BAC Limba și literatura română - august 2025 (real, Varianta 9)

În text, secvența mi-am dat seama are sensul am înțeles, iar cuvântul greșit are sensul incorect.

Barem (6 puncte): indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: am înțeles etc.) și al cuvântului dat (de exemplu: incorect etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.

Prenumele tatălui lui Rolf este Hugo: doamna Marti a rămas văduvă după moartea soțului ei, Hugo Marti, iar Rolf este fiul ei.

Barem (6 puncte): menționarea prenumelui tatălui lui Rolf (Hugo) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Un avantaj al cazării la hotel este independența, după cum arată secvența „Dispuneam de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber.”

Barem (6 puncte): precizarea unui avantaj pe care i-l oferă lui Dorli Blaga cazarea la hotel (de exemplu: independența etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Dispuneam de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării. Ea a început să muncească abia după moartea soțului, la 39 de ani, când a rămas fără niciun mijloc de existență, așa că a trebuit să lucreze „până târziu, ca să-și facă anii de pensie”.

Barem (6 puncte): explicarea motivului pentru care doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată: precizarea motivului (de exemplu: pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (41 de cuvinte):

Atitudinea autoarei față de doamna Marti este de admirație. Ea o descrie cu căldură, ca fiind „frumoasă”, cu „ochii albaștri, buni”, și apreciază felul în care bătrâna se bucură „de fiecare clipă trăită”. Simte chiar că a regăsit în ea o mamă.

Barem (6 puncte): prezentarea unei atitudini a autoarei față de doamna Marti: precizarea oricărei atitudini (de exemplu: admirație etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

Model (opinie: atitudinea față de mediu poate fi schimbată):

Cred că atitudinea oamenilor față de mediu poate fi schimbată.

În primul rând, exemplul celor din jur ne poate învăța obiceiuri noi. Fragmentul din amintirile lui Dorli Blaga arată acest lucru: mirarea doamnei Marti, „De ce ai pus atâta apă?”, o face pe autoare să observe că în Elveția oamenii economisesc apa și reciclează. Concluzia ei, „Am înțeles și am învățat”, dovedește că o singură experiență îi schimbă comportamentul.

În al doilea rând, educația schimbă mentalitatea unei generații. De exemplu, colectarea separată a deșeurilor, introdusă în multe școli prin proiecte ecologice, îi face pe elevi să-și convingă apoi și părinții să recicleze.

Prin urmare, atitudinea față de mediu nu este fixă: prin exemplu și educație, oamenii pot deveni mai responsabili.

Barem (20 de puncte): – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată. etc.) 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte – valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte – formularea unei concluzii pertinente 1 punct – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte – respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct – respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Model (aproximativ 90 de cuvinte):

Fragmentul are o perspectivă narativă de tip obiectiv. Naratorul nu participă la acțiune și relatează la persoana a III-a: Solomia „trecu prin Brașov”, „coti spre Valea Ursului”, „recunoscu pe Dumitru al Smărăndiței”.

Naratorul este omniscient: cunoaște starea personajului („se simți mai ușoară, cu toate că era asudată leoarcă”), știe de ce a întârziat autobuzul și redă gândul Solomiei: „Lasă că-i bine! Nu s-au culcat încă!”. Detaliile precise ale drumului și ale satului adormit fac relatarea credibilă.

Barem (10 puncte): Conținut – 6 puncte – prezentarea perspectivei narative din fragmentul dat • precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv – 2 puncte • prezentarea perspectivei narative precizate (de exemplu: relatare la persoana a III-a, omnisciență narativă etc.): prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte/prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte/simpla indicare a unor particularități ale perspectivei narative, fără raportare la fragmentul dat – 1 punct Redactare – 4 puncte – utilizarea limbii literare 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – ortografia (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct – punctuația (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Model (text ales: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale).

Introducere. O scrisoare pierdută (1884) este o comedie de moravuri politice, scrisă în epoca marilor clasici.

Încadrarea. Textul aparține realismului, prin observarea critică a societății. O trăsătură este tipologia personajelor: Trahanache (încornoratul), Cațavencu (demagogul), Farfuridi (prostul fudul). Alta este satira moravurilor politice: alegerile sunt câștigate prin șantaj și compromis, nu prin merit.

Tema este lupta pentru putere în timpul alegerilor. O scenă semnificativă este cea din actul I, în care Tipătescu și Pristanda citesc articolul din „Răcnetul Carpaților”, iar polițaiul aprobă servil tot ce spune prefectul („Curat murdar!”). A doua este finalul, în care Dandanache, cel mai incompetent dintre toți, este ales, iar adversarii se împacă într-o petrecere generală.

Elemente de structură. Conflictul comic pornește de la scrisoarea de amor a Zoei către Tipătescu, ajunsă la Cațavencu și folosită ca armă de șantaj. Comicul de limbaj (greșelile lui Farfuridi, ticul „Ai puțintică răbdare” al lui Trahanache) dezvăluie golul moral al personajelor.

Încheiere. Prin comic și satiră, comedia oferă o imagine critică, actuală, a vieții politice.

Barem (30 de puncte): Conținut – 18 puncte – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate – 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului dramatic – 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două scene/secvențe semnificative pentru tema textului dramatic studiat 6 puncte • precizarea temei – 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două scene/secvențe semnificative pentru tema textului dramatic (comentarea adecvată – 2 puncte/simpla numire a unor scene/secvențe sau tendința de rezumare – 1 punct) – 2 x 2 puncte = 4 puncte – câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură și/sau de limbaj, relevante pentru textul dramatic studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru textul dramatic studiat – 3 puncte/analiza fiecărei componente alese, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct Redactare – 12 puncte – existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 puncte/relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare parțial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct – utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte – ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte – punctuația (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte – așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.