BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Una dintre următoarele interogații face referire la problema sensului vieții: a. Cum ne apărăm libertatea socială și politică? b. Merită viața să fie trăită? c. Care este sensul binelui în etica utilitaristă? d. Cum pot fi atenuate inegalitățile sociale și politice?
Rezolvare
Răspunsul corect este b (Merită viața să fie trăită?). „Merită viața să fie trăită?” este întrebarea despre sensul vieții.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Îi aparține concepției lui Aristotel una dintre următoarele afirmații: a. binele suprem este fericirea b. binele presupune trăirea plăcerii c. binele nu are niciun temei, ci depinde de puterea voinței d. binele în sine presupune trecerea dincolo de lumea aparențelor
Rezolvare
Răspunsul corect este a (binele suprem este fericirea). Pentru Aristotel, binele suprem este fericirea.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Una dintre următoarele caracteristici nu este o trăsătură a eticii aplicate: a. caracterul reflexiv b. caracterul controversat c. caracterul inductiv d. caracterul deductiv
Rezolvare
Răspunsul corect este d (caracterul deductiv). Caracterul deductiv NU este o trăsătură a eticii aplicate, care e inductivă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Una dintre valorile unui regim politic democratic este: a. constrângerea absolută a individului b. intervenția sporită a statului în viața societății sau a individului c. libertatea social-politică d. adevărul opiniilor
Rezolvare
Răspunsul corect este c (libertatea social-politică). Libertatea social-politică este o valoare a regimului democratic.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Responsabilitatea social-politică poate fi asumată atunci când omul este: a. ființă autonomă și acționează ca atare b. constrâns să acționeze c. lipsit de discernământ d. dependent de voința altora
Rezolvare
Răspunsul corect este a (ființă autonomă și acționează ca atare). Responsabilitatea cere ca omul să fie ființă autonomă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Dreptul la proprietate este un drept negativ deoarece implică: a. acțiunea coercitivă din partea statului b. minimizarea intervenției statului în viața individului c. subordonarea individului de către stat d. maximizarea intervenției statului în viața individului
Rezolvare
Răspunsul corect este b (minimizarea intervenției statului în viața individului). Proprietatea e drept negativ: statul își minimizează intervenția.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. Empirismul este concepția filosofică potrivit căreia: a. rațiunea asigură legitimitate unei opinii b. întreaga cunoaștere își are sursa în experiență c. cunoașterea este imposibilă d. adevărul este consecința acțiunilor practice
Rezolvare
Răspunsul corect este b (întreaga cunoaștere își are sursa în experiență). Empirismul: întreaga cunoaștere își are sursa în experiență.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Teoria corespondenței susține un tip de adevăr bazat pe: a. concordanța între ceea ce se afirmă și realitate b. respectarea legilor c. compatibilitatea cu ansamblul ideilor considerate adevărate la un moment dat d. efectele practice
Rezolvare
Răspunsul corect este a (concordanța între ceea ce se afirmă și realitate). Corespondența: concordanța între ceea ce se afirmă și realitate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Datoria este conceptul central în cadrul eticii: a. eudaimoniste b. hedoniste c. deontologice d. utilitariste
Rezolvare
Răspunsul corect este c (deontologice). Datoria este conceptul central al eticii deontologice.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Drepturile pozitive sunt cele care implică: a. anularea drepturilor negative b. anarhia în stat c. dispariția statului d. intervenția statului
Rezolvare
Răspunsul corect este d (intervenția statului). Drepturile pozitive implică intervenția statului.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica drepturilor omului, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica drepturilor omului (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre drepturile omului (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe asupra statului, în cazul în care drepturile economice sunt încălcate (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica drepturilor omului a fost analizată de John Locke în „Al doilea tratat despre cârmuire”. Teza lui Locke este că oamenii au, prin natura lor, drepturi la viață, libertate și proprietate, pe care nu le primesc de la nicio autoritate și pe care nicio autoritate nu le poate suprima în mod legitim.
Pentru Locke, încă din starea naturală oamenii sunt liberi și egali și se supun legii naturale, pe care o descoperă prin rațiune. Această lege îi interzice oricui să îi facă rău altuia în viața, sănătatea, libertatea sau bunurile sale. Drepturile omului sunt, așadar, drepturi naturale: ele preced statul și nu depind de voința conducătorilor. În starea naturală însă aceste drepturi sunt nesigure, fiindcă fiecare este judecător în propria cauză. De aceea oamenii întemeiază societatea politică prin contract social, cu scopul de a-și proteja mai bine drepturile prin legi stabile, judecători imparțiali și o putere care să execute sentințele. Statul nu creează drepturile, ci le garantează; dacă guvernanții le încalcă, ei își pierd legitimitatea, iar poporul are dreptul să îi înlocuiască. Această concepție a stat la baza declarațiilor moderne ale drepturilor, inclusiv a Declarației Universale a Drepturilor Omului, care afirmă că toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și în drepturi.
Un exemplu concret din societatea contemporană: dacă o autoritate locală ar demola casa unei familii fără o hotărâre judecătorească și fără despăgubire, familia s-ar putea adresa instanțelor naționale și, în ultimă instanță, Curții Europene a Drepturilor Omului, care ar constata încălcarea dreptului de proprietate și ar obliga statul la despăgubiri.
Dacă drepturile economice ale omului (dreptul la muncă, la un salariu echitabil, la proprietate) sunt încălcate, statul pierde încrederea și sprijinul cetățenilor, se confruntă cu sărăcie, emigrare și tensiuni sociale, iar legitimitatea și stabilitatea sa sunt amenințate.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica drepturilor omului - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe asupra statului, în cazul în care drepturile economice sunt încălcate - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: legitimitatea este dorită de către orice regim politic. (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. Un regim care nu este considerat legitim trebuie să își impună deciziile prin forță, iar forța este costisitoare și instabilă. Orice regim urmărește însă să dureze și să fie ascultat. Prin urmare, legitimitatea este dorită de orice regim politic, motiv pentru care chiar și dictaturile organizează alegeri simulate sau invocă voința poporului.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret modul în care este evaluată legitimitatea politică din perspectiva unui cetățean al unei societăți democratice. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: după alegerile parlamentare, un cetățean consideră guvernul legitim chiar dacă nu a votat partidul de la putere, fiindcă guvernul a fost învestit prin vot liber, după reguli constituționale, și poate fi schimbat la următoarele alegeri. Dacă însă guvernul ar amâna la nesfârșit alegerile, același cetățean ar socoti că puterea și-a pierdut legitimitatea și ar participa la proteste pașnice.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„Omul este o ființă mai socială decât orice albină și orice ființă gregară; căci natura nu creează nimic fără scop. Însă grai are numai omul dintre toate vietățile. Vocea (nearticulată) este doar semnul plăcerii și al durerii, și există și la celelalte vietăți, căci natura lor le ridică numai până acolo, să aibă simțirea plăcerii și a durerii și a o semnifica unele altora, pe când limba servește a exprima ce este folositor și ce este vătămător, precum și ce este drept și nedrept.” (Aristotel, Politica)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Aristotel referitoare la caracteristicile omului, în calitate de ființă socială. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Aristotel: omul este o ființă socială în cel mai înalt grad, fiindcă numai el are grai (limbaj), prin care poate exprima ce este folositor și vătămător, drept și nedrept.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii ființă socială și dreptate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) explicarea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Pentru Aristotel, omul este ființă socială (zoon politikon): el trăiește în mod natural în cetate și nu se poate împlini singur; cel care nu are nevoie de comunitate este „ori fiară, ori zeu”. Dreptatea este virtutea care reglează raporturile dintre oameni, dând fiecăruia ceea ce i se cuvine. Cei doi termeni se presupun reciproc. Dreptatea nu are sens pentru o ființă izolată, fiindcă presupune relații cu ceilalți; iar viața socială nu poate exista fără dreptate, deoarece fără reguli comune cetatea s-ar destrăma. Textul arată legătura dintre ele: numai omul are grai, iar limbajul îi permite să exprime ce este drept și nedrept. Comunitatea acestor valori întemeiază familia și cetatea. De aceea, omul este ființă socială în cel mai înalt grad tocmai pentru că are simțul dreptății, iar dreptatea este forma pe care o ia sociabilitatea umană.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Aristotel este actuală. Studiile despre izolare arată că oamenii lipsiți de relații sociale suferă psihic și nu își dezvoltă limbajul. Totodată, comunitățile online de azi se organizează tot în jurul unor reguli despre ce e drept și nedrept. Prin urmare, ideea omului ca ființă socială care discută despre dreptate este încă valabilă.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Știind că există o mare diversitate de opinii și teorii cu privire la dreptate:
1. Menționați două tipuri de dreptate. (4 puncte)
Rezolvare
Două tipuri de dreptate: 1) dreptatea distributivă (împărțirea bunurilor și onorurilor după merit); 2) dreptatea corectivă/comutativă (restabilirea egalității în schimburi și în repararea prejudiciilor).
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de dreptate (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia în anumite situații inegalitatea reprezintă singura modalitate de a realiza dreptatea. (6 puncte)
Rezolvare
Oamenii pornesc în viață cu șanse inegale, din cauza familiei, a sănătății sau a locului în care s-au născut. Dacă îi tratăm pe toți strict la fel, aceste dezavantaje se păstrează. Prin urmare, în anumite situații, inegalitatea (de exemplu, burse sociale doar pentru elevii săraci) este singura modalitate de a realiza dreptatea, așa cum susține Rawls prin principiul diferenței.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Simulare