Comentariul textului liric (Subiectul II)
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Planul comentariului
- Numești tema / ideea poetică
- Primul mijloc artistic (numești + citezi + explici)
- Al doilea mijloc artistic, legat de aceeași idee
- Concluzia care leagă mijloacele de stare
Cum numești ideea poetică
Ideea poetică este starea sau gândul central (iubire, timp, natură, singurătate). Întreabă-te „ce stare transmite textul?”, nu „ce se întâmplă?”.
Două mijloace, nu o listă
Nu enumera figuri. Alege două mijloace relevante și, pentru fiecare, numește + citează + explică ce sens construiește. O listă fără explicații primește punctaj minim.
Prozodia contribuie la sens
Măsura, rima și ritmul susțin starea: un ritm lent și o rimă cântată dau calm și muzicalitate. Leagă mereu observația de prozodie de sensul textului.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau lui Nichita Stănescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic ales într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic ales;
- analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Vezi rezolvarea
Model (text poetic ales: Testament de Tudor Arghezi). Încadrare: poezia deschide volumul de debut Cuvinte potrivite (1927) și aparține modernismului interbelic, respectiv liricii argheziene; două trăsături relevante sunt estetica urâtului (transfigurarea materiei degradate în valoare artistică) și înnoirea profundă a limbajului poetic (asocierea unor cuvinte din registre lexicale diferite, de la cel arhaic-religios la cel popular și trivial). Temă și imagini/idei poetice: tema o constituie creația și moștenirea spirituală transmisă din generație în generație; se pot comenta imaginea cărții ca "hrisov" și ca "treaptă" ce leagă generațiile, respectiv ideea transformării suferinței și a materiei degradate în frumusețe artistică, sugerată de versurile "Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi". Elemente de compoziție și de limbaj: titlul-metaforă (Testament, act simbolic al transmiterii unei moșteniri spirituale) și metafora-artă poetică "cuvinte potrivite", care exprimă truda transfigurării limbajului; se pot analiza și prozodia ori relațiile de opoziție (rob/domn, sapă/condei). Se punctează orice alt text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau lui Nichita Stănescu, tratat conform reperelor din barem.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
A mele visuri risipite! Ce-mi umplu inima de jale, Le văd în frunzele pălite Și-n pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite, Sub vremea ce s-așterne-n pale*, A mele visuri risipite, Ce-mi umplu inima de jale!
Copac, când zile fericite Îți vor întoarce iar în cale Podoaba ramurilor tale, În noapte-or sta mai adâncite A mele visuri risipite!
Al. Vlahuță, A mele visuri...
*pale – straturi
Vezi rezolvarea
Poezia "A mele visuri..." de Al. Vlahuță, construită în forma fixă a rondelului, dezvoltă ideea poetică a melancoliei și a regretului provocate de spulberarea visurilor și a idealurilor. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice se realizează prin corespondența dintre starea sufletească a eului liric și tabloul naturii ofilite: metafora "visuri risipite" și epitetul "frunzele pălite" sugerează destrămarea aspirațiilor, iar "pustiirea de pe vale" transpune golul interior. Adresarea către copac și imaginea crengilor lipsite de "podoaba ramurilor" accentuează opoziția dintre reînnoirea ciclică a naturii și pierderea definitivă a viselor. Refrenul specific rondelului, prin reluarea versului "A mele visuri risipite!", amplifică muzical tonul elegiac și obsesia regretului.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
A mele visuri risipite! Ce-mi umplu inima de jale, Le văd în frunzele pălite Și-n pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite, Sub vremea ce s-așterne-n pale*, A mele visuri risipite, Ce-mi umplu inima de jale!
Copac, când zile fericite Îți vor întoarce iar în cale Podoaba ramurilor tale, În noapte-or sta mai adâncite A mele visuri risipite!
Al. Vlahuță, A mele visuri...
*pale – straturi
Vezi rezolvarea
Ideea poetică a textului lui Al. Vlahuță este tristețea provocată de risipirea visurilor și de trecerea ireversibilă a timpului, care lasă în suflet un gol de nemângâiat. Relația dintre această idee și mijloacele artistice se realizează prin metafora „visuri risipite” și prin simbolul copacului desfrunzit, asociat „frunzelor pălite” și „pustiirii de pe vale”, imagini ale ofilirii și ale pierderii. Epitetele („visuri risipite”, „frunzele pălite”) și refrenul „A mele visuri risipite!”, reluat obsedant, accentuează starea de melancolie, iar opoziția dintre „zilele fericite” de odinioară și „noaptea” prezentă subliniază contrastul dintre speranță și deznădejde.