Simulare de bacalaureat

BAC Filosofie - 2026, Simulare

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu18 cerințe

Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I

Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

Subiectul I.13 puncte

1. Omul este un creator de cultură în concepția lui : a. J. St. Mill b. Imm. Kant c. Platon d. L. Blaga

Rezolvare

Răspunsul corect este d (L. Blaga). Omul creator de cultură: Lucian Blaga.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Lucian Blaga - destinul creator
Subiectul I.23 puncte

2. Dreptatea este considerată o valoare socială în accepțiunea lui: a. K. Popper b. Aristotel c. L. Wittgenstein d. M. Eliade

Rezolvare

Răspunsul corect este b (Aristotel). Dreptatea ca valoare socială: Aristotel.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Egalitate și dreptate
Subiectul I.33 puncte

3. Nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor reprezintă concepția lui: a. R. Descartes b. J. P. Sartre c. J.J. Rousseau d. J. Locke

Rezolvare

Răspunsul corect este c (J.J. Rousseau). „Nu există libertate acolo unde nu sunt legi”: Rousseau.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.43 puncte

4. Intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi este: a. libertate pozitivă b. libertate distributivă c. intervenție la un nivel minim d. libertate negativă

Rezolvare

Răspunsul corect este a (libertate pozitivă). Intervenția statului pentru asigurarea unor drepturi: libertate pozitivă.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.53 puncte

5. Atunci când individul acționează în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale, atunci apare: a. libertatea nelimitată b. urmărirea propriul interes, fără a ține cont de ceilalți c. responsabilitatea social-politică d. constrângerea politică

Rezolvare

Răspunsul corect este c (responsabilitatea social-politică). Acțiunea rațională, conștientă de consecințe, este responsabilitatea social-politică.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică
Subiectul I.63 puncte

6. Pentru J. St. Mill, respectarea libertății individuale este o caracteristică a societății: a. totalitare b. democratice c. comuniste d. autocratice

Rezolvare

Răspunsul corect este b (democratice). Pentru Mill, respectarea libertății individuale caracterizează societatea democratică.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.73 puncte

7. Cei cu morale de stăpâni se află dincolo de bine și de rău în concepția lui: a. Fr. Nietzsche b. Platon c. J. St. Mill d. Aristotel

Rezolvare

Răspunsul corect este a (Fr. Nietzsche). Morala stăpânilor, dincolo de bine și de rău: Nietzsche.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Sensul vieții
Subiectul I.83 puncte

8. În concepția lui Aristotel, meritocrația este aceea în care: a. legea trebuie să fie inegală pentru toți b. acțiunile umane sunt conduse de afecte c. dreptatea se bazează pe abuzuri din partea cetății d. fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează

Rezolvare

Răspunsul corect este d (fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează). Meritocrația aristotelică: fiecare primește ce i se datorează.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Egalitate și dreptate
Subiectul I.93 puncte

9. Etica aplicată consideră că : a. o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate b. datoria trebuie împlinită în afara oricărui interes personal c. supremul bine pentru om ar fi obținerea plăcerii d. supremul bine pentru om ar fi binele colectiv

Rezolvare

Răspunsul corect este a (o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate). Etica aplicată: o normă morală nu poate rezolva singură situațiile controversate.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Etica aplicată
Subiectul I.103 puncte

10. Atunci când intervenția statului este cât mai mică, se asigură: a. drepturile pozitive b. drepturile negative c. constrângerea de către un stat totalitar d. apariția unui regim politic dictatorial

Rezolvare

Răspunsul corect este b (drepturile negative). Intervenția minimă a statului asigură drepturile negative.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Drepturile omului

Subiectul al II-lea

Subiectul al II-lea, A16 puncte

A. Analizați, într-o pagină, problematica moralității acțiunilor umane, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre moralitatea acțiunilor umane (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)

Rezolvare

Problematica moralității acțiunilor umane a fost analizată de Immanuel Kant în „Întemeierea metafizicii moravurilor”. Teza lui Kant este că o acțiune are valoare morală numai dacă este săvârșită din datorie, adică din respect pentru legea morală, iar maxima ei poate deveni lege universală, conform imperativului categoric.

Kant nu judecă moralitatea unei acțiuni după consecințele ei, ci după principiul (maxima) din care acționăm. Singurul lucru bun fără nicio restricție este voința bună, iar voința este bună atunci când acționează din datorie, nu din înclinație sau din interes. Kant deosebește acțiunile conforme cu datoria, dar făcute din calcul, de acțiunile făcute din datorie: negustorul care nu își înșală clienții doar ca să nu-și piardă clientela acționează corect, dar fără valoare morală. Pentru a afla dacă o acțiune este morală, aplicăm imperativul categoric: „acționează numai după acea maximă prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală”. O minciună „utilă” nu trece acest test, deoarece, dacă toți ar minți când le convine, nimeni nu ar mai crede pe nimeni. A doua formulare cere să tratăm umanitatea, în persoana noastră și în a oricui altuia, întotdeauna ca scop și niciodată doar ca mijloc. Morala este, așadar, autonomă, universală și necesară, valabilă pentru orice ființă rațională.

Un exemplu concret din societatea contemporană: o casieră observă că un client i-a dat din greșeală o bancnotă de 100 de lei în loc de una de 10 lei și îi returnează diferența, deși nimeni nu ar fi observat. Dacă o face pentru că așa este corect, nu ca să fie lăudată de șef, acțiunea ei are valoare morală.

Din perspectiva lui Kant, o acțiune care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni are valoare morală doar dacă este făcută din datorie; dacă este făcută pentru imaginea publică sau pentru un avantaj fiscal, ea este doar conformă cu datoria și nu are valoare morală.

Barem

Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.

Învață lecția: Kant - etica deontologică
Subiectul al II-lea, B8 puncte

B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: omul nu există exclusiv întru imediat și pentru securitate, ci și în orizontul misterului și pentru revelare. (L.Blaga) (8 puncte)

Rezolvare

În favoarea tezei. Dacă omul ar exista doar întru imediat și pentru securitate, el s-ar mulțumi, ca animalul, cu supraviețuirea. Omul creează însă artă, știință, mituri și filosofie, care nu sunt necesare supraviețuirii, ci încearcă să dezvăluie misterul. Prin urmare, omul există și în orizontul misterului și pentru revelare, așa cum susține Blaga.

Barem

Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.

Învață lecția: Lucian Blaga - destinul creator
Subiectul al II-lea, C6 puncte

C. Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de gândire, de conștiință și de religie. (6 puncte)

Rezolvare

Exemplu: într-o școală din România, o elevă care nu aparține religiei majoritare cere să nu participe la ora de religie și primește dreptul de a studia altceva în acel timp, fără să fie sancționată. Libertatea de gândire, de conștiință și de religie garantează că statul nu poate impune nimănui o credință, iar fiecare își poate forma și exprima propriile convingeri.

Barem

Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.

Învață lecția: Drepturile omului

Subiectul al III-lea

Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

„Și m-am îndreptat către mine și mi-am zis: Și tu, cine ești?. Și am răspuns: Eu sunt un om. Și iată trupul și sufletul în mine îmi sunt mie la îndemână, unul exterior, altul interior ...” (Augustin, Confesiuni)

Subiectul al III-lea, A.14 puncte

1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la caracteristicile omului. (4 puncte)

Rezolvare

Teza lui Augustin: omul este alcătuit din trup și suflet, adică dintr-un om exterior (trupul) și un om interior (sufletul).

Barem

Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.

Învață lecția: Augustin - omul interior
Subiectul al III-lea, A.210 puncte

2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)

Rezolvare

Pentru Augustin, sufletul este principiul spiritual și nemuritor care însuflețește trupul și are trei facultăți: existența, cunoașterea și voința. Omul interior este omul privit din perspectiva sufletului său rațional, care se întoarce spre sine pentru a găsi adevărul. Corelația dintre cei doi termeni este una de identitate: omul interior este chiar sufletul, înțeles ca loc al cunoașterii de sine și al întâlnirii cu Dumnezeu. În textul dat, Augustin se întreabă „cine ești?” și descoperă în sine trupul, care îi este exterior, și sufletul, care îi este interior. Spre deosebire de omul exterior, adică trupul și simțurile, omul interior nu caută adevărul în lucruri, ci în propria minte, unde sufletul se descoperă pe sine. Sufletul este superior trupului și trebuie să îl conducă. De aceea, a cunoaște omul interior înseamnă a cunoaște sufletul, iar cunoașterea de sine devine drumul spre adevăr.

Barem

Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.

Învață lecția: Augustin - omul interior
Subiectul al III-lea, A.36 puncte

3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)

Rezolvare

Consider că perspectiva lui Augustin este actuală. Într-o epocă dominată de imagine și de aparențe pe rețelele sociale, mulți oameni își neglijează viața interioară. Augustin ne amintește că omul nu este doar trup și imagine exterioară, ci și suflet, care are nevoie de reflecție. Prin urmare, distincția dintre omul interior și omul exterior rămâne actuală.

Barem

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.

Învață lecția: Subiectul al III-lea - textul filosofic

În concepția hedonistă, plăcerea, ca stare de echilibru, este scopul vieții.

Subiectul al III-lea, B.14 puncte

1. Menționați două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții. (4 puncte)

Rezolvare

Două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții: 1) cumpătarea (moderația în satisfacerea dorințelor); 2) prudența (cântărirea rațională a plăcerilor și a durerilor). Se acceptă și: liniștea sufletească (ataraxia), prietenia, curajul în fața morții.

Barem

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții (2x2p = 4 puncte).

Învață lecția: Etica hedonistă și utilitaristă
Subiectul al III-lea, B.26 puncte

2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia principiul plăcerii nu suprimă normele morale. (6 puncte)

Rezolvare

Plăcerea durabilă, înțeleasă ca absență a suferinței și liniște sufletească, nu se poate obține decât prin cumpătare, prudență și dreptate. Acestea sunt chiar normele morale. Prin urmare, principiul plăcerii nu suprimă normele morale, ci le presupune, așa cum arată Epicur: nu se poate trăi plăcut fără a trăi cu înțelepciune, cinste și dreptate.

Barem

Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.

Învață lecția: Etica hedonistă și utilitaristă

Alte subiecte de Filosofie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.