BAC Limba și literatura română - 2025 (real, Varianta 8)

În text, cuvântul arătoasă are sensul frumoasă, iar secvența băga în groază are sensul înspăimânta.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: frumoasă etc.) și al secvenței date (de exemplu: înspăimânta etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.

În timpul șederii la familia care îl găzduiește, Nichifor Crainic își descoperă vocația de bucătar: „Am descoperit că vocația mea adevărată era aceea de bucătar.”

Barem (6 puncte): menționarea vocației pe care și-o descoperă Nichifor Crainic în timpul șederii la familia care îl găzduiește (de exemplu: vocația de bucătar etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Părinții reacționează cu amuzament la schimbarea comportamentului copilului la micul-dejun, după cum arată secvența „acum, condimentate cu celebrități, aveau un gust extraordinar, spre hazul părinților”.

Barem (6 puncte): precizarea reacției părinților la schimbarea comportamentului copilului la micul-dejun (de exemplu: se amuză etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Spre hazul părinților etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Băiatul obișnuiește să plece de acasă din cauza lipsei partenerilor de joacă: în vecinătate nu era „niciun copil de seama lui cu care să se joace”, iar el „duduia de energie” și nu avea ce face cu ea, așa că pornea singur prin sat.

Barem (6 puncte): explicarea unui motiv pentru care băiatul obișnuiește să plece de acasă: precizarea oricărui motiv (de exemplu: lipsa partenerilor de joacă etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (44 de cuvinte):

O trăsătură morală a lui Nichifor Crainic este altruismul. Când stăpâna casei se îmbolnăvește, el se oferă singur să ducă gospodăria: hrănește animalele, gătește după meniul stabilit cu bolnava și are grijă de băiețaș, pe care îl convinge, prin joacă, să mănânce.

Barem (6 puncte): prezentarea unei trăsături morale a lui Nichifor Crainic: precizarea trăsăturii (de exemplu: altruism, hărnicie etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (opinie: experiențele din copilărie influențează comportamentul):

Consider că experiențele din copilărie influențează comportamentul unei persoane.

În primul rând, deprinderile învățate în copilărie pot fi folosite toată viața. Fragmentul din memoriile lui Nichifor Crainic arată că, ajuns adult, autorul se oferă să ducă gospodăria unei familii, „aducându-mi aminte că, la mama acasă, deși copil încă, făcusem lucrul acesta cu îndemânare”. Responsabilitatea învățată când îngrijea frații mai mici îl face, mai târziu, sprijinul celor la nevoie.

În al doilea rând, copilăria ne formează valorile. De exemplu, în Amintiri din copilărie, Ion Creangă arată cum dragostea mamei și viața satului i-au modelat felul de a privi lumea, cu umor și căldură.

Așadar, ceea ce trăim în copilărie rămâne în noi și ne orientează comportamentul de adult.

Barem (20 de puncte): – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că experiențele din copilărie influențează comportamentul unei persoane. etc.) 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte – formularea unei concluzii pertinente 1 punct – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte – respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 –1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct – respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Model (aproximativ 95 de cuvinte):

Textul exprimă ideea poetică a reînvierii copilăriei prin amintire, ca o comoară a timpului pierdut.

Invocația „Copilărie crudă, tot raiul tău uitat” numește copilăria un „rai” uitat, iar metafora „Un car purtând recolta grădinilor” sugerează bogăția acestei vârste. Comparația cu „arcul de oțel / Al unui orologiu” arată că amintirea pornește brusc, ca un mecanism, un timp interior pe care cadranul nu-l poate cuprinde. Finalul, cu imaginea „ceasului de nisip”, readuce trecerea ireversibilă a timpului. Astfel, mijloacele artistice construiesc tensiunea dintre reînvierea copilăriei și pierderea ei.

Barem (10 puncte): Conținut – 6 puncte – comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice • numirea ideii poetice – 2 puncte • comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace artistice – 1 punct Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – ortografia (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct – punctuația (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (personaj ales: Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu).

Introducere. Romanul (1930) este un roman interbelic subiectiv, scris la persoana I, din perspectiva protagonistului.

Statutul personajului. Social, Ștefan Gheorghidiu este student la Filozofie, apoi sublocotenent în războiul din 1916; o moștenire neașteptată îl aduce în lumea mondenă. Psihologic, este un intelectual lucid, analitic, hipersensibil. Moral, caută absolutul în iubire și nu acceptă compromisul.

Trăsătura: luciditatea analitică, dusă până la gelozie. În discuția de la popota ofițerilor, Ștefan susține că „cei care se iubesc au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt”, ceea ce arată concepția lui absolută despre iubire. În excursia de la Odobești, el analizează fiecare gest al Elei față de G., iar suferința lui crește din interpretări.

Elemente de structură. Perspectiva narativă subiectivă, la persoana I, face din roman o confesiune: totul este văzut prin conștiința lui Ștefan. Finalul, în care îi lasă Elei „tot trecutul”, marchează depășirea dramei personale după experiența frontului.

Încheiere. Ștefan Gheorghidiu este un personaj modern, construit prin analiză psihologică.

Barem (30 de puncte): Conținut – 18 puncte – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte • prezentare adecvată și nuanțată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/prezentare schematică sau superficială – 1 punct – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate 6 puncte • menționarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte • ilustrarea trăsăturii menționate prin două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte – câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale romanului studiat, relevante pentru construcția personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului – 3 puncte/analiza fiecărui element, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct Redactare – 12 puncte – existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte/relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct – utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte – ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte – punctuația (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.