Lecție pentru bacalaureat · Limba română

Structura textului argumentativ și a eseului

Clasa a XII-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Structura textului argumentativ

  1. Ipoteza / opinia (teza)
  2. Argumentul 1 (enunțare + dezvoltare + exemplu)
  3. Argumentul 2 (enunțare + dezvoltare + exemplu)
  4. Concluzia (reia și întărește opinia)
Idee

Banca de conectori

  • Opinie: consider că; în opinia mea; cred că
  • Introducere: în primul rând; în al doilea rând; nu în ultimul rând
  • Cauză: deoarece; fiindcă; întrucât
  • Consecință: deci; așadar; prin urmare
  • Exemplificare: de exemplu; de pildă; spre exemplu
  • Opoziție: dar; însă; totuși; dimpotrivă
  • Concluzie: în concluzie; prin urmare; în final
Formulă

Planul eseului structurat

  1. Introducere (opera, autorul)
  2. Particularități: două trăsături de încadrare (perioadă, curent, orientare tematică) / Personaj: statutul social, psihologic, moral
  3. Particularități: tema, prin două episoade/secvențe / Personaj: o trăsătură, prin două episoade comentate
  4. Două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj
  5. Concluzie
Formulă

Planul comentariului

  1. Numești exact elementul cerut
  2. Comentezi nuanțat, ilustrând cu secvențe din text
  3. Formulezi coerent, în limbaj literar (minimum 50 de cuvinte)

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema textului dramatic studiat;
  • analiza a două componente de structură și/sau de limbaj, semnificative pentru textul dramatic studiat (de exemplu: acțiune, personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Vezi rezolvarea

Model (text dramatic ales: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale). Încadrare: comedia, publicată în 1884 și reprezentată în perioada marilor clasici, aparține realismului de factură clasică și orientării satirice; două trăsături relevante sunt satirizarea moravurilor vieții politice și sociale (ridiculizarea corupției, a demagogiei și a parvenitismului) și construcția personajelor ca tipuri comice, purtătoare de caractere și de ticuri verbale definitorii. Temă: viața social-politică dintr-un oraș de provincie, în ajunul alegerilor pentru Cameră, dominată de lupta pentru putere și de șantaj. Scene/secvențe relevante: scena în care Tipătescu și Trahanache află despre pierderea scrisorii de amor folosite de Cațavencu drept armă de șantaj și scena întrunirii electorale, urmată de deznodământul în care mandatul îi revine, neașteptat, lui Agamiță Dandanache. Componente de structură și de limbaj: conflictul dramatic (lupta pentru mandatul de deputat, cu tensiunea dintre grupul lui Tipătescu și Cațavencu) și limbajul, sursă principală a comicului (comicul de limbaj prin ticuri verbale precum "curat murdar", "ai puțintică răbdare", prin deformări lexicale și confuzii care caracterizează personajele); se pot analiza și didascaliile (notațiile autorului) sau structura pe patru acte. Se punctează orice alt text dramatic studiat, tratat conform reperelor din barem.

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte.

Vezi rezolvarea

Model (text narativ ales: Ion de Liviu Rebreanu). Încadrare: romanul, publicat în 1920, aparține realismului interbelic și inaugurează romanul obiectiv (doric) românesc; două trăsături relevante sunt obiectivitatea perspectivei narative (narator omniscient și omniprezent, relatare la persoana a III-a) și tehnica detaliului semnificativ, prin care realitatea satului transilvănean este redată veridic. Temă și episoade: tema o constituie patima pentru pământ, care dezumanizează individul; se pot comenta episodul horei din incipit, unde se conturează universul rural și ierarhia socială, și scena în care Ion sărută pământul, revelatoare pentru dependența sa obsesivă. Elemente de structură și de limbaj: se pot analiza compoziția simetrică, marcată de incipitul și finalul care descriu drumul spre satul Pripas (simbol al circularității), și conflictul central, dintre setea de avere și iubirea pentru Florica. Se punctează orice alt text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu, tratat conform reperelor din barem.

Toate lecțiile de Limba română

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.