BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. În concepția lui Aristotel, omul este: a. o ființă socială b. un creator de cultură c. un subiect cugetător d. o trestie cugetătoare
Rezolvare
Răspunsul corect este a (o ființă socială). Pentru Aristotel, omul este o ființă socială.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Un reprezentant al eticii deontologice este: a. J. St. Mill b. I. Kant c. J. Locke d. K. Popper
Rezolvare
Răspunsul corect este b (I. Kant). Reprezentantul eticii deontologice este Kant.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Problemele morale cu un caracter controversat sunt specifice eticii: a. hedoniste b. deontologice c. teleologice d. aplicate
Rezolvare
Răspunsul corect este d (aplicate). Problemele morale controversate sunt specifice eticii aplicate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. Asigurarea premiselor democrației prin realizarea libertății pozitive presupune: a. absența oricărui tip de constrângere în sfera vieții individuale și colective b. restrângerea intervenției statului în sfera vieții individuale la un nivel minim c. absența constrângerilor arbitrare impuse de puterea politică sau de alți oameni d. contribuția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi
Rezolvare
Răspunsul corect este d (contribuția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi). Libertatea pozitivă: contribuția statului pentru asigurarea unor drepturi.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Responsabilitatea presupune ca individul: a. să dispună de libertate după bunul său plac b. să își urmărească propriul interes, chiar dacă intră în conflict cu interesele altor oameni c. să decidă în mod autonom, rațional, asumându-și consecințele faptelor sale d. să decidă aleator asupra faptelor sale în funcție de circumstanțe
Rezolvare
Răspunsul corect este c (să decidă în mod autonom, rațional, asumându-și consecințele faptelor sale). Responsabilitatea: decizie autonomă, rațională, cu asumarea consecințelor.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului, ”Orice persoană are dreptul la învățătură”. Acesta este un drept: a. negativ b. negociabil c. coercitiv d. pozitiv
Rezolvare
Răspunsul corect este d (pozitiv). Dreptul la învățătură (DUDO) este un drept pozitiv.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. În teoria contractualistă se enunță trecerea de la: a. cultură la natură b. natură la societate c. cultură la incultură d. cultură la civilizație
Rezolvare
Răspunsul corect este b (natură la societate). Teoria contractualistă: trecerea de la natură la societate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. În teoria adevărului corespondență valoarea de adevăr a unei idei se poate stabili prin: a. concordanța cu actele normative în vigoare b. concordanța ideilor într-un sistem de idei considerat adevărat c. concordanța cu realitatea la care trimite d. concordanța cu ideile celui care a formulat ideea
Rezolvare
Răspunsul corect este c (concordanța cu realitatea la care trimite). Corespondența: concordanța ideii cu realitatea la care trimite.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Etica aplicată implică situații: a. care cunosc o soluționare univocă b. limită din care decurg dileme morale c. care fac trimitere la analiza frumosului d. care presupun analiza logică a limbajului
Rezolvare
Răspunsul corect este b (limită din care decurg dileme morale). Etica aplicată implică situații-limită din care decurg dileme morale.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Omul este considerat subiect care face distincții valorice, ținând cont de ierarhia valorilor în: a. ontologie b. epistemologie c. gnoseologie d. axiologie
Rezolvare
Răspunsul corect este d (axiologie). Distincțiile valorice și ierarhia valorilor țin de axiologie.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica surselor adevărului și a erorii, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica surselor adevărului și a erorii (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre sursele adevărului și a erorilor (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care susținerea acestuia este doar una de factură emoțională (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Problematica surselor adevărului și ale erorii a fost analizată de René Descartes în „Meditații despre filosofia primă”. Teza lui Descartes este că sursa adevărului este rațiunea, care cunoaște cu certitudine ideile clare și distincte, iar sursa erorii este voința, atunci când judecă înainte ca intelectul să fi înțeles clar.
Descartes caută un fundament sigur al cunoașterii. Prin îndoiala metodică, el pune la îndoială tot ce poate fi pus la îndoială: datele simțurilor, care uneori ne înșală, și chiar existența lumii exterioare. Singurul lucru de care nu se poate îndoi este faptul că gândește, de unde rezultă certitudinea „gândesc, deci exist”. Din acest prim adevăr Descartes deduce criteriul adevărului: este adevărat tot ceea ce percepem în mod clar și distinct. În a patra meditație el explică de unde vine eroarea. În judecată participă două facultăți: intelectul, care este limitat și nu cunoaște totul clar, și voința, care este liberă și mult mai largă. Greșim atunci când voința dă asentimentul unor idei pe care intelectul nu le-a înțeles clar și distinct, adică atunci când ne grăbim să afirmăm sau să negăm din prejudecată, din obișnuință sau din dorință. Eroarea nu vine, așadar, de la Dumnezeu și nici dintr-un defect al rațiunii, ci din folosirea greșită a liberului arbitru; ea poate fi evitată dacă ne suspendăm judecata până când lucrurile devin evidente.
Un exemplu concret din societatea contemporană: un tânăr citește pe o rețea de socializare un titlu alarmant despre un medicament și este gata să îl distribuie. Își dă seama însă că nu are dovezi clare, verifică sursa și studiul citat și constată că titlul deformează rezultatele cercetării. Suspendându-și judecata, el evită eroarea.
Dacă susținerea adevărului este doar una de factură emoțională, adevărul se confundă cu ceea ce ne place sau ne sperie, judecata nu mai are un temei rațional, iar erorile nu mai pot fi descoperite și corectate prin dovezi.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica surselor adevărului și a erorii - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care susținerea acestuia este doar una de factură emoțională - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: Deosebirea dintre o democrație și o despoție constă în aceea că într-o democrație se poate scăpa de guvern fără vărsare de sânge, pe când într-o despoție, nu. (K. R. Popper) (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. Într-o democrație există instituții (alegeri libere, parlament, presă liberă) prin care cetățenii pot schimba guvernul pașnic. Într-o despoție aceste instituții lipsesc, așa că schimbarea conducătorului nu se poate face decât prin violență. Prin urmare, deosebirea dintre democrație și despoție constă în posibilitatea de a scăpa de guvern fără vărsare de sânge, așa cum susține Popper.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța dezbaterilor de idei, într-o societate democratică. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: înainte de adoptarea unei legi despre folosirea telefoanelor mobile în școli, ministerul organizează o dezbatere publică la care participă profesori, părinți, elevi și psihologi. Elevii aduc argumentul că telefonul este folosit și pentru învățare, iar legea finală interzice telefonul în pauze, dar îl permite la ore, cu acordul profesorului. Dezbaterea de idei a dus la o decizie mai bine fundamentată și mai bine acceptată.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„Imperativul practic va fi deci următorul: acționează astfel încât să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc.” (I. Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui I. Kant. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Kant: trebuie să acționăm astfel încât să tratăm umanitatea, atât în persoana noastră, cât și în persoana oricui altuia, întotdeauna și ca scop, niciodată doar ca mijloc.
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii libertate și etică, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) evidențierea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Libertatea, în sens filosofic, înseamnă capacitatea voinței de a se determina singură, după legi pe care și le dă prin rațiune, adică autonomia. Etica este disciplina filosofică ce studiază principiile acțiunii morale, ale binelui și ale datoriei. Între cei doi termeni există o relație de condiționare reciprocă. Fără libertate nu ar exista etică, fiindcă nu putem fi lăudați sau blamați pentru ceea ce nu am ales: o ființă complet determinată de instincte sau de constrângeri externe nu ar avea nici merite, nici vină. Pe de altă parte, pentru Kant, libertatea autentică nu înseamnă a face orice, ci a te supune legii morale pe care ți-o dă propria rațiune. Imperativul din text, de a trata umanitatea întotdeauna ca scop, este chiar legea pe care și-o dă o voință liberă. Așadar, libertatea este condiția eticii, iar etica este modul în care libertatea se exercită rațional.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Kant este actuală. În relațiile de muncă, legislația interzice exploatarea și cere condiții demne, iar în medicină pacientul trebuie să își dea consimțământul informat. Ambele reguli tratează persoana ca scop, nu ca simplu mijloc. Prin urmare, imperativul practic formulat de Kant rămâne actual.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Una dintre formele dreptății se referă la modul în care se realizează distribuția bunurilor în societate .
1. Menționați două criterii ale dreptății distributive. (4 puncte)
Rezolvare
Două criterii ale dreptății distributive: 1) meritul (fiecăruia după contribuție sau performanță); 2) nevoia (fiecăruia după necesități). Se acceptă și: egalitatea (părți egale pentru toți), efortul.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două criterii ale dreptății distributive (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia unul dintre criteriile dreptății distributive este preferabil celuilalt, într-un context de viață socială dat. (6 puncte)
Rezolvare
Într-un spital cu resurse limitate, scopul distribuției este salvarea vieților. Acest scop este atins mai bine dacă îngrijirea se acordă întâi celor aflați în cea mai gravă stare, nu celor care au plătit mai mult sau au contribuit mai mult. Prin urmare, în contextul urgențelor medicale, criteriul nevoii este preferabil criteriului meritului.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare