața de zi cu zi, un profesor sau un coleg ne câștigă încrederea prin ceea ce știe și prin felul în care ne vorbește, nu prin statură.

În concluzie, înfățișarea poate cel mult întârzia recunoașterea, dar nu o poate împiedica: succesul se construiește pe valoare, iar exemplul lui Vasile Pârvan arată că un „om cu înfățișare modestă" poate ajunge „în vârful piramidei".

(Aproximativ 250 de cuvinte. Opinia contrară - că înfățișarea influențează succesul - este la fel de acceptabilă, dacă este susținută prin aceleași repere: text plus experiență personală sau culturală.)

Barem (20 de puncte): formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție - 1 punct; câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate (enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată - 2 p.; încercare de enunțare - 1 p.), adică 2 x 2 = 4 puncte; câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente (dezvoltare clară, nuanțată - 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism - 1 p.), adică 2 x 2 = 4 puncte; valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument - 3 p. / simpla citare a unor secvențe din text - 1 p., raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument - 1 p., adică 3 + 1 = 4 puncte; formularea unei concluzii pertinente - 1 punct; utilizarea corectă a conectorilor în argumentare - 2 puncte; respectarea normelor limbii literare - 1 punct; respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct.

Model de răspuns (aproximativ 130 de cuvinte):

În fragmentul din piesa Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, notațiile autorului (didascaliile) au rolul de a facilita transpunerea scenică și de a caracteriza indirect personajele.

Prima notație construiește decorul și, prin el, mediul social: „Încăpere strâmtă, săracă, dar curată, în casa curelarului Ion Sorcovă", cu maidanul de gunoi și linia ferată dincolo de stradă, situează acțiunea în mahalaua interbelică, iar „perdelele albe și mușcate roșii" sugerează demnitatea sărăciei. Indicația temporală - „E în amurg și ultimele raze ale soarelui împurpurează perdelele albe" - fixează atmosfera.

Notațiile din scena a doua caracterizează personajele fără niciun cuvânt rostit: Vulpașin „s-a oprit în prag, sfielnic", „tresare și coboară privirea", „nu știe ce să facă cu pălăria" - timiditatea și condiția lui de muncitor („e în cămașă, cu mânecile sumese și palmele murdare") sunt arătate, nu spuse. Refuzul Nastasiei este redat integral prin didascalii - „s-a întunecat", „îi întoarce spatele și iese, trântind ușa" -, ceea ce face din notațiile autorului adevăratul purtător al conflictului în această scenă.

Barem (10 puncte). Conținut - 6 puncte: prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat - precizarea rolului notațiilor autorului (de exemplu: facilitarea transpunerii scenice / indicarea detaliilor scenografice / caracterizarea personajului etc.) - 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată - 4 puncte / prezentare ezitantă - 2 puncte / încercare de prezentare - 1 punct. Redactare - 4 puncte: utilizarea limbii literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct. Răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (personaj ales: Ghiță din nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici).

Introducere. Nuvela psihologică Moara cu noroc, publicată în 1881 în volumul Novele din popor, urmărește degradarea morală a unui om cinstit sub presiunea dorinței de îmbogățire. Ghiță este personajul principal, rotund, construit prin analiză psihologică.

Statutul personajului. Social, Ghiță este cizmar într-un sat, tată a doi copii, care ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc pentru a-și scoate familia din sărăcie. Psihologic, el este un caracter slab în fața ispitei: lucid, dar incapabil să se oprească, trăind într-o permanentă tensiune între conștiință și lăcomie. Moral, pornește ca un om cinstit și harnic, iar traiectoria lui este o cădere: de la muncă onestă la complicitate cu Lică Sămădăul, apoi la minciună față de Ana și la uciderea ei.

Trăsătura dominantă: slăbiciunea în fața setei de avere, ilustrată prin două secvențe.

Prima este întâlnirea cu Lică Sămădăul. Lică îi cere să-i spună cine trece pe drum, iar Ghiță, deși intuiește pericolul, acceptă tăcerea complice: „Ghiță se cutremură". Din acest moment cârciumarul nu mai este stăpân la el acasă, iar prosperitatea lui devine prețul independenței pierdute.

A doua este scena împărțirii banilor, în care Ghiță numără cu voluptate arginții obținuți din afacerile necurate ale lui Lică. Gestul arată că lăcomia a învins definitiv conștiința: personajul își justifică fapta prin binele familiei, deși își pierde tocmai familia.

Două elemente de construcție.

Modalitățile de caracterizare. Slavici combină caracterizarea directă (făcută de narator și de bătrână - „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit") cu cea indirectă, dedusă din fapte, din limbaj și din relațiile cu celelalte personaje. Monologul interior și stilul indirect liber dau acces la zbuciumul personajului, procedeu specific nuvelei psihologice.

Incipitul și finalul, plasate în ramă. Vorbele bătrânei din incipit funcționează ca o prevestire și ca o normă morală, iar finalul - incendiul care mistuie cârciuma și cuvintele „Se vede că au lăsat ferestrele deschise" - restabilește ordinea morală prin pedeapsă. Construcția circulară transformă destinul lui Ghiță într-o demonstrație: cine încalcă măsura este nimicit.

Încheiere. Prin Ghiță, Slavici construiește un personaj realist și complex, ale cărui particularități - statutul de om cinstit împins spre compromis, slăbiciunea în fața banului, analiza psihologică a conflictului interior - fac din Moara cu noroc o nuvelă psihologică reprezentativă.

(Aproximativ 480 de cuvinte. Alternativa din programă este un personaj al lui Ion Creangă - de exemplu Harap-Alb din Povestea lui Harap-Alb -, tratat după aceleași trei repere.)

Barem (30 de puncte). Conținut - 18 puncte: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales - 6 puncte (prezentare adecvată și nuanțată - 6 p. / prezentare ezitantă - 3 p. / încercare de prezentare - 1 p.); evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate - 6 puncte (menționarea trăsăturii - 2 p.; ilustrarea prin două episoade comentate - 2 p. + 2 p.; simpla numire a unor episoade sau tendința de rezumare - 1 p. + 1 p.); câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj relevante pentru construcția personajului - 2 x 3 = 6 puncte. Redactare - 12 puncte: existența părților componente - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct. Eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte. Ordinea integrării reperelor este la alegere.