BAC Filosofie - 2026, Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Omul este un creator de cultură în concepția lui : a. J. St. Mill b. Imm. Kant c. Platon d. L. Blaga
Rezolvare
Răspunsul corect este d (L. Blaga). Omul creator de cultură: Lucian Blaga.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Dreptatea este considerată o valoare socială în accepțiunea lui: a. K. Popper b. Aristotel c. L. Wittgenstein d. M. Eliade
Rezolvare
Răspunsul corect este b (Aristotel). Dreptatea ca valoare socială: Aristotel.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor reprezintă concepția lui: a. R. Descartes b. J. P. Sartre c. J.J. Rousseau d. J. Locke
Rezolvare
Răspunsul corect este c (J.J. Rousseau). „Nu există libertate acolo unde nu sunt legi”: Rousseau.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi este: a. libertate pozitivă b. libertate distributivă c. intervenție la un nivel minim d. libertate negativă
Rezolvare
Răspunsul corect este a (libertate pozitivă). Intervenția statului pentru asigurarea unor drepturi: libertate pozitivă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Atunci când individul acționează în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale, atunci apare: a. libertatea nelimitată b. urmărirea propriul interes, fără a ține cont de ceilalți c. responsabilitatea social-politică d. constrângerea politică
Rezolvare
Răspunsul corect este c (responsabilitatea social-politică). Acțiunea rațională, conștientă de consecințe, este responsabilitatea social-politică.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Pentru J. St. Mill, respectarea libertății individuale este o caracteristică a societății: a. totalitare b. democratice c. comuniste d. autocratice
Rezolvare
Răspunsul corect este b (democratice). Pentru Mill, respectarea libertății individuale caracterizează societatea democratică.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. Cei cu morale de stăpâni se află dincolo de bine și de rău în concepția lui: a. Fr. Nietzsche b. Platon c. J. St. Mill d. Aristotel
Rezolvare
Răspunsul corect este a (Fr. Nietzsche). Morala stăpânilor, dincolo de bine și de rău: Nietzsche.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. În concepția lui Aristotel, meritocrația este aceea în care: a. legea trebuie să fie inegală pentru toți b. acțiunile umane sunt conduse de afecte c. dreptatea se bazează pe abuzuri din partea cetății d. fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează
Rezolvare
Răspunsul corect este d (fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează). Meritocrația aristotelică: fiecare primește ce i se datorează.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Etica aplicată consideră că : a. o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate b. datoria trebuie împlinită în afara oricărui interes personal c. supremul bine pentru om ar fi obținerea plăcerii d. supremul bine pentru om ar fi binele colectiv
Rezolvare
Răspunsul corect este a (o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate). Etica aplicată: o normă morală nu poate rezolva singură situațiile controversate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Atunci când intervenția statului este cât mai mică, se asigură: a. drepturile pozitive b. drepturile negative c. constrângerea de către un stat totalitar d. apariția unui regim politic dictatorial
Rezolvare
Răspunsul corect este b (drepturile negative). Intervenția minimă a statului asigură drepturile negative.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica moralității acțiunilor umane, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre moralitatea acțiunilor umane (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica moralității acțiunilor umane a fost analizată de Immanuel Kant în „Întemeierea metafizicii moravurilor”. Teza lui Kant este că o acțiune are valoare morală numai dacă este săvârșită din datorie, adică din respect pentru legea morală, iar maxima ei poate deveni lege universală, conform imperativului categoric.
Kant nu judecă moralitatea unei acțiuni după consecințele ei, ci după principiul (maxima) din care acționăm. Singurul lucru bun fără nicio restricție este voința bună, iar voința este bună atunci când acționează din datorie, nu din înclinație sau din interes. Kant deosebește acțiunile conforme cu datoria, dar făcute din calcul, de acțiunile făcute din datorie: negustorul care nu își înșală clienții doar ca să nu-și piardă clientela acționează corect, dar fără valoare morală. Pentru a afla dacă o acțiune este morală, aplicăm imperativul categoric: „acționează numai după acea maximă prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală”. O minciună „utilă” nu trece acest test, deoarece, dacă toți ar minți când le convine, nimeni nu ar mai crede pe nimeni. A doua formulare cere să tratăm umanitatea, în persoana noastră și în a oricui altuia, întotdeauna ca scop și niciodată doar ca mijloc. Morala este, așadar, autonomă, universală și necesară, valabilă pentru orice ființă rațională.
Un exemplu concret din societatea contemporană: o casieră observă că un client i-a dat din greșeală o bancnotă de 100 de lei în loc de una de 10 lei și îi returnează diferența, deși nimeni nu ar fi observat. Dacă o face pentru că așa este corect, nu ca să fie lăudată de șef, acțiunea ei are valoare morală.
Din perspectiva lui Kant, o acțiune care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni are valoare morală doar dacă este făcută din datorie; dacă este făcută pentru imaginea publică sau pentru un avantaj fiscal, ea este doar conformă cu datoria și nu are valoare morală.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: omul nu există exclusiv întru imediat și pentru securitate, ci și în orizontul misterului și pentru revelare. (L.Blaga) (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. Dacă omul ar exista doar întru imediat și pentru securitate, el s-ar mulțumi, ca animalul, cu supraviețuirea. Omul creează însă artă, știință, mituri și filosofie, care nu sunt necesare supraviețuirii, ci încearcă să dezvăluie misterul. Prin urmare, omul există și în orizontul misterului și pentru revelare, așa cum susține Blaga.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de gândire, de conștiință și de religie. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: într-o școală din România, o elevă care nu aparține religiei majoritare cere să nu participe la ora de religie și primește dreptul de a studia altceva în acel timp, fără să fie sancționată. Libertatea de gândire, de conștiință și de religie garantează că statul nu poate impune nimănui o credință, iar fiecare își poate forma și exprima propriile convingeri.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„Și m-am îndreptat către mine și mi-am zis: Și tu, cine ești?. Și am răspuns: Eu sunt un om. Și iată trupul și sufletul în mine îmi sunt mie la îndemână, unul exterior, altul interior ...” (Augustin, Confesiuni)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la caracteristicile omului. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Augustin: omul este alcătuit din trup și suflet, adică dintr-un om exterior (trupul) și un om interior (sufletul).
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Pentru Augustin, sufletul este principiul spiritual și nemuritor care însuflețește trupul și are trei facultăți: existența, cunoașterea și voința. Omul interior este omul privit din perspectiva sufletului său rațional, care se întoarce spre sine pentru a găsi adevărul. Corelația dintre cei doi termeni este una de identitate: omul interior este chiar sufletul, înțeles ca loc al cunoașterii de sine și al întâlnirii cu Dumnezeu. În textul dat, Augustin se întreabă „cine ești?” și descoperă în sine trupul, care îi este exterior, și sufletul, care îi este interior. Spre deosebire de omul exterior, adică trupul și simțurile, omul interior nu caută adevărul în lucruri, ci în propria minte, unde sufletul se descoperă pe sine. Sufletul este superior trupului și trebuie să îl conducă. De aceea, a cunoaște omul interior înseamnă a cunoaște sufletul, iar cunoașterea de sine devine drumul spre adevăr.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Augustin este actuală. Într-o epocă dominată de imagine și de aparențe pe rețelele sociale, mulți oameni își neglijează viața interioară. Augustin ne amintește că omul nu este doar trup și imagine exterioară, ci și suflet, care are nevoie de reflecție. Prin urmare, distincția dintre omul interior și omul exterior rămâne actuală.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
În concepția hedonistă, plăcerea, ca stare de echilibru, este scopul vieții.
1. Menționați două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții. (4 puncte)
Rezolvare
Două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții: 1) cumpătarea (moderația în satisfacerea dorințelor); 2) prudența (cântărirea rațională a plăcerilor și a durerilor). Se acceptă și: liniștea sufletească (ataraxia), prietenia, curajul în fața morții.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia principiul plăcerii nu suprimă normele morale. (6 puncte)
Rezolvare
Plăcerea durabilă, înțeleasă ca absență a suferinței și liniște sufletească, nu se poate obține decât prin cumpătare, prudență și dreptate. Acestea sunt chiar normele morale. Prin urmare, principiul plăcerii nu suprimă normele morale, ci le presupune, așa cum arată Epicur: nu se poate trăi plăcut fără a trăi cu înțelepciune, cinste și dreptate.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare