BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Filosoful L. Blaga apreciază că sensul existenței umane constă în: a. sociabilitate b. principiul suveranității c. responsabilitatea de sine d. destinul creator
Rezolvare
Răspunsul corect este d (destinul creator). Pentru Blaga, sensul existenței umane este destinul creator.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Teoriile care au la bază conceptele de bine și de rău sunt teorii: a. epice b. morale c. științifice d. ale adevărului
Rezolvare
Răspunsul corect este b (morale). Teoriile întemeiate pe bine și rău sunt teorii morale.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. O problemă controversată din punct de vedere moral, precum inteligența artificială, este abordată, în mod explicit, de către: a. etica deontologică b. etica aplicată c. hedonism d. eudaimonism
Rezolvare
Răspunsul corect este b (etica aplicată). Inteligența artificială, ca problemă controversată, e abordată de etica aplicată.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. În sens general, libertatea se referă la: a. absența constrângerilor b. numeroase limitări c. prezența constrângerilor d. interzicerea drepturilor
Rezolvare
Răspunsul corect este a (absența constrângerilor). În sens general, libertatea înseamnă absența constrângerilor.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. În vederea unei bune conviețuiri cu ceilalți, omul își exercită natura de ființă: a. dominantă b. despotică c. hedonistă d. socială
Rezolvare
Răspunsul corect este d (socială). Pentru o bună conviețuire, omul își exercită natura de ființă socială.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Etica poate fi considerată ca fiind teleologică, dacă fericirea este: a. concepută ca scop b. concepută într-un sens abuziv c. mijloc de folosire a semenilor d. mijloc de manipulare
Rezolvare
Răspunsul corect este a (concepută ca scop). O etică e teleologică dacă fericirea e concepută ca scop.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. Filosoful existențialist J. P. Sartre consideră că: a. omul este condamnat să fie liber b. ființa umană este dependentă de divinitate c. omul este supus unei libertăți limitate d. existența umană este condiționată computerizat
Rezolvare
Răspunsul corect este a (omul este condamnat să fie liber). Sartre: omul este condamnat să fie liber.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Natura umană înseamnă un set de trăsături care: a. definesc omul b. nu există c. sunt inventate d. definesc neantul
Rezolvare
Răspunsul corect este a (definesc omul). Natura umană: trăsăturile care definesc omul.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Fundamentul moralei kantiene este: a. imperativul categoric b. principiul maximizării fericirii c. utilitatea d. pragmatismul
Rezolvare
Răspunsul corect este a (imperativul categoric). Fundamentul moralei kantiene este imperativul categoric.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Problema fericirii ca activitate a sufletului conformă cu virtutea, este abordată de: a. B. Russell b. Platon c. Aristotel d. L. Wittgenstein
Rezolvare
Răspunsul corect este c (Aristotel). Fericirea ca activitate a sufletului conformă cu virtutea: Aristotel.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica libertății social-politice, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica libertății social-politice (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre problematica libertății social-politice (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe asupra acțiunilor omului, în cazul în care acesta ar avea libertate absolută (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica libertății social-politice a fost analizată de Isaiah Berlin în eseul „Două concepte ale libertății”. Teza lui Berlin este că libertatea social-politică are două sensuri distincte: libertatea negativă, adică absența constrângerilor impuse de alții, și libertatea pozitivă, adică posibilitatea individului de a fi propriul stăpân și de a-și realiza scopurile.
Libertatea negativă răspunde la întrebarea: „în ce domeniu pot acționa fără ca alții să mă împiedice?”. Cu cât acest domeniu este mai larg, cu atât individul este mai liber. Ea cere ca intervenția statului în viața individului să fie redusă la minimum, iar drepturile corespunzătoare sunt drepturile negative, precum libertatea de exprimare sau libertatea de conștiință. Libertatea pozitivă răspunde la o altă întrebare: „cine decide ce pot face și ce pot deveni?”. Ea presupune ca individul să își poată alege și realiza efectiv scopurile, ceea ce poate cere intervenția statului pentru a asigura condițiile necesare, de exemplu educație și asistență medicală. Berlin avertizează însă că, împinsă la extrem, ideea de libertate pozitivă poate justifica un stat care pretinde că știe mai bine decât individul ce îl face „cu adevărat liber” și ajunge să îl constrângă în numele propriei libertăți. De aceea, o societate liberă trebuie să păstreze un echilibru între cele două sensuri și să protejeze o sferă a vieții private în care puterea nu pătrunde.
Un exemplu concret din societatea contemporană: statul român garantează libertatea presei, iar jurnaliștii pot critica guvernul fără să fie împiedicați (libertate negativă); în același timp, statul acordă burse sociale și transport gratuit elevilor din mediul rural, pentru ca aceștia să poată urma efectiv liceul pe care l-au ales (libertate pozitivă).
Dacă omul ar avea libertate absolută, acțiunile sale nu ar mai avea nicio limită și ar putea încălca libertatea celorlalți, ceea ce ar duce la conflict permanent și, în final, la pierderea libertății pentru toți.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica libertății social-politice - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe asupra acțiunilor omului, în cazul în care acesta ar avea libertate absolută - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: orice autoritate caută să limiteze libertatea individuală. (8 puncte)
Rezolvare
Împotriva tezei. O autoritate legitimă într-un stat de drept își are temeiul în protejarea drepturilor cetățenilor, inclusiv a libertății lor. Dacă ar urmări să limiteze libertatea individuală, ea și-ar pierde chiar temeiul legitimității. Prin urmare, nu orice autoritate caută să limiteze libertatea individuală; autoritatea legitimă o limitează doar acolo unde libertatea unuia ar vătăma libertatea altuia.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret modul în care alegerile individuale influențează funcționarea societății. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: la alegerile locale, într-un oraș, prezența la vot a tinerilor crește mult față de alegerile anterioare, iar aceștia votează în număr mare un candidat care promite piste de biciclete și transport public modern. Candidatul câștigă și, în următorii ani, orașul își schimbă politica de mobilitate. Alegerile individuale ale fiecărui votant, însumate, au schimbat funcționarea societății locale.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Aceste ființe raționale nu sunt deci numai scopuri subiective, a căror existență are o valoare pentru noi ca efect al acțiunii noastre, ci sunt scopuri obiective, adică lucruri a căror existență în ea însăși este un scop, căruia nu i se poate substitui nici un alt scop, pentru care el ar trebui să servească numai ca mijloc, fiindcă fără acesta nu s-ar putea găsi nicăieri nimic de valoare absolută. (Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza filosofică. (4 puncte)
Rezolvare
Teza filosofică: ființele raționale (persoanele) sunt scopuri obiective, adică au o valoare absolută în sine și nu trebuie folosite niciodată doar ca mijloace.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii ființă rațională și scop obiectiv, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
La Kant, ființa rațională este ființa capabilă să își dea singură legea morală prin rațiune, adică o ființă autonomă. Scopul obiectiv este un scop care are valoare în sine, nu doar pentru cineva anume, și care este valabil pentru orice ființă rațională; el se deosebește de scopurile subiective, care au valoare doar ca efect al dorințelor noastre. Corelația dintre cei doi termeni este directă: tocmai pentru că este rațională și autonomă, persoana are demnitate, nu preț, și este un scop obiectiv. Lucrurile au valoare doar ca mijloace pentru dorințele noastre și pot fi înlocuite cu altele; ființa rațională, în schimb, nu poate fi înlocuită cu nimic. Fără ființele raționale, spune textul, nu ar exista nicăieri ceva de valoare absolută. De aici decurge a doua formulare a imperativului categoric: să tratăm umanitatea, în noi și în alții, întotdeauna ca scop, niciodată doar ca mijloc.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Kant este actuală. Legislația modernă interzice traficul de persoane, munca forțată și experimentele medicale fără consimțământ, tocmai pentru că omul nu poate fi tratat ca simplu mijloc. Acest principiu stă la baza ideii de demnitate umană din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Prin urmare, ideea kantiană a omului ca scop în sine rămâne actuală.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
În context contemporan există o gamă largă de probleme de etică aplicată.
1. Menționați două caracteristici ale eticii aplicate. (4 puncte)
Rezolvare
Două caracteristici ale eticii aplicate: 1) abordează probleme morale concrete și controversate (eutanasia, avortul, clonarea); 2) are un demers inductiv, pornind de la cazuri concrete spre principii. Se acceptă și: caracter interdisciplinar, caracter practic.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale eticii aplicate (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument în favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia eutanasia este imposibil de justificat moral. (6 puncte)
Rezolvare
Împotriva ideii. Respectul pentru autonomia persoanei cere să îi permitem unui om să decidă asupra propriei vieți. Un bolnav în fază terminală, lucid, care suferă dureri insuportabile și cere în mod repetat să i se pună capăt suferinței, ia o decizie autonomă despre propria viață. Prin urmare, eutanasia voluntară poate fi, în anumite condiții, justificată moral.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare