BAC Limba și literatura română - august 2026 (uman, Varianta 4)

În text, cuvântul înfricoșătoare are sensul înspăimântătoare, iar secvența aduce alinare are sensul liniști, consola.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: înspăimântătoare etc.) și al secvenței date (de exemplu: liniști etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.

Actorii refugiați la Iași în 1916 proveneau din orașele București și Craiova, de la teatrele naționale de acolo.

Barem (6 puncte): menționarea numelor orașelor românești din care proveneau actorii refugiați la Iași în 1916 (București, Craiova) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Maria Filotti este actriță, după cum arată secvența „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez”.

Barem (6 puncte): precizarea profesiei Mariei Filotti (actriță) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Din fericire, am început să joc etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Maria Filotti se refugiază la Iași din cauza declanșării războiului: autoritățile se evacuau în Moldova, Bucureștiul devenea nesigur (alarmele aeriene, ferestrele camuflate), iar ea era singură cu băiețașul, cu toți ai ei pe front. Plecarea era singura cale de a-și proteja copilul.

Barem (6 puncte): explicarea motivului pentru care Maria Filotti se refugiază la Iași: precizarea motivului (de exemplu: declanșarea războiului) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (42 de cuvinte):

O trăsătură morală a autoarei este spiritul datoriei. În afară de munca de la teatru, ea lucrează în fiecare dimineață ca infirmieră la spital, deși primul contact a fost greu: „Am socotit că trebuie să-mi fac și eu datoria.” Mulțumirea ei vine din ajutorul dat răniților.

Barem (6 puncte): prezentarea unei trăsături morale a autoarei, așa cum reiese din textul dat: precizarea trăsăturii (de exemplu: tăria de caracter, empatia, spiritul datoriei etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (opinie: implicarea civică este importantă în situații de criză):

Consider că implicarea în acțiuni civice este foarte importantă în situații de criză.

În primul rând, într-o criză, instituțiile nu pot face față singure, iar fiecare om poate ajuta. Fragmentul din amintirile Mariei Filotti o arată: în timpul refugiului de la Iași, actrița lucrează dimineața ca infirmieră, convinsă că „e nevoie ca fiecare să ajute, cu toate puterile lui”. Munca ei aduce un ajutor real răniților, iar surâsul lor devine răsplata ei.

În al doilea rând, implicarea civică întărește solidaritatea unei comunități. De exemplu, în timpul pandemiei, voluntarii care duceau alimente și medicamente vârstnicilor izolați au arătat că sprijinul reciproc poate salva vieți și poate da speranță.

Prin urmare, în situații de criză, implicarea fiecăruia nu este un gest opțional, ci o formă de responsabilitate față de ceilalți.

Barem (20 de puncte): – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că implicarea în acțiuni civice este importantă în situații de criză. etc.) 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte – formularea unei concluzii pertinente 1 punct – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte – respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct – respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Model (aproximativ 95 de cuvinte):

În acest fragment dramatic, notațiile autorului au rolul de a facilita transpunerea scenică și de a caracteriza personajele.

Notația de la început indică decorul: „O cameră oarecare, neîngrijită și mobilată fără gust”, despărțită de dormitor printr-un glasvand. Spațiul sugerează un mediu banal și dezordonat. Portretul lui Chițimia I, „vizibil marcat de o înceată și sigură degradare morală”, „îmbrăcat într-un halat de casă jerpelit”, îl caracterizează direct. Gesturile (bombăne, fluieră, „trântește scaunul”) și tonul Vicăi („cu un glas suferind”), urmate de „Nu i se răspunde”, sugerează tensiunea dintre soți.

Barem (10 puncte): Conținut – 6 puncte – prezentarea rolului notațiilor autorului în textul dat • precizarea rolului notațiilor autorului (de exemplu: facilitarea transpunerii scenice/indicarea detaliilor scenografice/caracterizarea personajului etc.) – 2 puncte • prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; prezentare ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – ortografia (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct – punctuația (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (personaj ales: Ion din romanul Ion de Liviu Rebreanu).

Introducere. Romanul Ion (1920) este un roman realist, obiectiv, care urmărește destinul unui țăran ardelean dominat de dorința de a avea pământ.

Statutul personajului. Social, Ion este fiul lui Alexandru Pop-Glanetașu, un țăran sărac din Pripas, care a risipit zestrea soției. Psihologic, el este împărțit între „glasul pământului” și „glasul iubirii”. Moral, trece de la hărnicie și inteligență la calcul rece și la lipsă de scrupule.

Trăsătura: lăcomia de pământ. Într-un prim episod, Ion o seduce pe Ana, fiica bogatului Vasile Baciu, ca tatăl să fie obligat să i-o dea de soție împreună cu pământurile; o face din calcul, deși o iubește pe Florica. În al doilea episod, după nuntă, când intră în stăpânirea pământurilor, Ion îngenunchează și sărută pământul, gest care arată o iubire aproape religioasă pentru el. Indiferența și cruzimea lui față de Ana dovedesc că patima pământului i-a anulat orice altă afecțiune.

Elemente de structură. Conflictul exterior (Ion–Vasile Baciu) și cel interior (pământul și Florica) explică evoluția personajului. Structura circulară, cu drumul care intră în sat în incipit și iese din sat în final, încadrează destinul lui Ion într-o lume care continuă după moartea lui.

Încheiere. Ion este un personaj complex, victimă a propriei patimi, construit prin tehnici realiste.

Barem (30 de puncte): Conținut – 18 puncte – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte • prezentare adecvată și nuanțată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/încercare de prezentare – 1 punct – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate 6 puncte • menționarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte • ilustrarea trăsăturii menționate prin două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte – câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, relevante pentru construcția personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului – 3 puncte/analiza fiecărui element, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct Redactare – 12 puncte – existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte/ relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct – utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte – ortografia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – punctuația (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 puncte; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.