Simulare Limba și literatura română - BAC 2023 (real, Varianta 6)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Citește următorul fragment:
Ninsese și omătul era „de o palmă domnească" de gros. Dis-de-dimineață, pe la orele șase și jumătate, Creangă privi din arhondaricul* mănăstirii un curcubeu ivit la răsărit, semn, poate, pentru el, de schimbări în bine. E de bănuit că o superstiție caracteristică bolnavilor cuprinsese sufletul povestitorului, fiindcă de aici încolo el pare a urmări de aproape starea lui Eminescu. Va fi avut credința el, dacă poetul învinge boala, oarecum asemănătoare cu a lui, ar fi biruit-o și el.
Eminescu pleacă deocamdată la Botoșani, la Harieta, și Creangă rămase singur. Nemaicrezând în puterea apelor de la Slănic, și mai ales nemaicăpătând bilet gratuit de băi, începu să se tragă spre locurile copilăriei. Presimțea că n-are s-o mai ducă mult și, cu instinctul oamenilor simpli, voia să mai guste o dată din bucuriile vieții de sat. Toate ca toate, sătul de leacurile doctorilor mari, care nu știau să spună nimic, cugetă să întrebe înțelepciunea poporului. În toamnă se duse pe la Târgu-Neamț. Zicea cum că el nu mai are mult de trăit și mai vrea să vadă o dată locurile copilăriei și neamurile. Pieptul îi era umflat de hârtii și, de acolo, scoase un exemplar din Povățuitor*, singurul pe care zicea că-l mai are, și-l dărui școlii unde învățase el împreună cu Conta și la vederea băncilor căreia va fi lăcrimat, scriind pe ele: „Școalei primare de băieți No. 1, pentru bibliotecă". Ruda cu care se-nvoia mai mult era cumintele și acum bătrânul popă Gheorghe. Pe acesta va fi căutat să-l ispitească asupra răspunsurilor bisericii la grozavele întrebări ale vieții și morții, însă părintele era om simplu, care nu pătrundea astfel de probleme. Poate că acum, încăpățânându-se într-o presimțire rea, Creangă voi să meargă și la biserica din Humulești, unde-l învățaseră carte bădița Vasile și părintele Ioan.
- Moșule – zise el către părintele Gheorghe – hai la Humulești, să vedem pe părintele Teofan Focșa! [...]
În 2 septembrie, la Iași sau la Neamț, după o vară secetoasă, la orele trei după-amiază, Creangă văzu pe cer un alt curcubeu, care-i dădu poate o nouă alinare. De la Eminescu auzi iarăși știri bune. Însă peste câteva luni, prin februarie și mai 1888, fu din nou rău. Căderile îi erau grele, „asămine cu moartea", și după această trupul îi era mișcat de convulsiuni.
„Bădiță Gheorghe dragă și preaiubite verișoare Anetă și Elenuță – scria el părintelui Creangă în stil înlăcrimat – mă aflu acum puțin mai binișor, dar tot îmi tremură carnea pe mine și sunt trist și descurajat din această pricină." Din trebuința de a se agăța de ceva în viață devenise mai afectuos [...]. Se pare că din 1887, de când își luase rămas-bun de la locurile copilăriei și plânsese [...], Creangă nu mai mersese pe la Târgu-Neamț. Nici peste vară nu se mai duse la Slănic, zicând că nu poate și necerând la vreme nici bilet de băi gratuit, fără de care nu-nțelegea să se urnească, deși abecedarul lui stă să iasă în cea de a douăzeci și una ediție, fiind el totodată institutor cu patru gradații, debitant* de tutun și proprietar asociat de tipografie. În iarna lui 1888, însă, Creangă se porni iar la București împreună cu tipograful I. S. Ionescu, asociatul său. De bună seamă, plecase să se întâlnească cu Constantin și să mai vadă un doctor pentru boala sa.
G. Călinescu, Ion Creangă. Viața și opera
*arhondaric – aripă a unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă, rezervată oaspeților *Povățuitor – carte pentru uz didactic, realizată de Ion Creangă și de Gheorghe Enăchescu *debitant – proprietar al unei tutungerii
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
Indică sensul din text al secvenței de bună seamă.
Rezolvare
Secvența de bună seamă are, în context ("De bună seamă, plecase să se întâlnească cu Constantin și să mai vadă un doctor pentru boala sa"), sensul de desigur, cu siguranță, fără îndoială.
Barem
Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: desigur etc.) - 4 puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Menționează două dintre sursele de venit ale lui Ion Creangă, utilizând informațiile din textul dat.
Rezolvare
Din text reies mai multe surse de venit ale lui Ion Creangă: era institutor cu patru gradații, debitant de tutun (proprietar al unei tutungerii) și proprietar asociat de tipografie. Două dintre acestea sunt activitatea de institutor și cea de debitant de tutun, așa cum reiese din secvența "institutor cu patru gradații, debitant de tutun și proprietar asociat de tipografie".
Barem
Barem (6 puncte): menționarea oricăror două surse de venit ale lui Ion Creangă (de exemplu: activitatea de institutor, comerțul etc.) - 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Precizează o posibilă semnificație a curcubeului pentru Ion Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Rezolvare
O posibilă semnificație a curcubeului pentru Ion Creangă este speranța într-o schimbare în bine, un semn de vindecare și de alinare. Această interpretare este susținută de secvența "un curcubeu ivit la răsărit, semn, poate, pentru el, de schimbări în bine", precum și de al doilea curcubeu, "care-i dădu poate o nouă alinare".
Barem
Barem (6 puncte): precizarea unei posibile semnificații a curcubeului pentru Ion Creangă (de exemplu: speranța etc.) - 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: semn, poate, pentru el, de schimbări în bine) - 2 puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Explică un motiv pentru care Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț.
Rezolvare
Un motiv pentru care Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț este dorința de a revedea, pentru ultima oară, locurile copilăriei și neamurile, sub presimțirea morții apropiate. Motivul reiese din secvența "Zicea cum că el nu mai are mult de trăit și mai vrea să vadă o dată locurile copilăriei și neamurile", care asociază călătoria cu nevoia de regăsire a rădăcinilor și de împăcare interioară.
Barem
Barem (6 puncte): explicarea unui motiv pentru care Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț: precizarea motivului (de exemplu: revederea locurilor copilăriei și a rudelor etc.) - 2 puncte; explicare nuanțată - 2 puncte / încercare de explicare - 1 punct; formularea răspunsului în enunț - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, așa cum reiese din textul dat.
Rezolvare
O trăsătură morală a lui Ion Creangă este firea superstițioasă. Ea reiese din felul în care urmărește semnele naturii, precum curcubeul, socotindu-le prevestiri ale destinului său, dar și din secvența "o superstiție caracteristică bolnavilor cuprinsese sufletul povestitorului", care dezvăluie legătura dintre neliniștea bolii și credința în semne.
Barem
Barem (6 puncte): prezentarea unei trăsături morale a lui Ion Creangă, așa cum reiese din textul dat: precizarea trăsăturii (de exemplu: fire superstițioasă, sensibilitate etc.) - 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată - 2 puncte / încercare de prezentare - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație - 1 punct.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Ion Creangă. Viața și opera de G. Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
Rezolvare
Model (opinie afirmativă): În opinia mea, oamenii ar trebui să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, întrucât acestea le-au oferit temelia cunoașterii și a caracterului. Un prim argument pornește de la fragmentul dat: Ion Creangă, deși grav bolnav, se întoarce la școala copilăriei și îi dăruiește singurul exemplar din Povățuitor "pentru bibliotecă", gest de recunoștință față de locul care l-a format și în fața căruia "va fi lăcrimat". Al doilea argument se sprijină pe experiența personală sau culturală: numeroși absolvenți sprijină, prin donații sau prin mentorat, instituțiile care i-au format, arătând că recunoștința întreține o legătură vie între generații. În concluzie, exprimarea recunoștinței față de școala formatoare este o datorie morală firească. Se punctează orice opinie susținută coerent, cu două argumente dezvoltate, valorificarea textului și raportarea la experiența personală sau culturală.
Barem
Barem (20 de puncte): formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție - 1 punct; câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate (enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată - 2 p.; încercare de enunțare - 1 p.), adică 2 x 2 puncte = 4 puncte; câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate (dezvoltare clară, nuanțată - 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism - 1 p.), adică 2 x 2 puncte = 4 puncte; valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument - 3 p. / simpla citare a unor secvențe din text - 1 p., raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument - 1 p., adică 3 puncte + 1 punct = 4 puncte; formularea unei concluzii pertinente - 1 punct; utilizarea corectă a conectorilor în argumentare (utilizare adecvată - 2 p.; utilizare parțial adecvată - 1 p.) - 2 puncte; respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) - 1 punct; respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice sau de punctuație - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) - 1 punct; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct. În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Subiectul al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
A mele visuri risipite! Ce-mi umplu inima de jale, Le văd în frunzele pălite Și-n pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite, Sub vremea ce s-așterne-n pale*, A mele visuri risipite, Ce-mi umplu inima de jale!
Copac, când zile fericite Îți vor întoarce iar în cale Podoaba ramurilor tale, În noapte-or sta mai adâncite A mele visuri risipite!
Al. Vlahuță, A mele visuri...
*pale – straturi
Rezolvare
Poezia "A mele visuri..." de Al. Vlahuță, construită în forma fixă a rondelului, dezvoltă ideea poetică a melancoliei și a regretului provocate de spulberarea visurilor și a idealurilor. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice se realizează prin corespondența dintre starea sufletească a eului liric și tabloul naturii ofilite: metafora "visuri risipite" și epitetul "frunzele pălite" sugerează destrămarea aspirațiilor, iar "pustiirea de pe vale" transpune golul interior. Adresarea către copac și imaginea crengilor lipsite de "podoaba ramurilor" accentuează opoziția dintre reînnoirea ciclică a naturii și pierderea definitivă a viselor. Refrenul specific rondelului, prin reluarea versului "A mele visuri risipite!", amplifică muzical tonul elegiac și obsesia regretului.
Barem
Barem (10 puncte). Conținut - 6 puncte: comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice: precizarea ideii poetice - 2 puncte; comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică precizată și mijloacele artistice - 4 puncte / comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică precizată și mijloacele artistice - 2 puncte / simpla precizare a unor mijloace artistice - 1 punct. Redactare - 4 puncte: utilizarea limbii literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 1 punct; punctuația (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 1 punct. În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte.
Rezolvare
Model (text narativ ales: Ion de Liviu Rebreanu). Încadrare: romanul, publicat în 1920, aparține realismului interbelic și inaugurează romanul obiectiv (doric) românesc; două trăsături relevante sunt obiectivitatea perspectivei narative (narator omniscient și omniprezent, relatare la persoana a III-a) și tehnica detaliului semnificativ, prin care realitatea satului transilvănean este redată veridic. Temă și episoade: tema o constituie patima pentru pământ, care dezumanizează individul; se pot comenta episodul horei din incipit, unde se conturează universul rural și ierarhia socială, și scena în care Ion sărută pământul, revelatoare pentru dependența sa obsesivă. Elemente de structură și de limbaj: se pot analiza compoziția simetrică, marcată de incipitul și finalul care descriu drumul spre satul Pripas (simbol al circularității), și conflictul central, dintre setea de avere și iubirea pentru Florica. Se punctează orice alt text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu, tratat conform reperelor din barem.
Barem
Barem (30 de puncte). Conținut - 18 puncte: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică - 6 puncte (precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice - 2 puncte; câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate - 2 x 1 punct = 2 puncte; câte 1 punct pentru evidențierea fiecărei trăsături precizate, prin valorificarea textului narativ studiat - 2 x 1 punct = 2 puncte); comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat - 6 puncte (precizarea temei - 2 puncte; câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat: 2 x 2 puncte = 4 puncte, comentarea adecvată - 2 puncte / simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de rezumare - 1 punct); câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat - 2 x 3 puncte = 6 puncte (analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat - 3 puncte; analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței - 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței - 1 punct). Redactare - 12 puncte: existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte (relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante - 3 puncte; relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante - 2 puncte; schematism - 1 punct); utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată - 2 puncte; vocabular restrâns, monoton - 1 punct) - 2 puncte; ortografia (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 2 puncte; punctuația (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct. În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Alte subiecte de Limba română
- BAC Limba și literatura română - iunie 2025 (real, Varianta 7)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2024 iunie (uman, Varianta 2)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2024 (real, Varianta 9)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2024, toamnă (uman, Varianta 4)
- Simulare Limba și literatura română - BAC 2023 (uman, Varianta 6)