BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. În concepția lui Lucian Blaga, omul este: a. ființa care folosește unelte b. un creator de cultură c. un subiect cugetător d. ființa care intuiește
Rezolvare
Răspunsul corect este b (un creator de cultură). Pentru Blaga, omul este un creator de cultură.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. La întrebarea ,,Care acțiuni sunt bune și care sunt rele?’’, răspunde: a. teoria cunoașterii b. epistemologia c. morala d. filosofia politică
Rezolvare
Răspunsul corect este c (morala). La întrebarea despre acțiunile bune și rele răspunde morala.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Demersul inductiv, reflexiv, realizat în raport cu actele și faptele concrete aparține: a. eticii hedoniste b. eticii deontologice c. eticii teleologice d. eticii aplicate
Rezolvare
Răspunsul corect este d (eticii aplicate). Demersul inductiv, reflexiv, asupra faptelor concrete aparține eticii aplicate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Libertatea pozitivă se deosebește de libertatea negativă prin faptul că presupune: a. absența oricărui tip de constrângere în sfera vieții individuale și colective b. restrângerea intervenției statului în sfera vieții individuale la un nivel minim c. absența constrângerilor arbitrare impuse de puterea politică sau de alți oameni d. intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi
Rezolvare
Răspunsul corect este d (intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi). Libertatea pozitivă presupune intervenția statului pentru asigurarea unor drepturi.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Responsabilitatea social-politică presupune ca individul: a. să dispună de o libertate nelimitată b. să își urmărească propriul interes, fără a ține cont de ceilalți c. să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale d. să trăiască într-un regim totalitar
Rezolvare
Răspunsul corect este c (să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale). Responsabilitatea: a acționa rațional, conștient de consecințe.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului ,,Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții’’(art.17, alin.1). Acesta este un drept: a. negativ b. echilibrat c. abuziv d. pozitiv
Rezolvare
Răspunsul corect este a (negativ). Dreptul la proprietate (DUDO, art. 17) este un drept negativ.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. John Locke consideră că primul izvor al ideilor este reprezentat de: a. intuiție b. reflecție c. senzație d. rațiune
Rezolvare
Răspunsul corect este c (senzație). Pentru Locke, primul izvor al ideilor este senzația.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. În concepția lui Immanuel Kant, o judecată sintetică este aceea în care: a. subiectul adaugă predicatului o proprietate nouă b. predicatul doar explicitează subiectul c. predicatul adaugă o proprietate nouă subiectului d. predicatul nu adaugă nicio proprietate subiectului
Rezolvare
Răspunsul corect este c (predicatul adaugă o proprietate nouă subiectului). În judecata sintetică, predicatul adaugă o proprietate nouă subiectului.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Etica deontologică consideră că o acțiune are valoare morală dacă: a. este guvernată de principii normative care îi asigură necesitatea și universalitatea b. are drept scop înlăturarea durerii din corp și a suferinței din suflet c. urmărește obținerea plăcerii, care este binele suprem pentru om d. scopul său este obținerea fericirii, înțeleasă ca activitate a trupului conformă cu virtutea
Rezolvare
Răspunsul corect este a (este guvernată de principii normative care îi asigură necesitatea și universalitatea). Etica deontologică cere principii necesare și universale.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Pentru asigurarea drepturilor negative: a. intervenția statului trebuie să fie cât mai mare b. intervenția statului trebuie să fie cât mai mică c. este necesară intervenția unui stat totalitar d. este necesară prezența unui regim politic dictatorial
Rezolvare
Răspunsul corect este b (intervenția statului trebuie să fie cât mai mică). Drepturile negative cer o intervenție cât mai mică a statului.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica adevărului și a erorii, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica adevărului și a erorii (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre adevăr și eroare (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care nu este stabilit un temei al acestuia (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica adevărului și a erorii a fost analizată de Francis Bacon în lucrarea „Noul Organon”. Teza lui Bacon este că mintea omenească nu ajunge spontan la adevăr, deoarece este împiedicată de surse permanente de eroare, numite „idoli”, pe care cunoașterea trebuie să le recunoască și să le elimine.
Bacon descrie patru tipuri de idoli. Idolii tribului țin de natura umană comună tuturor oamenilor, de exemplu tendința de a vedea mai multă ordine decât există și de a reține doar cazurile care ne confirmă credințele. Idolii peșterii țin de fiecare individ în parte: educația, preferințele, temperamentul, cărțile citite. Idolii forului (ai pieței) apar din comunicarea dintre oameni și din folosirea neatentă a cuvintelor, care pot numi lucruri inexistente sau pot fi ambigue. Idolii teatrului provin din teoriile filosofice și din autoritățile acceptate fără examinare, asemenea unor piese de teatru care prezintă lumi inventate. Pentru Bacon, eroarea nu este, așadar, un accident rar, ci o tendință constantă a minții, de care trebuie să ne apărăm printr-o metodă: observația atentă a faptelor, compararea cazurilor și inducția, adică trecerea treptată de la fapte particulare la adevăruri generale, verificate prin experiență. Adevărul este rezultatul unui efort metodic de a corecta erorile, nu un dat.
Un exemplu concret din societatea contemporană: un elev este convins că o anumită băutură energizantă îl ajută la teste. El își amintește doar zilele în care a băut-o și a luat note bune și le uită pe cele în care a luat note slabe. Aceasta este o eroare de tipul idolilor tribului, confirmarea selectivă, pe care ar putea-o corecta doar notând sistematic toate cazurile.
Dacă nu este stabilit un temei al adevărului, orice opinie ar putea fi declarată adevărată, deosebirea dintre adevăr și eroare s-ar pierde, iar cunoașterea ar cădea în relativism.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica adevărului și a erorii - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care nu este stabilit un temei al acestuia - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: Democrațiile noastre occidentale sunt cele mai drepte orânduiri sociale care au existat până în prezent în istorie. (K. R. Popper) (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. O orânduire socială este cu atât mai dreaptă cu cât le permite cetățenilor să își corecteze greșelile și să își schimbe conducătorii fără violență. Democrațiile occidentale sunt singurele care au instituționalizat aceste mecanisme (alegeri libere, presă liberă, separația puterilor). Prin urmare, democrațiile occidentale sunt cele mai drepte orânduiri sociale de până acum, cum susține Popper, chiar dacă nu sunt perfecte.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de întrunire pașnică, într-o societate democratică. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: locuitorii unui cartier din București organizează, cu anunțarea prealabilă a primăriei, un marș pașnic împotriva tăierii unui parc pentru construirea unui bloc. Mediatizarea protestului determină consiliul local să reanalizeze proiectul și să organizeze o dezbatere publică. Libertatea de întrunire pașnică le permite cetățenilor să își facă vocea auzită între alegeri și să influențeze deciziile autorităților.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru care gândește. Ce este acesta? Unul care se îndoiește, care înțelege, care concepe, care afirmă, care neagă, care vrea și nu vrea, care imaginează și care simte. (...) Prin urmare, din simplul fapt că știu de existența mea și totodată observ că nimic altceva nu aparține firii sau esenței mele, în afară de faptul că sunt ființă cugetătoare, închei pe drept că esența mea constă în aceea doar că sunt ființă cugetătoare. Și cu toate că (...) am un corp care mi-e foarte strâns legat fiindcă totuși, pe de o parte, am o idee distinctă și clară a mea însumi ca ființă cugetătoare doar, neîntinsă, iar pe de altă parte, o idee distinctă a corpului ca lucru întins doar, necugetător, e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu și că pot exista fără el. (...) Natura ne arată prin aceste simțiri de durere, foame, sete ș.a.m.d. că eu nu sunt doar de față prin raport cu corpul meu, precum e corăbierul pe corabie, ci sunt legat în chip cât se poate de strâns și ca și cum am fi confundați, astfel încât eu alcătuiesc un singur lucru împreună cu el. Căci altminteri, atunci când trupul e vătămat, eu, care nu sunt decât ființă cugetătoare, n-aș simți durere, ci aș percepe acea vătămare doar prin intelect, după cum corăbierul își dă seama pe calea văzului dacă ceva e rupt în corabie; iar atunci când corpul are nevoie de hrană și băutură, aș înțelege tocmai aceasta în chip lămurit și n-aș avea simțurile tulburi de foame și de sete. (René Descartes, Meditații metafizice)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Descartes referitoare la caracteristicile omului, în calitate de ființă cugetătoare. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Descartes: omul este un lucru care gândește (o ființă cugetătoare), adică o ființă care se îndoiește, înțelege, concepe, afirmă, neagă, vrea, nu vrea, imaginează și simte.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii corp și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Pentru Descartes, sufletul este substanța cugetătoare (res cogitans), a cărei esență este gândirea și care nu are întindere. Corpul este substanța întinsă (res extensa), care ocupă un loc în spațiu și funcționează mecanic, asemenea unei mașini. Cele două substanțe sunt distincte, fiindcă pot fi concepute clar una fără cealaltă: am o idee clară a mea ca ființă cugetătoare, neîntinsă, și o idee distinctă a corpului ca lucru întins, necugetător. Totuși, la om ele sunt strâns unite. Senzațiile de foame, sete sau durere arată că sufletul nu se află în corp precum corăbierul pe corabie, care ar constata o stricăciune doar cu intelectul, ci formează cu el „un singur lucru”. Corelația dintre corp și suflet este, așadar, una de distincție și, în același timp, de unire: sufletul gândește și voiește, iar corpul îi transmite senzațiile și execută mișcările voite.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Descartes este actuală. Dezbaterile de azi despre inteligența artificială pornesc exact de la întrebarea „ce înseamnă să gândești?”. Descartes arată că gândirea include și îndoiala, voința și simțirea, nu doar calculul. Prin urmare, perspectiva sa rămâne actuală, fiindcă ne ajută să deosebim un sistem care prelucrează date de o ființă care se îndoiește și își pune întrebări despre sine.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Echitatea nu se confundă cu egalitarismul, teorie ce susține că egalitatea de șanse implică și o egalizare a posibilităților de acces la resurse.
1. Menționați două tipuri de egalitate. (4 puncte)
Rezolvare
Două tipuri de egalitate: 1) egalitatea în fața legii; 2) egalitatea de șanse. Se acceptă și: egalitatea politică (un om, un vot), egalitatea rezultatelor (a condițiilor).
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de egalitate (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia se poate realiza echitatea în societatea contemporană. (6 puncte)
Rezolvare
O societate este echitabilă dacă le asigură tuturor libertăți egale și dacă inegalitățile existente îi avantajează și pe cei mai dezavantajați. Societățile contemporane pot face acest lucru, de exemplu prin educație gratuită, burse sociale și impozitare progresivă. Prin urmare, echitatea se poate realiza în societatea contemporană, în sensul propus de Rawls.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare