BAC Limba și literatura română - iunie 2026 (real, Varianta 6)

În text, cuvântul bineînțeles are sensul desigur, iar secvența îmi dau seama are sensul constat, înțeleg.

Răspunsul se dă în enunț complet, care reia cuvântul și secvența din cerință.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: desigur etc.) și al secvenței date (de exemplu: constat etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.

Studiul la care lucrează Dinu Pillat se încadrează în domeniul criticii literare: titlul lui este Tendințe generale în romanul francez de la Proust încoace, iar el implică „numeroase lecturi”.

Barem (6 puncte): menționarea domeniului în care se încadrează studiul la care lucrează Dinu Pillat (de exemplu: domeniul literar/domeniul criticii literare etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Familia reacționează cu bucurie la primirea pachetului trimis de Pia, după cum arată secvența „A fost ca la pomul de Crăciun.”

Barem (6 puncte): precizarea unei reacții a familiei la primirea pachetului trimis de Pia (de exemplu: bucurie etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: A fost ca la pomul de Crăciun. etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul pentru a scăpa de atmosfera apăsătoare a orașului: vor să respire „mai adânc aerul proaspăt” și „să scăpăm dintre ziduri”, adică să se elibereze de spațiul închis al orașului și să se bucure de natură, la care Monica „este sensibilă până la extaz”.

Barem (6 puncte): explicarea unui motiv pentru care Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul: precizarea motivului (de exemplu: atmosfera încărcată a orașului etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (39 de cuvinte):

O trăsătură morală a lui Dinu este sinceritatea. În al treilea paragraf, el își recunoaște deschis întârzierea răspunsurilor, fără să se scuze: „Eu n-am nici măcar scuza de-a fi prea ocupat”, și se compară, cu autoironie, cu un melc „închis și lent”.

Barem (6 puncte): prezentarea unei trăsături morale a lui Dinu: precizarea trăsăturii (de exemplu: sinceritate, sensibilitate etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (opinie: pregătirea nu impune renunțarea la activitățile preferate):

Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea la activitățile preferate.

În primul rând, activitățile preferate oferă echilibrul de care are nevoie cel care învață. Fragmentul din scrisorile familiei Pillat arată opusul: Monica, aflată înaintea bacalaureatului, învață „până la extenuare”, „nemaiavând aproape deloc răgazul să se ocupe de poezie”. Totuși, familia își face planul să plece în fiecare duminică din oraș, „ca să respirăm mai adânc aerul proaspăt”, semn că odihna și bucuria sunt necesare tocmai în perioadele grele.

În al doilea rând, o activitate plăcută poate crește eficiența studiului. De exemplu, mulți elevi care practică un sport sau cântă la un instrument își organizează mai bine timpul și revin la învățat cu mintea limpede.

Așadar, pregătirea pentru un examen cere disciplină, nu sacrificarea completă a pasiunilor, care pot deveni chiar un sprijin.

Barem (20 de puncte): – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea la activitățile preferate. etc.) 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte – formularea unei concluzii pertinente 1 punct – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte – respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct – respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Model (aproximativ 90 de cuvinte):

Fragmentul are o perspectivă narativă de tip obiectiv. Naratorul nu participă la acțiune și relatează la persoana a III-a: Liana „trecu în odaia cealaltă”, „se pomeni deodată cu Dandu în față”.

Naratorul este omniscient: cunoaște trăirile ascunse ale Lianei („reușea să nu se înduioșeze, ca și când inima, prea plină de răni, ar fi devenit refractară bucuriei”) și chiar gândul ei final, „Cum am putut să-l iubesc atâta?”. El interpretează și gesturile lui Dandu, care stă de partea cealaltă a mesei „poate înadins”. Relatarea pare astfel credibilă și completă.

Barem (10 puncte): Conținut – 6 puncte – prezentarea perspectivei narative din textul dat • precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv – 2 puncte • prezentarea perspectivei narative precizate (de exemplu: relatare la persoana a III-a, omnisciență etc.): prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din textul dat – 4 puncte/prezentare ezitantă, prin raportare la textul dat – 2 puncte/simpla indicare a unor particularități ale perspectivei narative, fără raportare la textul dat – 1 punct Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – ortografia (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct – punctuația (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (text ales: Plumb de George Bacovia).

Introducere. Poezia Plumb deschide volumul cu același titlu (1916) și este o artă poetică a simbolismului românesc.

Încadrarea. Textul aparține simbolismului. O primă trăsătură este folosirea simbolului: plumbul sugerează greutatea, apăsarea și moartea. A doua este muzicalitatea obținută prin repetiție: cuvântul „plumb” apare de șase ori în cele opt versuri.

Tema este condiția poetului într-o lume ostilă, sufocantă. Prima imagine semnificativă, „Dormeau adânc sicriele de plumb”, construiește un univers exterior al morții. A doua, „Dormea întors amorul meu de plumb”, mută moartea în interior: chiar iubirea, singura salvare posibilă, este împietrită.

Elemente de compoziție și de limbaj. Textul este construit simetric, din două catrene: primul descrie spațiul exterior (cavoul), al doilea spațiul interior (sufletul). Verbele la imperfect („dormeau”, „stam”, „scârțâiau”) prelungesc starea la nesfârșit. Ultimul vers, „Și-i atârnau aripile de plumb”, anulează ideea de zbor, de evadare.

Încheiere. Prin simbol, repetiție și simetrie, Plumb exprimă angoasa și singurătatea specifice lirismului bacovian.

Barem (30 de puncte): Conținut – 18 puncte – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate – 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului – 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic 6 puncte • precizarea temei – 2 puncte • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) – câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct Redactare – 12 puncte – existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte/ relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct – utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte – ortografia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – punctuația (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.