BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Dacă, potrivit afirmației lui J. P. Sartre, existența precede esența, atunci: a. natura umană este configurată dinainte b. nu se pune problema responsabilității c. nu există natură umană dată d. anumite trăsături sunt definitorii pentru om
Rezolvare
Răspunsul corect este c (nu există natură umană dată). Dacă existența precede esența, nu există o natură umană dată.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Etica eudaimonistă, respectiv etica hedonistă, sunt etici: a. aplicate b. deontologice c. teleologice d. estetice
Rezolvare
Răspunsul corect este c (teleologice). Eudaimonismul și hedonismul sunt etici teleologice.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. O problemă specifică abordată de etică aplicată este: a. eutanasia b. adevărul c. frumosul d. datoria
Rezolvare
Răspunsul corect este a (eutanasia). Eutanasia este o problemă specifică eticii aplicate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Asigurarea libertății negative presupune: a. constrângerea din partea statului b. intervenția masivă a statului în viața individuală c. subordonarea indivizilor de către stat d. restrângerea intervenției statului la nivel minim
Rezolvare
Răspunsul corect este d (restrângerea intervenției statului la nivel minim). Libertatea negativă cere restrângerea intervenției statului la minim.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Potrivit lui L. Blaga, sensul vieții constă în: a. existența în imediat b. instinctul de supraviețuire c. destinul creator d. sentimentul securității
Rezolvare
Răspunsul corect este c (destinul creator). Pentru Blaga, sensul vieții constă în destinul creator.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Potrivit filosofilor contractualiști, trecerea de la starea naturală la starea socială are la bază: a. contractul de vânzare-cumpărare b. contractul matrimonial c. contractul social d. contractul de muncă
Rezolvare
Răspunsul corect este c (contractul social). Contractualiștii explică trecerea la starea socială prin contractul social.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. Etica aplicată abordează probleme: a. certe b. de principiu c. controversate d. soluționate
Rezolvare
Răspunsul corect este c (controversate). Etica aplicată abordează probleme controversate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Pentru J. St. Mill, fundamentul moralei constă în: a. utilitate b. înțelepciune c. datorie d. rațiune
Rezolvare
Răspunsul corect este a (utilitate). Pentru Mill, fundamentul moralei este utilitatea.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Potrivit eticii deontologice kantiene, se consideră că o acțiune are valoare morală dacă: a. este un demers inductiv b. produce satisfacție senzorială c. este guvernată de imperativul categoric d. este dominată de instincte
Rezolvare
Răspunsul corect este c (este guvernată de imperativul categoric). O acțiune are valoare morală, la Kant, dacă e guvernată de imperativul categoric.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Potrivit filosofiei existențialiste, libertatea absolută este asociată cu: a. frumosul absolut b. legea absolută c. responsabilitatea absolută d. utilitatea absolută
Rezolvare
Răspunsul corect este c (responsabilitatea absolută). Libertatea absolută merge, la existențialiști, cu responsabilitatea absolută.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica raportului existent între puterea politică și libertatea individuală, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între puterea politică și libertatea individuală (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între puterea politică și libertatea individuală (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra funcționării unui regim democratic, în cazul în care nu este respectată egalitatea în fața legii (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Raportul dintre puterea politică și libertatea individuală este tema centrală a lucrării „Despre libertate” a lui John Stuart Mill. Teza lui Mill este că singurul scop pentru care puterea poate fi exercitată în mod legitim asupra unui membru al unei comunități civilizate, împotriva voinței sale, este prevenirea vătămării altora (principiul vătămării).
Mill observă că, odată cu apariția guvernării democratice, pericolul pentru libertate nu dispare. Puterea nu mai aparține unui tiran, ci majorității, care își poate impune opiniile și obiceiurile asupra minorităților prin lege sau prin presiunea opiniei publice; aceasta este „tirania majorității”. De aceea nu este suficient ca puterea să fie aleasă: ea trebuie și limitată. Limita propusă de Mill este clară. Statul poate interveni numai când acțiunea unui individ produce un rău altora. În sfera care îl privește doar pe el, adică libertatea de conștiință și de gândire, libertatea de a-și alege planul de viață și libertatea de asociere, individul este suveran. Chiar dacă cineva face o alegere dăunătoare pentru sine, puterea politică îl poate avertiza sau convinge, dar nu îl poate constrânge. Rolul puterii este, așadar, să protejeze libertatea individuală, nu să o înlocuiască cu propria idee despre binele cetățenilor.
Un exemplu concret din societatea contemporană: legea nu îi poate interzice unui adult să practice alpinismul sau parașutismul, deși aceste sporturi sunt periculoase pentru el; în schimb, aceeași putere politică interzice și sancționează condusul sub influența alcoolului, deoarece această acțiune pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic.
Dacă într-un regim democratic nu este respectată egalitatea în fața legii, în plan social cetățenii își pierd încrederea în instituții și în justiție, iar societatea se împarte între privilegiați, aflați deasupra legii, și ceilalți, ceea ce subminează însăși funcționarea democrației.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între puterea politică și libertatea individuală - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra funcționării unui regim democratic, în cazul în care nu este respectată egalitatea în fața legii - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: „Astfel, scopul principal și important urmărit de oamenii care se unesc în comunități și se supun ei înșiși unei cârmuiri este conservarea proprietății lor, în privința căreia starea naturală cunoaște multe neajunsuri”. (J. Locke) (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. În starea naturală, fiecare este judecător în propria cauză, așa că proprietatea nu este garantată de nimeni. Oamenii acceptă o cârmuire tocmai pentru a obține legi stabile, judecători imparțiali și o putere care să le execute sentințele. Prin urmare, scopul principal al unirii în comunități este conservarea proprietății, înțeleasă de Locke ca viață, libertate și bunuri.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, rolul/importanța raportului dintre libertate și constrângeri, în societatea contemporană. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: pe o autostradă, toți șoferii sunt obligați să respecte limita de viteză și să circule pe partea dreaptă. Aceste constrângeri par să le limiteze libertatea, dar tocmai ele le permit milioanelor de oameni să călătorească în siguranță unde doresc. Fără reguli, traficul ar fi haotic și nimeni nu ar mai fi liber să ajungă la destinație. Raportul dintre libertate și constrângeri arată că anumite limite, stabilite prin lege, sunt condiția libertății tuturor.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„Fie un om dibaci în arta flautului, însă mult mai puțin distins ca naștere și frumusețe, calități care sunt considerate fiecare în parte mult mai prețioase decât talentul de a cânta din flaut și în aceste privințe - noblețe și frumusețe – rivalii săi îl întrec cu mult mai mult decât îi întrece el ca flautist; susțin că numai lui trebuie să i se dea instrumentul cel mai bun. (...) Deoarece egalitatea și neegalitatea completă sunt nedrepte între indivizi care nu sunt egali or neegali decât într-o singură privință, toate constituțiile în care egalitatea și neegalitatea sunt întemeiate pe baze de felul acesta sunt în mod necesar corupte.” (Aristotel, Politica)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Aristotel referitoare la egalitate. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Aristotel: egalitatea și neegalitatea trebuie stabilite după criteriul relevant pentru ceea ce se împarte; a trata egal sau inegal oameni care diferă doar într-o singură privință, fără legătură cu bunul împărțit (nașterea, frumusețea), este nedrept, de aceea cel mai bun flaut i se cuvine celui mai bun flautist, iar constituțiile întemeiate pe asemenea criterii sunt corupte.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii dreptate și egalitate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) explicarea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Dreptatea, în sens filosofic, înseamnă a da fiecăruia ceea ce i se cuvine. Egalitatea înseamnă tratarea oamenilor în același fel sub un anumit aspect. Pentru Aristotel, cei doi termeni sunt strâns legați: dreptatea este o formă de egalitate, dar nu o egalitate aritmetică, în care toți primesc la fel, ci o egalitate proporțională. În dreptatea distributivă, cei egali sub aspectul relevant pentru bunul împărțit primesc părți egale, iar cei inegali primesc părți inegale. Textul arată acest lucru: cel mai bun flaut trebuie dat celui mai bun flautist, nu celui mai nobil sau mai frumos, fiindcă noblețea și frumusețea nu au legătură cu arta flautului. A trata egal oameni inegali sau inegal oameni egali este nedrept. Prin urmare, dreptatea nu înseamnă egalitate absolută, ci egalitatea raportului dintre ceea ce primește fiecare și meritul său relevant.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Aristotel este actuală. În societatea de azi, bursele de merit, posturile publice sau premiile se acordă prin concurs, după competență, nu după avere sau relații. Acesta este exact criteriul aristotelic: bunul se dă celui care merită în raport cu acel bun. Prin urmare, ideea dreptății ca distribuire după merit rămâne actuală, chiar dacă nu este întotdeauna respectată.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Știind că numai omul are o structură unică, indestructibilă și proprie, dată de conștiința de sine:
1. Menționați două caracteristici ale omului din perspectivă filosofică. (4 puncte)
Rezolvare
Două caracteristici ale omului din perspectivă filosofică: 1) conștiința de sine (omul se știe pe sine ca subiect); 2) rațiunea (omul este o ființă cugetătoare). Se pot accepta și: libertatea, sociabilitatea, capacitatea de a crea cultură.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale omului din perspectivă filosofică (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia filosofia poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a unui adolescent față de natura umană. (6 puncte)
Rezolvare
Filosofia îl învață pe adolescent să pună întrebări și să ceară argumente pentru orice afirmație, inclusiv pentru cele despre ce înseamnă să fii om. Cine cere argumente nu mai acceptă stereotipuri de tipul „omul este rău din fire” fără să le examineze. Prin urmare, filosofia poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a unui adolescent față de natura umană.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare