Simulare Limba și literatura română - BAC 2024 (real, Varianta 9)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Citește următorul fragment:
Lui Sadoveanu nu-i plăceau oamenii care vorbeau mult. Îi suporta cât îi suporta înverșunat în tăcere și dacă aceștia, la toate semnele lui – tăcere, uitatul pe fereastră, la ceas –, nu-și dădeau seama că au întrecut măsura, le-o spunea în față. Am asistat o dată la o scenă de acest fel plină de pitoresc.
Într-o zi, aflându-mă la Sadoveanu – locuia pe atunci în strada Amiral Negrescu nr. 31 – a venit la dânsul un cunoscut publicist, celebru prin performanțele lui în vorbire. Era în stare să vorbească, fără să obosească, douăzeci și patru de ore în șir, ba poate și mai mult. Sărea de la un subiect la altul cu ușurința cu care o veveriță sare de pe o creangă pe alta. Era un om foarte deștept și foarte cult, dar suferea de boala asta – vorbea prea mult și într-un ritm obositor pentru cel care-l asculta. În privința asta era la antipodul lui Sadoveanu. Și totuși – se știe doar că uneori extremele se atrag – se bucura de prietenia lui Sadoveanu.
Intrând în salonul vast de la parterul casei din strada Amiral Negrescu nr. 31, unde mă aflam împreună cu Sadoveanu și cu Constantin Mitru, cumnatul scriitorului, și unul din cei mai apropiați prieteni ai lui, noul oaspete, mic și pirpiriu, se afundă într-un fotoliu și începu să vorbească… Și a vorbit… Și a vorbit… Cred că, dacă nu l-ar fi oprit cineva, ar fi vorbit nouă zile și nouă nopți în șir și tot n-ar fi isprăvit.
La început, vreo jumătate de ceas, Sadoveanu l-a ascultat atent, în tăcere, apoi și-a trimis privirile afară pe fereastră, apoi s-a uitat la ceas, o dată, de două ori. Constantin Mitru s-a ridicat de câteva ori, a răspuns la telefon, a ieșit de câteva ori pe ușă și o dată a lipsit atât de mult, încât cred că a fost până în oraș după ceva cumpărături… Când s-a întors, omul nostru tot mai vorbea…
Eu, din fotoliul în care stăteam, mă uitam când la el, când la Sadoveanu și nu mă miram atât de performanța lui în vorbire, cât de răbdarea marelui scriitor de a-l asculta.
Dar, cum toate au o limită, a avut-o și această răbdare. La un moment dat, când omul nostru era stăpânit ca de un delir al vorbirii, Sadoveanu a ridicat mâna și l-a oprit zicându-i: „Gata! Lasă-mă! M-ai obosit!”.
Firul vorbirii s-a rupt brusc. Omul nostru, mic și pirpiriu de felul lui, s-a făcut și mai mic, de părea un copil în brațele fotoliului larg, apoi, ca aruncat de arcurile acestuia, a sărit în picioare. I-a zis lui Sadoveanu, fără să se arate supărat: „Dacă v-am obosit, plec… – Poți să mai șezi, da’ vorbește mai puțin și în alt tempo că m-ai obosit… – Nu, lasă, maestre, plec… că mi-am adus aminte că la unsprezece trebuia să fiu undeva și-i douăsprezece și jumătate... Plec, dar mai vin eu... – Bine, să mai vii!”, i-a zis Sadoveanu zâmbind, întinzându-i mâna cu prietenie.
După ce mi-a strâns și mie mâna, omul nostru a pornit și a ieșit aproape fugind, ca să ajungă „la timp” în locul unde trebuia să fie cu un ceas și jumătate mai devreme.
Mihail Șerban, Amintiri
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
Indică sensul din text al secvenței în stare și al cuvântului oaspete.
Rezolvare
Secvența în stare are, în context ("Era în stare să vorbească, fără să obosească, douăzeci și patru de ore în șir"), sensul de capabil, apt, în măsură să facă ceva. Cuvântul oaspete ("noul oaspete, mic și pirpiriu, se afundă într-un fotoliu") are sensul de musafir, vizitator, invitat.
Barem
Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: capabil etc.) și al cuvântului dat (de exemplu: musafir etc.) - 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct. Notă: punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
Menționează două indicii prin care Sadoveanu le sugera celorlalți că vorbesc prea mult, utilizând informațiile din textul dat.
Rezolvare
Sadoveanu le sugera celorlalți că vorbesc prea mult prin faptul că își trimitea privirile afară, pe fereastră, și prin faptul că se uita la ceas. Aceste indicii reies din secvențele "apoi și-a trimis privirile afară pe fereastră, apoi s-a uitat la ceas, o dată, de două ori", precum și din enumerarea semnelor sale: "tăcere, uitatul pe fereastră, la ceas".
Barem
Barem (6 puncte): menționarea a două indicii prin care Sadoveanu le sugera celorlalți că vorbesc prea mult (de exemplu: privea pe fereastră, se uita la ceas etc.) - 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Precizează atitudinea lui Sadoveanu în momentul plecării publicistului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Rezolvare
În momentul plecării publicistului, atitudinea lui Sadoveanu este una de bunăvoință, de prietenie și de îngăduință, lipsită de resentimente, chiar dacă fusese obosit de vorbăria oaspetelui. Această atitudine este justificată de secvența "Bine, să mai vii!, i-a zis Sadoveanu zâmbind, întinzându-i mâna cu prietenie".
Barem
Barem (6 puncte): precizarea atitudinii lui Sadoveanu în momentul plecării publicistului (de exemplu: bunăvoință etc.) - 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: i-a zis Sadoveanu zâmbind, întinzându-i mâna cu prietenie) - 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Explică motivul pentru care publicistul se oprește brusc din vorbit.
Rezolvare
Publicistul se oprește brusc din vorbit din cauza intervenției directe a lui Sadoveanu. Ajuns la capătul răbdării, gazda ridică mâna și îl oprește ferm, spunându-i: "Gata! Lasă-mă! M-ai obosit!". Reacția neașteptată a marelui scriitor rupe "firul vorbirii" oaspetelui, care, surprins, se micșorează în fotoliu și sare apoi în picioare, pregătindu-se de plecare.
Barem
Barem (6 puncte): explicarea motivului pentru care publicistul se oprește brusc din vorbit: precizarea motivului (de exemplu: intervenția lui Mihail Sadoveanu etc.) - 2 puncte; explicare nuanțată - 2 puncte / încercare de explicare - 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o stare manifestată de Constantin Mitru în timp ce vorbește prietenul lui Sadoveanu, așa cum reiese din textul dat.
Rezolvare
O stare manifestată de Constantin Mitru este nerăbdarea, dublată de neliniște și agitație. Incapabil să suporte vorbăria oaspetelui, el nu poate sta locului: se ridică de câteva ori, răspunde la telefon, iese pe ușă și chiar lipsește îndelung din încăpere, semn că evită, prin plecări repetate, monologul obositor al publicistului.
Barem
Barem (6 puncte): prezentarea unei stări manifestate de Constantin Mitru în timp ce vorbește prietenul lui Sadoveanu (de exemplu: nerăbdare etc.): precizarea oricărei stări - 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată - 2 puncte / încercare de prezentare - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vorbitul excesiv este sau nu o dovadă de impolitețe, raportându-te atât la informațiile din textul Amintiri de Mihail Șerban, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea privind numărul minim de cuvinte.
Rezolvare
Model (opinie afirmativă): În opinia mea, vorbitul excesiv poate fi o dovadă de impolitețe, întrucât nesocotește dreptul celuilalt de a lua parte la dialog. Un prim argument pornește de la textul lui Mihail Șerban: publicistul, deși "om foarte deștept și foarte cult", monopolizează conversația "într-un ritm obositor pentru cel care-l asculta", ignorând semnele de oboseală ale gazdei (privirile pe fereastră, uitatul la ceas), astfel încât Sadoveanu este nevoit să îl oprească direct: "Gata! Lasă-mă! M-ai obosit!". Al doilea argument se sprijină pe experiența personală sau culturală: în orice conversație, ascultarea și alternanța replicilor sunt semne de respect, iar cel care vorbește necontenit, fără să observe reacțiile interlocutorului, transmite indiferență față de acesta. În concluzie, când depășește măsura și devine monolog impus celuilalt, vorbitul excesiv se transformă într-o formă de impolitețe. Se punctează orice opinie susținută coerent, cu două argumente dezvoltate, valorificarea textului și raportarea la experiența personală sau culturală.
Barem
Barem (20 de puncte): formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție - 1 punct; câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate (enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată - 2 p.; încercare de enunțare - 1 p.), adică 2 x 2 puncte = 4 puncte; câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate (dezvoltare clară, nuanțată - 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism - 1 p.), adică 2 x 2 puncte = 4 puncte; valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument - 3 p. / simpla citare a unor secvențe din text - 1 p., raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument - 1 p., adică 3 puncte + 1 punct = 4 puncte; formularea unei concluzii pertinente - 1 punct; utilizarea corectă a conectorilor în argumentare (utilizare adecvată - 2 p.; utilizare parțial adecvată - 1 p.) - 2 puncte; respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) - 1 punct; respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) - 1 punct; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct. În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Subiectul al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Tăcură amândoi câteva clipe fără să se privească. Simțeau amândoi că-i desparte un zid și că nu se vor putea înțelege […].
Apoi se despărțiră ca doi străini. Își dădură mâna, își urară noroc, iar David îi zise la revedere […], ca și când ar fi vorbit cu oricare din camarazii ceilalți, de ale căror suflete al său nu era legat prin nicio fibră. Rămase pe loc și se uită lung în urma lui Oprișor, care mergea cu capul sus, legănându-și puțin corpul și tăind aerul cu o cravașă* moale, foarte liniștit și nepăsător. Privindu-l, David se pomeni că-l invidiază.
„Iată un om fericit care știe ce are să facă!” se gândi dânsul, trecându-i prin creieri, ca o fulgerare năprasnică, toate frământările și chinurile care pe dânsul îl făceau să nu știe ce are de făcut.
Liviu Rebreanu, Catastrofa
*cravașă – vargă elastică din piele, folosită la călărie pentru îndemnarea calului la alergat sau la mers
Rezolvare
În fragmentul din romanul Catastrofa de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Relatarea se face la persoana a III-a, de către un narator omniscient și obiectiv, heterodiegetic, care nu participă la acțiune și prezintă faptele din exterior ("Apoi se despărțiră ca doi străini. Își dădură mâna, își urară noroc"). Prin omniscință, naratorul are acces la trăirile personajelor, redându-le stările și gândurile ("Simțeau amândoi că-i desparte un zid", "David se pomeni că-l invidiază", gândul "Iată un om fericit care știe ce are să facă!"), fără a interveni cu opinii proprii. Focalizarea zero și detașarea vocii narative confirmă perspectiva narativă obiectivă.
Barem
Barem (10 puncte). Conținut - 6 puncte: prezentarea perspectivei narative în fragmentul dat: precizarea tipului de perspectivă narativă (perspectivă de tip obiectiv) - 2 puncte; prezentarea perspectivei narative indicate (de exemplu: relatare la persoana a III-a, omnisciență narativă etc.): prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat - 4 puncte / prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat - 2 puncte / simpla indicare a unor particularități ale perspectivei narative, fără raportare la fragmentul dat - 1 punct. Redactare - 4 puncte: utilizarea limbii literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 1 punct; punctuația (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 1 punct. În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text dramatic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema textului dramatic studiat;
- analiza a două componente de structură și/sau de limbaj, semnificative pentru textul dramatic studiat (de exemplu: acțiune, personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Rezolvare
Model (text dramatic ales: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale). Încadrare: comedia, publicată în 1884 și reprezentată în perioada marilor clasici, aparține realismului de factură clasică și orientării satirice; două trăsături relevante sunt satirizarea moravurilor vieții politice și sociale (ridiculizarea corupției, a demagogiei și a parvenitismului) și construcția personajelor ca tipuri comice, purtătoare de caractere și de ticuri verbale definitorii. Temă: viața social-politică dintr-un oraș de provincie, în ajunul alegerilor pentru Cameră, dominată de lupta pentru putere și de șantaj. Scene/secvențe relevante: scena în care Tipătescu și Trahanache află despre pierderea scrisorii de amor folosite de Cațavencu drept armă de șantaj și scena întrunirii electorale, urmată de deznodământul în care mandatul îi revine, neașteptat, lui Agamiță Dandanache. Componente de structură și de limbaj: conflictul dramatic (lupta pentru mandatul de deputat, cu tensiunea dintre grupul lui Tipătescu și Cațavencu) și limbajul, sursă principală a comicului (comicul de limbaj prin ticuri verbale precum "curat murdar", "ai puțintică răbdare", prin deformări lexicale și confuzii care caracterizează personajele); se pot analiza și didascaliile (notațiile autorului) sau structura pe patru acte. Se punctează orice alt text dramatic studiat, tratat conform reperelor din barem.
Barem
Barem (30 de puncte). Conținut - 18 puncte: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică - 6 puncte (precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice - 2 puncte; numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate - 2 x 1 punct = 2 puncte; evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului dramatic - 2 x 1 punct = 2 puncte); comentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema textului dramatic studiat - 6 puncte (precizarea temei - 2 puncte; câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două scene/secvențe relevante pentru tema textului dramatic: 2 x 2 puncte = 4 puncte, comentarea adecvată - 2 puncte / simpla numire a unor scene/secvențe sau tendința de rezumare - 1 punct); câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură și/sau de limbaj, semnificative pentru textul dramatic studiat - 2 x 3 puncte = 6 puncte (analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru textul dramatic studiat - 3 puncte; analiza fiecărei componente alese, fără justificarea relevanței - 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței - 1 punct). Redactare - 12 puncte: existența părților componente, introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte (relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante - 3 puncte / relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante - 2 puncte / schematism - 1 punct); utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată - 2 puncte; vocabular restrâns, monoton - 1 punct) - 2 puncte; ortografia (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 2 puncte; punctuația (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct. În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Alte subiecte de Limba română
- BAC Limba și literatura română - iunie 2025 (real, Varianta 7)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2024 iunie (uman, Varianta 2)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2024, toamnă (uman, Varianta 4)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2023 (real, Varianta 6)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2023 (uman, Varianta 6)