BAC Filosofie - 2024, Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Filosoful care afirmă că omul este scop în sine este: a. René Descartes b. Lucian Blaga c. Kant d. Aristotel
Rezolvare
Răspunsul corect este c (Kant). Omul ca scop în sine este teza lui Kant.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. În filosofia lui Aristotel binele înseamnă: a. activitatea realizată din instinct b. acțiunea egoistă din datorie c. căutarea plăcerilor senzoriale d. activitatea sufletului conformă cu rațiunea
Rezolvare
Răspunsul corect este d (activitatea sufletului conformă cu rațiunea). La Aristotel, binele este activitatea sufletului conformă cu rațiunea.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Ideea potrivit căreia sensul vieții aparține exclusiv omului pentru că depinde doar de alegerile sale este specifică: a. existențialismului b. raționalismului c. gnoseologiei d. pragmatismului
Rezolvare
Răspunsul corect este a (existențialismului). Ideea că sensul vieții depinde doar de alegerile omului este existențialistă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Eutanasia este o problemă analizată în cadrul domeniului: a. economic b. politic c. eticii aplicate d. moralei teleologice
Rezolvare
Răspunsul corect este c (eticii aplicate). Eutanasia este o problemă de etică aplicată.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Pentru J.St. Mill, fundamentul moralei constă în: a. utilitate b. înțelepciune c. datorie d. rațiune
Rezolvare
Răspunsul corect este a (utilitate). Pentru Mill, fundamentul moralei este utilitatea.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Trecerea de la starea naturală la starea socială a omului este temă predilectă a filosofiei lui: a. Karl.R. Popper b. J. J. Rousseau c. Friederich Hayek d. J. P. Sartre
Rezolvare
Răspunsul corect este b (J. J. Rousseau). Trecerea de la starea naturală la starea socială este tema lui Rousseau.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. Potrivit eticii hedoniste: a. fericirea apare ca stare de plăcere și absență a suferinței b. doar acțiunile săvârșite din datorie pot avea conținut moral c. fericirea e posibilă prin activitatea dedicată cunoașterii d. fericirii îi este proprie activitatea sufletului conformă cu virtutea
Rezolvare
Răspunsul corect este a (fericirea apare ca stare de plăcere și absență a suferinței). Etica hedonistă vede fericirea ca plăcere și absență a suferinței.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Responsabilitatea social-politică presupune ca individul: a. să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale b. să se supună constrângerilor de orice natură c. să aleagă potrivit propriei conștiințe, fără a ține cont de ceilalți d. să acționeze în vederea satisfacerii propriilor interese, după bunul său plac
Rezolvare
Răspunsul corect este a (să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale). Responsabilitatea înseamnă a acționa rațional, conștient de consecințe.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. O problemă specifică de etică aplicată are caracter: a. de principiu b. etern c. controversat d. de certitudine
Rezolvare
Răspunsul corect este c (controversat). Problemele de etică aplicată au caracter controversat.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Specificitatea omului, în calitatea sa de ființă morală, poate fi surprinsă și prin faptul că: a. este dependentă de influența simțurilor b. poate alege între bine și rău c. limbajul articulat determină sociabilitatea d. determină apariția uneltelor
Rezolvare
Răspunsul corect este b (poate alege între bine și rău). Ca ființă morală, omul poate alege între bine și rău.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica raportului existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe, în plan social, a moralității unei acțiuni (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Raportul dintre plăcere și moralitatea unei acțiuni a fost analizat de Epicur, reprezentant al eticii hedoniste. Teza lui Epicur este că plăcerea este începutul și scopul vieții fericite, iar o acțiune este bună atunci când duce la plăcere, înțeleasă ca absență a durerii din corp și a tulburării din suflet (ataraxie).
Hedonismul lui Epicur nu este o laudă a desfrâului. Epicur deosebește trei feluri de dorințe: naturale și necesare (hrana, adăpostul, prietenia), naturale, dar nenecesare (mâncărurile rafinate) și deșarte (bogăția fără margini, gloria). Înțeleptul își satisface mai ales dorințele naturale și necesare, fiindcă acestea aduc o plăcere stabilă, pe când celelalte aduc neliniște și dependență. De aceea, nu orice plăcere trebuie aleasă și nu orice durere trebuie evitată: uneori acceptăm o durere de moment pentru o plăcere mai mare și mai durabilă și refuzăm o plăcere care ar aduce suferință. Criteriul moralității este un calcul rațional al plăcerilor și al durerilor, iar cea mai mare virtute este prudența (înțelepciunea practică). Epicur afirmă că nu se poate trăi plăcut fără a trăi cu înțelepciune, cu cinste și cu dreptate; virtuțile sunt mijloacele care asigură liniștea sufletului, iar plăcerea autentică este inseparabilă de o viață morală.
Un exemplu concret din societatea contemporană: o elevă renunță la o seară de petrecere înaintea examenului de bacalaureat și învață, deoarece știe că liniștea și mulțumirea de după un examen reușit sunt o plăcere mai durabilă decât distracția de o seară, urmată de anxietate și de un rezultat slab.
O consecință, în plan social, a moralității unei acțiuni este creșterea încrederii dintre oameni: cine acționează cu prudență și dreptate nu le provoacă altora suferință, iar conviețuirea devine mai liniștită, fără teama de nedreptate.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe, în plan social, a moralității unei acțiuni - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia acțiunile caracterizate de valoare morală sunt acelea rezultate dintr-o voință autonomă, care își urmează doar propriile sale principii. (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. O acțiune are valoare morală numai dacă este făcută din datorie, nu din înclinație sau interes. Dar a face ceva din datorie înseamnă a te supune unei legi pe care rațiunea ta și-o dă singură, adică a avea o voință autonomă. Prin urmare, acțiunile cu valoare morală sunt cele rezultate dintr-o voință autonomă care își urmează propriile principii, așa cum susține Kant.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care este evaluată acțiunea umană din perspectiva conceptului de ființă cugetătoare. (6 puncte)
Rezolvare
Din perspectiva conceptului de ființă cugetătoare (Descartes), o acțiune este evaluată după măsura în care a fost precedată de gândire clară și distinctă. Exemplu: înainte de a distribui o știre șocantă primită pe telefon, o tânără verifică sursa, compară informația cu alte surse și constată că știrea este falsă, așa că nu o mai trimite. Acțiunea ei este apreciată pozitiv, fiindcă s-a folosit de rațiune și de îndoială înainte de a acționa, nu a fost condusă de impuls.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Se dă următorul text:
De vreme ce nu m-am sustras războiului înseamnă că l-am ales; poate că din lipsă de vlagă, din lașitate în fața opiniei publice am preferat anumite valori pe care le reprezintă refuzul de a participa la război (stima celor apropiați, onoarea familiei, etc.). Oricum, a fost vorba de o alegere. (Jean-Paul Sartre, Ființa și neantul)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Sartre referitoare la natura umană. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Sartre: omul este întotdeauna liber să aleagă și răspunde pentru alegerile sale; chiar și atunci când nu se opune unei situații (de exemplu, războiului), el a ales, deci nu are scuze.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii rațiune și libertate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) explicarea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Rațiunea este facultatea prin care omul cântărește motive, anticipează consecințele și înțelege situația în care se află. Libertatea, în sens filosofic, este capacitatea omului de a se autodetermina, adică de a alege el însuși ce face, fără să fie determinat din afară. Cei doi termeni se presupun reciproc. Fără rațiune, alegerea ar fi un simplu impuls și nu ar fi propriu-zis liberă; fără libertate, rațiunea ar putea doar să constate, fără să poată decide. Pentru Sartre, omul este „condamnat să fie liber”: chiar și atunci când nu se opune unei situații, ca în textul despre război, el a ales, deci nu are scuze. O alegere autentică este însă una conștientă, făcută în cunoștință de cauză. Rațiunea îi arată omului posibilitățile, iar libertatea îi permite să aleagă dintre ele și îl face responsabil pentru alegerea sa.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Sartre este actuală. Astăzi mulți oameni își justifică pasivitatea spunând că „nu au avut de ales” sau că „așa face toată lumea”. Sartre arată însă că și a nu face nimic este o alegere, pentru care răspundem. Prin urmare, perspectiva sa rămâne actuală, fiindcă ne obligă să ne asumăm consecințele inacțiunii, de exemplu atunci când nu mergem la vot.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Știind că pentru Aristotel antisocialul din natură, nu din împrejurări ocazionale, este ori un supraom ori o fiară:
1. Menționați două trăsături proprii naturii umane. (4 puncte)
Rezolvare
Două trăsături proprii naturii umane: 1) sociabilitatea (omul este o ființă socială, care trăiește în comunitate); 2) rațiunea (omul este o ființă rațională, capabilă de gândire și de limbaj articulat).
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături proprii naturii umane (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia natura umană are caracter social. (6 puncte)
Rezolvare
Omul nu își poate dezvolta limbajul, morala și cultura decât în comunitate, alături de alți oameni. Însă limbajul, morala și cultura sunt chiar ceea ce îl definește ca om. Prin urmare, natura umană are caracter social, deoarece omul devine pe deplin om numai în societate.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8