Subiect oficial de bacalaureat

BAC Filosofie - 2024, model

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu18 cerințe

Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I

Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

Subiectul I.13 puncte

1. Filosoful care afirmă că omul, spre deosebire de animal, este definit prin nevoia de a depăși imediatul și prin destinul său creator, este: a. Aristotel b. René Descartes c. Platon d. Lucian Blaga

Rezolvare

Răspunsul corect este d (Lucian Blaga). Depășirea imediatului și destinul creator definesc omul la Lucian Blaga.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Lucian Blaga - destinul creator
Subiectul I.23 puncte

2. Problematica binelui și a răului, în sens strict: a. apare atunci când reflectăm numai asupra limitelor cunoașterii b. este proprie numai omului și apare atunci când reflectăm asupra moralității acțiunilor noastre c. apare atunci când reflectăm numai asupra analizei logice a limbajului d. apare atunci când reflectăm asupra sensului existenței

Rezolvare

Răspunsul corect este b (este proprie numai omului și apare atunci când reflectăm asupra moralității acțiunilor noastre). Binele și răul apar doar când reflectăm asupra moralității acțiunilor; problema e proprie omului.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Morala și teoriile morale
Subiectul I.33 puncte

3. Problemele de etică aplicată: a. au un caracter preponderent teoretic b. au un caracter controversat c. cunosc soluționare prin analiza logică a limbajului d. cunosc o soluționare univocă

Rezolvare

Răspunsul corect este b (au un caracter controversat). Problemele de etică aplicată au caracter controversat.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Etica aplicată
Subiectul I.43 puncte

4. Libertatea pozitivă ca formă a libertății social-politice: a. este caracterizată prin libertate absolută b. constă în realizarea condițiilor presupuse de îndeplinirea scopurilor individuale prin intervenția sporită a statului în viața societății sau a individului c. realizarea ei în practică presupune restrângerea intervenției statului la un nivel minim, așa încât individul să aibă libertate absolută d. desemnează absența oricăror constrângeri și este sinonimă cu anarhia

Rezolvare

Răspunsul corect este b (constă în realizarea condițiilor presupuse de îndeplinirea scopurilor individuale prin intervenția sporită a statului în viața societății sau a individului). Libertatea pozitivă cere intervenția sporită a statului pentru condițiile scopurilor individuale.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.53 puncte

5. Considerată drept fundament al tuturor valorilor umane, libertatea social-politică pentru a fi mai bine înțeleasă, în sens strict, trebuie corelată cu: a. sociabilitatea b. un ideal de moralitate formulat fără echivoc c. responsabilitatea social-politică d. cunoașterea

Rezolvare

Răspunsul corect este c (responsabilitatea social-politică). Libertatea social-politică se corelează, în sens strict, cu responsabilitatea social-politică.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică
Subiectul I.63 puncte

6. Filosoful francez Jean-Paul Sartre consideră că: a. în cazul omului, existența precede esența b. omul tinde să-și reveleze misterul c. omul absurd spune da și efortul său nu va înceta niciodată d. viața este tocmai voință de putere

Rezolvare

Răspunsul corect este a (în cazul omului, existența precede esența). Pentru Sartre, la om existența precede esența.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Jean-Paul Sartre - existența precede esența
Subiectul I.73 puncte

7. Potrivit filosofului Im. Kant, cunoștințele a priori au două caracteristici fundamentale și anume: a. necesitatea și contingența b. înclinația și datoria c. necesitatea și universalitatea d. plăcerea și fericirea

Rezolvare

Răspunsul corect este c (necesitatea și universalitatea). Cunoștințele a priori sunt necesare și universale (Kant).

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Forme de cunoaștere
Subiectul I.83 puncte

8. Reprezentanții teoriei pragmatiste a adevărului apreciază valoarea ideilor noastre din perspectiva: a. compatibilității lor cu ansamblul ideilor considerate adevărate la un moment dat b. legii c. compatibilității lor cu ansamblul ideilor considerate false la un moment dat d. utilității

Rezolvare

Răspunsul corect este d (utilității). Pragmatismul apreciază ideile după utilitatea lor.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Tipuri de adevăr și teoriile adevărului
Subiectul I.93 puncte

9. Ideea de bază a hedonismului susținut de John Stuart Mill este aceea potrivit căreia: a. fericirea constă în activitatea sufletului conformă cu virtutea b. fundamentul moralei este utilitatea sau principiul celei mai mari fericiri c. fericirea constă în activitatea sufletului conformă cu rațiunea d. fundamentul moralei este datoria

Rezolvare

Răspunsul corect este b (fundamentul moralei este utilitatea sau principiul celei mai mari fericiri). Pentru Mill, fundamentul moralei este utilitatea, Principiul Celei Mai Mari Fericiri.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Etica hedonistă și utilitaristă
Subiectul I.103 puncte

10. Propoziția „Afară este soare” este adevărată, din perspectiva teoriei adevărului corespondență numai dacă: a. este în discordanță cu alte propoziții acceptate deja ca fiind adevărate b. adevărul se verifică prin utilitatea ei c. este în concordanță cu realitatea la care se referă d. adevărul se va aplica unei judecăți sintetice a priori

Rezolvare

Răspunsul corect este c (este în concordanță cu realitatea la care se referă). După teoria corespondenței, propoziția e adevărată dacă se potrivește cu realitatea.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Tipuri de adevăr și teoriile adevărului

Subiectul al II-lea

Subiectul al II-lea, A16 puncte

A. Analizați, într-o pagină, problematica libertății și responsabilității social-politice, din perspectivă filosofică, având în vedere următoarele repere:

  • numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica libertății și responsabilității social-politice (1 punct)
  • explicarea unei teze/idei filosofice despre libertatea și responsabilitatea social-politică, precizată explicit (10 puncte)
  • ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte)
  • menționarea unei consecințe asupra funcționării unui regim democratic, în cazul în care libertatea de asociere în cadrul unui asemenea regim este limitată de către autorități (1 punct)

(16 puncte)

Rezolvare

Problematica libertății și a responsabilității social-politice a fost analizată de John Stuart Mill în lucrarea „Despre libertate”. Teza lui Mill este că societatea are dreptul să limiteze libertatea unui individ numai atunci când acțiunile acestuia îi vatămă pe ceilalți; în tot ceea ce îl privește doar pe el, individul este suveran, dar pentru faptele care îi afectează pe alții el este responsabil în fața societății.

Mill distinge între două sfere ale acțiunii umane. În sfera care îl privește doar pe individ (gândirea, exprimarea opiniilor, gusturile, modul de viață), nici statul, nici opinia publică nu au dreptul să intervină prin constrângere, chiar dacă individul face o alegere greșită pentru propriul bine; el poate fi sfătuit sau convins, dar nu obligat. În sfera acțiunilor care îi afectează pe ceilalți, individul răspunde pentru consecințele lor și poate fi sancționat prin lege. Astfel, libertatea și responsabilitatea social-politică sunt două fețe ale aceleiași realități: cine are dreptul de a decide autonom trebuie să își asume și urmările deciziilor sale asupra drepturilor celorlalți. O libertate fără responsabilitate ar deveni arbitrar și ar distruge libertatea altora, iar o responsabilitate fără libertate nu ar avea sens, fiindcă nu putem răspunde pentru ceea ce nu am ales. Principiul vătămării trasează, așadar, limita legitimă a intervenției puterii în viața individului.

Un exemplu concret din societatea contemporană: un cetățean are dreptul să publice pe o rețea de socializare o opinie critică, chiar dură, despre o lege adoptată de Parlament, iar statul nu îl poate pedepsi pentru aceasta. Dacă însă același cetățean publică despre o persoană anume acuzații false care îi distrug reputația, el poate fi chemat în instanță și obligat la despăgubiri, deoarece acțiunea sa a produs o vătămare altuia.

Dacă într-un regim democratic autoritățile ar limita libertatea de asociere, cetățenii nu s-ar mai putea organiza în partide, sindicate sau organizații neguvernamentale, iar regimul și-ar pierde pluralismul politic și controlul exercitat asupra puterii, alunecând spre autoritarism.

Barem

Barem oficial (16 puncte): numirea unui filosof care a făcut referire la problematica cerută - 1 punct; precizarea explicită a tezei cerute - 2 puncte; explicarea tezei/ideii filosofice: explicare adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 2 puncte; ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (tratarea la nivel teoretic, fără exemplu concret - 1 punct); menționarea consecinței cerute - 1 punct.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică
Subiectul al II-lea, B8 puncte

B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia activitatea călăuzită de rațiune este binele suprem pentru om. (8 puncte)

Rezolvare

În favoarea tezei. Binele suprem pentru o ființă este ceea ce îi realizează funcția proprie. Funcția proprie a omului, adică ceea ce îl deosebește de plante și animale, este rațiunea. Prin urmare, activitatea călăuzită de rațiune este binele suprem pentru om, fiindcă numai prin ea omul își împlinește natura și ajunge la fericire (eudaimonia), așa cum susține Aristotel în „Etica nicomahică”.

Barem

Barem oficial (8 puncte): argumentarea în favoarea sau împotriva tezei date: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p; respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 2p.

Învață lecția: Aristotel - etica eudaimonistă
Subiectul al II-lea, C6 puncte

C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care este evaluată moralitatea unei acțiuni din perspectiva unui reprezentant al eticii hedoniste. (6 puncte)

Rezolvare

Din perspectiva lui J. St. Mill, o acțiune este bună în măsura în care produce cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni. Exemplu: primăria unui oraș hotărăște ca un teren liber să devină parc public, nu parcare privată. Deși câțiva șoferi pierd locuri de parcare, mii de locuitori câștigă un spațiu de odihnă și aer mai curat. Utilitaristul evaluează decizia drept morală, fiindcă suma plăcerii produse depășește suferința celor câțiva afectați.

Barem

Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.

Învață lecția: Etica hedonistă și utilitaristă

Subiectul al III-lea

Se dă următorul text:

Și cu toate că am un corp care mi-e foarte strâns legat – fiindcă totuși, pe de o parte, am o idee distinctă și clară a mea însumi ca ființă cugetătoare doar, neîntinsă, iar pe de altă parte, o idee distinctă a corpului ca lucru întins doar, necugetător, e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu… (R. Descartes, Meditații despre filosofia primă)

Subiectul al III-lea, A.14 puncte

1. Menționați două caracteristici ale naturii umane vizate de text. (4 puncte)

Rezolvare

Două caracteristici ale naturii umane vizate de text: 1) omul este o ființă cugetătoare (esența sa este gândirea); 2) sufletul (eul cugetător) este neîntins și distinct de corp, care este o realitate întinsă.

Barem

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a fiecăreia dintre cele două caracteristici cerute (2x2p = 4 puncte).

Învață lecția: Descartes - omul, ființă cugetătoare
Subiectul al III-lea, A.210 puncte

2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii cugetare și esența umană, utilizând termenii menționați în sens filosofic. (10 puncte)

Rezolvare

Pentru Descartes, esența umană este acea însușire fără de care omul nu ar mai fi ceea ce este. Prin îndoiala metodică, filosoful constată că poate pune la îndoială existența corpului și a lumii, dar nu și faptul că se îndoiește, deci că gândește: „cuget, deci exist”. Cugetarea este actul conștient al minții, care cuprinde îndoiala, înțelegerea, voința, imaginația și simțirea. Între cei doi termeni există o relație de identitate: cugetarea constituie însăși esența umană, fiindcă ea nu poate fi despărțită de eu, pe când corpul, ca lucru întins, poate fi gândit separat de mine. De aceea Descartes afirmă că este „un lucru care gândește” și că se deosebește cu adevărat de corpul său. A fi om înseamnă, în primul rând, a fi o substanță cugetătoare, iar demnitatea omului stă în folosirea corectă a gândirii.

Barem

Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.

Învață lecția: Descartes - omul, ființă cugetătoare
Subiectul al III-lea, A.36 puncte

3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)

Rezolvare

Consider că perspectiva lui Descartes este actuală. Astăzi suntem expuși permanent la informații neverificate și la manipulare. Or, Descartes arată că omul își definește identitatea prin gândire și prin capacitatea de a pune la îndoială ce i se prezintă. Prin urmare, ideea omului ca ființă cugetătoare rămâne actuală, fiindcă îndoiala metodică este exact atitudinea de care avem nevoie pentru a nu accepta orice afirmație fără examinare.

Barem

Barem oficial (6 puncte): formularea punctului de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat - 2p; argumentarea lui: argumentare convingătoare - 4p / neconvingătoare, superficială - 2p.

Învață lecția: Subiectul al III-lea - textul filosofic

Știind că, încercând să argumenteze că dreptatea este proprie naturii umane, filosofii au formulat diverse puncte de vedere:

Subiectul al III-lea, B.14 puncte

1. Menționați două temeiuri ale dreptății, proprii naturii umane. (4 puncte)

Rezolvare

Două temeiuri ale dreptății, proprii naturii umane: 1) rațiunea, prin care omul deosebește binele de rău și dreptul de nedrept; 2) sociabilitatea (omul ca ființă socială, care trăiește în cetate și are nevoie de reguli comune).

Barem

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două temeiuri ale dreptății, proprii naturii umane (2x2p = 4 puncte).

Învață lecția: Egalitate și dreptate
Subiectul al III-lea, B.26 puncte

2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia sociabilitatea este o trăsătură specific umană. (6 puncte)

Rezolvare

Numai omul posedă limbaj articulat, prin care comunică idei despre bine și rău, drept și nedrept. Limbajul nu are rost decât în relație cu ceilalți, în comunitate. Prin urmare, sociabilitatea este o trăsătură specific umană, fiindcă omul este singura ființă înzestrată cu mijlocul care face posibilă viața în cetate.

Barem

Barem oficial (6 puncte): construirea argumentului cerut - 4p; respectarea structurii formale a argumentului (premisă, conectori logici, concluzie) - 2p.

Învață lecția: Problematica naturii umane

Alte subiecte de Filosofie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.