BAC Filosofie - 2025, Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Filosoful care afirmă că utilitatea este fundamentul moralei este: a. Fr. Hayek b. J.St. Mill c. R. Descartes d. Imm. Kant
Rezolvare
Răspunsul corect este b (J.St. Mill). J. St. Mill afirmă că utilitatea este fundamentul moralei.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Fericirea apare ca stare de plăcere și evitarea suferinței în etica: a. deontologică b. teleologică c. hedonistă d. aplicată
Rezolvare
Răspunsul corect este c (hedonistă). Fericirea ca plăcere și evitare a suferinței ține de etica hedonistă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Teza potrivit căreia ”Omul s-a născut liber și pretutindeni se află în lanțuri” este o problemă filosofică specifică domeniului: a. politic b. moral c. gnoseologic d. cultural
Rezolvare
Răspunsul corect este a (politic). „Omul s-a născut liber și pretutindeni se află în lanțuri” (Rousseau) e o problemă politică.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Demersul inductiv prin care sunt derivate principii din analiza unor fapte concrete aparține: a. eticii hedoniste b. eticii aplicate c. eticii deontologice d. eticii teleologice
Rezolvare
Răspunsul corect este b (eticii aplicate). Demersul inductiv, de la fapte concrete la principii, aparține eticii aplicate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Activitatea sufletului conformă cu rațiunea este acceptată ca fiind binele în concepția lui: a. Platon b. Augustin c. J. Locke d. Aristotel
Rezolvare
Răspunsul corect este d (Aristotel). Activitatea sufletului conformă cu rațiunea este binele la Aristotel.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Libertatea voinței raționale este o idee specifică teoriilor: a. utilitariste b. hedoniste c. deontologice d. teleologice
Rezolvare
Răspunsul corect este c (deontologice). Libertatea voinței raționale e o idee a teoriilor deontologice.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. În concepția lui Augustin, omul este caracterizat prin a avea: a. suflet caracterizat prin existență, cunoaștere și voință b. sociabilitate c. capacitatea de a cugeta d. capacitatea de a fi, prin excelență, ființă creatoare de cultură
Rezolvare
Răspunsul corect este a (suflet caracterizat prin existență, cunoaștere și voință). Pentru Augustin, sufletul are existență, cunoaștere și voință.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Aserțiunea potrivit căreia avem nevoie de libertate pentru a împiedica statul să abuzeze de putere în societatea deschisă aparține lui: a. J. J. Rousseau b. J.P. Sarte c. J. Rawls d. K. R. Popper
Rezolvare
Răspunsul corect este d (K. R. Popper). Libertatea care împiedică abuzul statului în societatea deschisă: K. R. Popper.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Etica aplicată pune în dezbatere probleme precum: a. clonarea b. libertatea c. cunoașterea d. sensul vieții
Rezolvare
Răspunsul corect este a (clonarea). Clonarea este o problemă dezbătută de etica aplicată.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Libertatea social-politică este una dintre valorile unui regim politic: a. totalitar b. autocratic c. democratic d. despotic
Rezolvare
Răspunsul corect este c (democratic). Libertatea social-politică este o valoare a regimului democratic.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica naturii date și naturii dobândite, în cazul omului, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica naturii umane (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre natura umană (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe în privința naturii umane, din perspectiva raportului între natura dată și natura dobândită în cazul omului (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica naturii date și a naturii dobândite în cazul omului a fost analizată de Aristotel în „Etica nicomahică” și în „Politica”. Teza lui Aristotel este că virtuțile nu se nasc în noi nici prin natură, nici împotriva naturii: natura ne dă doar capacitatea de a le primi, iar prin exercițiu și obișnuință ele devin ale noastre.
Aristotel consideră că omul are o natură dată, comună tuturor oamenilor: el este o ființă rațională și o ființă socială (zoon politikon), înzestrată cu limbaj, prin care poate deosebi folositorul de vătămător și dreptul de nedrept. Această natură dată este însă doar o posibilitate. Ceea ce omul devine efectiv depinde de natura dobândită, formată prin educație, prin legi și prin viața în cetate. Aristotel compară virtutea cu o artă: devenim constructori construind și citarezi cântând la citară; tot așa, devenim drepți săvârșind fapte drepte, cumpătați săvârșind fapte cumpătate și curajoși săvârșind fapte curajoase. Caracterul este rezultatul faptelor repetate. De aceea este foarte important cum sunt educați tinerii încă din copilărie și ce legi le formează deprinderile. Natura dată nu este un destin încheiat, ci un punct de plecare pe care natura dobândită îl împlinește sau îl ratează.
Un exemplu concret din societatea contemporană: doi copii au aceeași capacitate naturală de a învăța limbi străine. Unul crește într-o familie care îl încurajează să citească și să exerseze și ajunge în liceu să vorbească fluent trei limbi; celălalt nu exersează niciodată și rămâne cu o singură limbă. Aceeași natură dată a dus la rezultate diferite prin deprinderile dobândite.
O consecință, din perspectiva raportului dintre natura dată și natura dobândită, este că natura umană nu este fixă: omul poate fi educat și se poate perfecționa, deci răspunde, împreună cu societatea care îl educă, pentru ceea ce devine.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica naturii umane - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe în privința naturii umane, din perspectiva raportului între natura dată și natura dobândită în cazul omului - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: datoria este necesitatea de a îndeplini o acțiune din respect pentru lege. (Imm. Kant) (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. O acțiune făcută doar conform datoriei, dar din interes (de exemplu, negustorul cinstit din teama de a nu-și pierde clienții), nu are valoare morală. Valoare morală are numai acțiunea făcută pentru că legea morală o cere, indiferent de înclinații. Prin urmare, datoria este necesitatea de a îndeplini o acțiune din respect pentru lege, așa cum o definește Kant.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret o problemă care poate constitui obiect al eticii aplicate. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: un spital trebuie să decidă cine primește singurul aparat de ventilație disponibil, când sunt doi pacienți în stare gravă: un bărbat de 80 de ani și o femeie de 35 de ani cu șanse mai mari de supraviețuire. Situația este o problemă de etică aplicată (alocarea resurselor medicale limitate), fiindcă este concretă, controversată și nu poate fi rezolvată prin simpla aplicare a unei singure reguli morale.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Străinul:...guvernământul adevărat, dacă există un asemenea guvernământ, trebuie căutat la un singur, sau la doi, sau la un număr foarte mic de oameni.(...) Străinul: Dar aceștia, fie că poruncesc cu sau fără consimțământul supușilor lor, potrivit unor legi scrise sau fără ele, fie că posedă averi sau sunt săraci, trebuie să credem așa cum presupunem noi acum, că ei guvernează potrivit unei anumite arte.(...) Străinul: ...se impune deci o consecință obligatorie, aceea că, dintre guvernăminte, numai acela este corect și adevărat în care se găsesc suverani ce nu par numai savanți ci sunt într-adevăr și fie că guvernează conform unor legi sau fără legi, cu consimțământul sau împotriva voinței supușilor lor, fie că sunt săraci sau avuți, toate acestea nu au însemnătate când e vorba de apreciat corectitudinea.(...) Străinul:..atât timp cât prin știință și justiție fac să dureze cetatea și să fie mai bună atât cât se poate, atunci și numai potrivit acestor trăsături trebuie să recunoaștem că acest guvernământ este singurul corect. (Platon, Omul politic)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Platon. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Platon: guvernământul adevărat (corect) este cel exercitat de un singur om sau de foarte puțini oameni care posedă știința conducerii, indiferent dacă poruncesc cu sau fără consimțământul celor guvernați.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii lege și libertate individuală, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Legea, în sens filosofic-politic, este o regulă generală, adoptată de o autoritate legitimă și valabilă în mod egal pentru toți membrii societății. Libertatea individuală este posibilitatea persoanei de a acționa după propria alegere în sfera care îi aparține. Între cei doi termeni există o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte, legea limitează libertatea, fiindcă interzice anumite acțiuni. Pe de altă parte, fără lege libertatea individuală nu ar fi protejată: cel mai puternic ar putea să o încalce oricând, iar libertatea ar deveni privilegiul celor puternici. De aceea Locke afirmă că „unde nu există lege, nu există libertate”. Legea dreaptă nu suprimă libertatea, ci îi stabilește granițele, astfel încât libertatea fiecăruia să poată coexista cu libertatea celorlalți. Spre deosebire de guvernarea după știință din textul lui Platon, care poate ignora legile și consimțământul, statul de drept leagă libertatea de lege.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Platon este în parte actuală. Astăzi apreciem competența în guvernare, iar multe decizii (politica monetară, sănătatea publică) sunt încredințate experților. Totuși, în democrațiile moderne, puterea trebuie să aibă consimțământul celor guvernați, altfel nu este legitimă. Prin urmare, ideea că trebuie să conducă cei pricepuți rămâne actuală, dar ideea guvernării fără consimțământ nu mai este acceptată.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Una dintre problemele fundamentale ale filosofiei este esența ființei umane.
1. Menționați două trăsături specifice prin care ființa umană poate fi definită. (4 puncte)
Rezolvare
Două trăsături specifice prin care ființa umană poate fi definită: 1) rațiunea (omul este ființă rațională); 2) sociabilitatea (omul este ființă socială). Se acceptă și: libertatea, creativitatea, conștiința de sine, moralitatea.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături specifice prin care ființa umană poate fi definită (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să infirme teza potrivit căreia omul este o ființă solitară. (6 puncte)
Rezolvare
Dacă omul ar fi o ființă solitară, el ar putea să își dezvolte limbajul și gândirea fără ceilalți. Însă copiii crescuți complet izolați nu ajung să vorbească și nu își dezvoltă gândirea abstractă. Prin urmare, omul nu este o ființă solitară, ci una care are nevoie de comunitate pentru a deveni om.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare