Subiect oficial de bacalaureat

BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu18 cerințe

Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I

Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

Subiectul I.13 puncte

1. Filosoful L. Blaga apreciază că sensul existenței umane constă în: a. sociabilitate b. principiul suveranității c. responsabilitatea de sine d. destinul creator

Rezolvare

Răspunsul corect este d (destinul creator). Pentru Blaga, sensul existenței umane este destinul creator.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Lucian Blaga - destinul creator
Subiectul I.23 puncte

2. Teoriile care au la bază conceptele de bine și de rău sunt teorii: a. epice b. morale c. științifice d. ale adevărului

Rezolvare

Răspunsul corect este b (morale). Teoriile întemeiate pe bine și rău sunt teorii morale.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Morala și teoriile morale
Subiectul I.33 puncte

3. O problemă controversată din punct de vedere moral, precum inteligența artificială, este abordată, în mod explicit, de către: a. etica deontologică b. etica aplicată c. hedonism d. eudaimonism

Rezolvare

Răspunsul corect este b (etica aplicată). Inteligența artificială, ca problemă controversată, e abordată de etica aplicată.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Etica aplicată
Subiectul I.43 puncte

4. În sens general, libertatea se referă la: a. absența constrângerilor b. numeroase limitări c. prezența constrângerilor d. interzicerea drepturilor

Rezolvare

Răspunsul corect este a (absența constrângerilor). În sens general, libertatea înseamnă absența constrângerilor.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.53 puncte

5. În vederea unei bune conviețuiri cu ceilalți, omul își exercită natura de ființă: a. dominantă b. despotică c. hedonistă d. socială

Rezolvare

Răspunsul corect este d (socială). Pentru o bună conviețuire, omul își exercită natura de ființă socială.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Problematica naturii umane
Subiectul I.63 puncte

6. Etica poate fi considerată ca fiind teleologică, dacă fericirea este: a. concepută ca scop b. concepută într-un sens abuziv c. mijloc de folosire a semenilor d. mijloc de manipulare

Rezolvare

Răspunsul corect este a (concepută ca scop). O etică e teleologică dacă fericirea e concepută ca scop.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Morala și teoriile morale
Subiectul I.73 puncte

7. Filosoful existențialist J. P. Sartre consideră că: a. omul este condamnat să fie liber b. ființa umană este dependentă de divinitate c. omul este supus unei libertăți limitate d. existența umană este condiționată computerizat

Rezolvare

Răspunsul corect este a (omul este condamnat să fie liber). Sartre: omul este condamnat să fie liber.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Jean-Paul Sartre - existența precede esența
Subiectul I.83 puncte

8. Natura umană înseamnă un set de trăsături care: a. definesc omul b. nu există c. sunt inventate d. definesc neantul

Rezolvare

Răspunsul corect este a (definesc omul). Natura umană: trăsăturile care definesc omul.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Problematica naturii umane
Subiectul I.93 puncte

9. Fundamentul moralei kantiene este: a. imperativul categoric b. principiul maximizării fericirii c. utilitatea d. pragmatismul

Rezolvare

Răspunsul corect este a (imperativul categoric). Fundamentul moralei kantiene este imperativul categoric.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Kant - etica deontologică
Subiectul I.103 puncte

10. Problema fericirii ca activitate a sufletului conformă cu virtutea, este abordată de: a. B. Russell b. Platon c. Aristotel d. L. Wittgenstein

Rezolvare

Răspunsul corect este c (Aristotel). Fericirea ca activitate a sufletului conformă cu virtutea: Aristotel.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Aristotel - etica eudaimonistă

Subiectul al II-lea

Subiectul al II-lea, A16 puncte

A. Analizați, într-o pagină, problematica libertății social-politice, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica libertății social-politice (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre problematica libertății social-politice (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe asupra acțiunilor omului, în cazul în care acesta ar avea libertate absolută (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)

Rezolvare

Problematica libertății social-politice a fost analizată de Isaiah Berlin în eseul „Două concepte ale libertății”. Teza lui Berlin este că libertatea social-politică are două sensuri distincte: libertatea negativă, adică absența constrângerilor impuse de alții, și libertatea pozitivă, adică posibilitatea individului de a fi propriul stăpân și de a-și realiza scopurile.

Libertatea negativă răspunde la întrebarea: „în ce domeniu pot acționa fără ca alții să mă împiedice?”. Cu cât acest domeniu este mai larg, cu atât individul este mai liber. Ea cere ca intervenția statului în viața individului să fie redusă la minimum, iar drepturile corespunzătoare sunt drepturile negative, precum libertatea de exprimare sau libertatea de conștiință. Libertatea pozitivă răspunde la o altă întrebare: „cine decide ce pot face și ce pot deveni?”. Ea presupune ca individul să își poată alege și realiza efectiv scopurile, ceea ce poate cere intervenția statului pentru a asigura condițiile necesare, de exemplu educație și asistență medicală. Berlin avertizează însă că, împinsă la extrem, ideea de libertate pozitivă poate justifica un stat care pretinde că știe mai bine decât individul ce îl face „cu adevărat liber” și ajunge să îl constrângă în numele propriei libertăți. De aceea, o societate liberă trebuie să păstreze un echilibru între cele două sensuri și să protejeze o sferă a vieții private în care puterea nu pătrunde.

Un exemplu concret din societatea contemporană: statul român garantează libertatea presei, iar jurnaliștii pot critica guvernul fără să fie împiedicați (libertate negativă); în același timp, statul acordă burse sociale și transport gratuit elevilor din mediul rural, pentru ca aceștia să poată urma efectiv liceul pe care l-au ales (libertate pozitivă).

Dacă omul ar avea libertate absolută, acțiunile sale nu ar mai avea nicio limită și ar putea încălca libertatea celorlalți, ceea ce ar duce la conflict permanent și, în final, la pierderea libertății pentru toți.

Barem

Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica libertății social-politice - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe asupra acțiunilor omului, în cazul în care acesta ar avea libertate absolută - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul al II-lea, B8 puncte

B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: orice autoritate caută să limiteze libertatea individuală. (8 puncte)

Rezolvare

Împotriva tezei. O autoritate legitimă într-un stat de drept își are temeiul în protejarea drepturilor cetățenilor, inclusiv a libertății lor. Dacă ar urmări să limiteze libertatea individuală, ea și-ar pierde chiar temeiul legitimității. Prin urmare, nu orice autoritate caută să limiteze libertatea individuală; autoritatea legitimă o limitează doar acolo unde libertatea unuia ar vătăma libertatea altuia.

Barem

Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.

Învață lecția: Contractul social și autoritatea
Subiectul al II-lea, C6 puncte

C. Ilustrați, printr-un exemplu concret modul în care alegerile individuale influențează funcționarea societății. (6 puncte)

Rezolvare

Exemplu: la alegerile locale, într-un oraș, prezența la vot a tinerilor crește mult față de alegerile anterioare, iar aceștia votează în număr mare un candidat care promite piste de biciclete și transport public modern. Candidatul câștigă și, în următorii ani, orașul își schimbă politica de mobilitate. Alegerile individuale ale fiecărui votant, însumate, au schimbat funcționarea societății locale.

Barem

Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică

Subiectul al III-lea

Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

Aceste ființe raționale nu sunt deci numai scopuri subiective, a căror existență are o valoare pentru noi ca efect al acțiunii noastre, ci sunt scopuri obiective, adică lucruri a căror existență în ea însăși este un scop, căruia nu i se poate substitui nici un alt scop, pentru care el ar trebui să servească numai ca mijloc, fiindcă fără acesta nu s-ar putea găsi nicăieri nimic de valoare absolută. (Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor)

Subiectul al III-lea, A.14 puncte

1. Formulați, pe baza textului dat, teza filosofică. (4 puncte)

Rezolvare

Teza filosofică: ființele raționale (persoanele) sunt scopuri obiective, adică au o valoare absolută în sine și nu trebuie folosite niciodată doar ca mijloace.

Barem

Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.

Învață lecția: Kant - etica deontologică
Subiectul al III-lea, A.210 puncte

2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii ființă rațională și scop obiectiv, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)

Rezolvare

La Kant, ființa rațională este ființa capabilă să își dea singură legea morală prin rațiune, adică o ființă autonomă. Scopul obiectiv este un scop care are valoare în sine, nu doar pentru cineva anume, și care este valabil pentru orice ființă rațională; el se deosebește de scopurile subiective, care au valoare doar ca efect al dorințelor noastre. Corelația dintre cei doi termeni este directă: tocmai pentru că este rațională și autonomă, persoana are demnitate, nu preț, și este un scop obiectiv. Lucrurile au valoare doar ca mijloace pentru dorințele noastre și pot fi înlocuite cu altele; ființa rațională, în schimb, nu poate fi înlocuită cu nimic. Fără ființele raționale, spune textul, nu ar exista nicăieri ceva de valoare absolută. De aici decurge a doua formulare a imperativului categoric: să tratăm umanitatea, în noi și în alții, întotdeauna ca scop, niciodată doar ca mijloc.

Barem

Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.

Învață lecția: Kant - etica deontologică
Subiectul al III-lea, A.36 puncte

3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)

Rezolvare

Consider că perspectiva lui Kant este actuală. Legislația modernă interzice traficul de persoane, munca forțată și experimentele medicale fără consimțământ, tocmai pentru că omul nu poate fi tratat ca simplu mijloc. Acest principiu stă la baza ideii de demnitate umană din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Prin urmare, ideea kantiană a omului ca scop în sine rămâne actuală.

Barem

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.

Învață lecția: Subiectul al III-lea - textul filosofic

În context contemporan există o gamă largă de probleme de etică aplicată.

Subiectul al III-lea, B.14 puncte

1. Menționați două caracteristici ale eticii aplicate. (4 puncte)

Rezolvare

Două caracteristici ale eticii aplicate: 1) abordează probleme morale concrete și controversate (eutanasia, avortul, clonarea); 2) are un demers inductiv, pornind de la cazuri concrete spre principii. Se acceptă și: caracter interdisciplinar, caracter practic.

Barem

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale eticii aplicate (2x2p = 4 puncte).

Învață lecția: Etica aplicată
Subiectul al III-lea, B.26 puncte

2. Construiți un argument în favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia eutanasia este imposibil de justificat moral. (6 puncte)

Rezolvare

Împotriva ideii. Respectul pentru autonomia persoanei cere să îi permitem unui om să decidă asupra propriei vieți. Un bolnav în fază terminală, lucid, care suferă dureri insuportabile și cere în mod repetat să i se pună capăt suferinței, ia o decizie autonomă despre propria viață. Prin urmare, eutanasia voluntară poate fi, în anumite condiții, justificată moral.

Barem

Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.

Învață lecția: Etica aplicată

Alte subiecte de Filosofie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.