Subiect oficial de bacalaureat

BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu18 cerințe

Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I

Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

Subiectul I.13 puncte

1. Întrebarea „Este fericirea realizabilă sau ea este numai un ideal pe care omul îl urmărește de-a lungul vieții sale, fără a-l realiza?” vizează problematica: a. raportului dintre adevăr și eroare b. sensului cunoașterii c. raportului dintre societatea civilă și stat d. sensului vieții

Rezolvare

Răspunsul corect este d (sensului vieții). Întrebarea despre fericirea realizabilă vizează sensul vieții.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Sensul vieții
Subiectul I.23 puncte

2. Întrebarea „Care sunt condițiile unei vieți morale?”, în sens strict, aparține: a. filosofiei politice b. eticii c. teoriei cunoașterii d. epistemologiei

Rezolvare

Răspunsul corect este b (eticii). Condițiile unei vieți morale sunt o întrebare de etică.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Ce este filosofia
Subiectul I.33 puncte

3. Problematica moralei, în sens strict este circumscrisă prin referiri la: a. adevăr și fals b. frumos și urât c. ființă și neființă d. bine și rău

Rezolvare

Răspunsul corect este d (bine și rău). Morala se circumscrie, în sens strict, prin bine și rău.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Morala și teoriile morale
Subiectul I.43 puncte

4. John Stuart Mill consideră că: a. omul este condamnat la libertate și, în consecință, este responsabil b. unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia, este încălcarea drepturilor individuale c. libertatea pozitivă a avut și va avea un rol decisiv în istoria omenirii d. libertatea adevărată nu implică „drepturi” pentru că drepturile îți sunt date de alții și ele nu te angajează

Rezolvare

Răspunsul corect este b (unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia, este încălcarea drepturilor individuale). Principiul vătămării: Mill admite ingerința doar pentru drepturile altora.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Libertatea social-politică
Subiectul I.53 puncte

5. Libertatea este înțeleasă ca absență a constrângerilor, în context social-politic, în timp ce, în sens strict, trebuie corelată cu: a. acțiunea statului de a subordona cetățenii b. natura și cu progresul cunoașterii, în diferite domenii de activitate c. responsabilitatea social-politică d. temeiurile gnoseologiei

Rezolvare

Răspunsul corect este c (responsabilitatea social-politică). Libertatea, în sens strict, se corelează cu responsabilitatea social-politică.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică
Subiectul I.63 puncte

6. Pentru filosoful francez Jean-Paul Sartre: a. relația dintre libertate și responsabilitatea social-politică trebuie să fie abordată prin prisma esteticii b. omul este absolut liber și, totodată, absolut responsabil atât față de sine, cât și față de umanitate c. voința de a trăi este identică cu voința de putere d. omul cunoaște două modalități de a fi liber: libertatea pozitivă și libertatea negativă

Rezolvare

Răspunsul corect este b (omul este absolut liber și, totodată, absolut responsabil atât față de sine, cât și față de umanitate). Pentru Sartre, omul e absolut liber și absolut responsabil, față de sine și de umanitate.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Jean-Paul Sartre - existența precede esența
Subiectul I.73 puncte

7. În concepția kantiană a cunoașterii, în sens strict, cunoștințele care își au sursa în experiență se numesc: a. cunoștințe a priori b. imperative ipotetice c. cunoștințe a posteriori d. imperative categorice

Rezolvare

Răspunsul corect este c (cunoștințe a posteriori). Cunoștințele din experiență se numesc a posteriori.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Forme de cunoaștere
Subiectul I.83 puncte

8. Potrivit teoriei adevărului coerență, adevărul unei idei se stabilește în raport cu: a. realitatea vizată de ideea respectivă b. consecințele sale practice c. utilitatea ideii respective d. compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate deja ca adevăruri

Rezolvare

Răspunsul corect este d (compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate deja ca adevăruri). Coerența: compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Tipuri de adevăr și teoriile adevărului
Subiectul I.93 puncte

9. Ideea potrivit căreia acțiunile sunt bune în măsura în care aduc fericire și rele dacă ele au ca rezultat contrariul fericirii aparține: a. gnoseologiei b. antropologiei c. epistemologiei d. eticii hedoniste

Rezolvare

Răspunsul corect este d (eticii hedoniste). Acțiunile bune după fericirea pe care o aduc: etică hedonistă (utilitaristă).

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Etica hedonistă și utilitaristă
Subiectul I.103 puncte

10. Filosoful care a realizat distincția dintre judecățile analitice și judecățile sintetice este: a. Lucian Blaga b. Ludwig Wittgenstein c. Immanuel Kant d. John Locke

Rezolvare

Răspunsul corect este c (Immanuel Kant). Distincția analitic - sintetic îi aparține lui Kant.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.

Învață lecția: Forme de cunoaștere

Subiectul al II-lea

Subiectul al II-lea, A16 puncte

A. Analizați, într-o pagină, problematica raportului dintre autoritatea politică și libertatea individuală din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între autoritatea politică și libertatea individuală (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între autoritatea politică și libertatea individuală (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)

Rezolvare

Raportul dintre autoritatea politică și libertatea individuală a fost analizat de John Locke în „Al doilea tratat despre cârmuire”. Teza lui Locke este că autoritatea politică este legitimă numai dacă se întemeiază pe consimțământul celor guvernați și dacă protejează drepturile lor naturale la viață, libertate și proprietate.

Locke pornește de la starea naturală, în care oamenii sunt liberi și egali și se supun doar legii naturale, descoperite prin rațiune. Libertatea lor este însă nesigură, fiindcă fiecare este judecător în propria cauză și nu există o putere care să aplice imparțial legea. Prin contractul social, oamenii renunță la dreptul de a-și face singuri dreptate și creează o autoritate comună: o putere legislativă, judecători imparțiali și o putere executivă. Această autoritate nu primește o putere absolută, ci un mandat limitat: ea există pentru a apăra libertatea individuală, nu pentru a o suprima. Pentru Locke, „acolo unde nu există lege, nu există libertate”, deoarece legea dreaptă îl apără pe fiecare de voința arbitrară a celorlalți. Dacă însă guvernanții își depășesc mandatul și încalcă drepturile cetățenilor, ei rup contractul, își pierd legitimitatea, iar poporul are dreptul să îi înlocuiască. Autoritatea politică și libertatea individuală nu sunt, așadar, adversare: autoritatea legitimă există tocmai pentru a garanta libertatea.

Un exemplu concret din societatea contemporană: Parlamentul adoptă o lege care ar permite poliției să percheziționeze locuințe fără mandat judecătoresc. Legea este atacată la Curtea Constituțională, care o declară neconstituțională, fiindcă încalcă inviolabilitatea domiciliului. Astfel, chiar autoritatea statului este limitată pentru a proteja libertatea individului.

Dacă autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte, în plan social libertatea individuală se reduce, cetățenii trăiesc cu teama arbitrariului, iar respectarea legii se transformă din acord liber în supunere forțată.

Barem

Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între autoritatea politică și libertatea individuală - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.

Învață lecția: Contractul social și autoritatea
Subiectul al II-lea, B8 puncte

B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia eroarea este o realitate ce însoțește permanent procesul cunoașterii sau procesul dobândirii de noi informații. (8 puncte)

Rezolvare

În favoarea tezei. Orice cunoaștere omenească pornește de la simțuri limitate și de la ipoteze care pot fi infirmate. Ceea ce este limitat și ipotetic nu poate fi niciodată complet ferit de greșeală. Prin urmare, eroarea însoțește permanent procesul cunoașterii; de aceea, așa cum arată Popper, știința înaintează tocmai prin descoperirea și eliminarea erorilor.

Barem

Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.

Învață lecția: Adevăr și eroare
Subiectul al II-lea, C6 puncte

C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul de manifestare a libertății de întrunire, într-un stat democratic. (6 puncte)

Rezolvare

Exemplu: în 2017, sute de mii de români au ieșit în stradă, în piețele din marile orașe, pentru a protesta pașnic împotriva unei ordonanțe de urgență care modifica legislația penală. Guvernul a abrogat ordonanța. Libertatea de întrunire s-a manifestat prin adunări publice, pașnice și neînarmate, protejate de Constituție.

Barem

Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.

Învață lecția: Responsabilitatea social-politică

Subiectul al III-lea

Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

„Aș vrea ca oamenii să se gândească că trei lucruri vor afla în ei înșiși […] existența, cunoașterea și voința. Pentru că eu sunt, eu cunosc și eu vreau. Eu sunt o ființă care cunoaște și vrea; eu cunosc că sunt și că vreau; eu vreau să fiu și să cunosc.” (Augustin, Confesiuni)

Subiectul al III-lea, A.14 puncte

1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la facultățile sufletului. (4 puncte)

Rezolvare

Teza lui Augustin: sufletul omului are trei facultăți, existența, cunoașterea și voința, care sunt distincte și totuși inseparabile (eu sunt, eu cunosc și eu vreau).

Barem

Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.

Învață lecția: Augustin - omul interior
Subiectul al III-lea, A.210 puncte

2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și om exterior, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) explicarea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)

Rezolvare

Pentru Augustin, omul are două dimensiuni. Omul exterior este omul trupesc, înzestrat cu simțuri, prin care se raportează la lumea sensibilă și la lucrurile trecătoare. Omul interior este sufletul rațional, care se cunoaște pe sine și în care se descoperă adevărul și, în cele din urmă, Dumnezeu. Cei doi nu au aceeași valoare: omul interior este superior, fiindcă el judecă datele primite prin simțuri și le dă sens. Omul exterior îi furnizează informații, dar adevărul nu se află în lucrurile din afară; de aceea Augustin îndeamnă: „nu ieși în afară, întoarce-te în tine însuți, căci în omul interior locuiește adevărul”. În omul interior se află și cele trei facultăți din text: existența, cunoașterea și voința. Corelația dintre termeni este una de subordonare: omul exterior trebuie condus de omul interior, iar omul interior se folosește de cel exterior ca de un instrument.

Barem

Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.

Învață lecția: Augustin - omul interior
Subiectul al III-lea, A.36 puncte

3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)

Rezolvare

Consider că perspectiva lui Augustin este actuală. Psihologia de azi studiază separat gândirea, voința și conștiința de sine, dar recunoaște că ele formează o singură persoană. Augustin observase deja că eu sunt, cunosc și vreau în același timp. Prin urmare, ideea sa despre unitatea facultăților sufletului rămâne actuală.

Barem

Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.

Învață lecția: Subiectul al III-lea - textul filosofic

Știind că unii filosofi au considerat că există mai multe tipuri de dreptate:

Subiectul al III-lea, B.14 puncte

1. Menționați două tipuri de dreptate. (4 puncte)

Rezolvare

Două tipuri de dreptate: 1) dreptatea distributivă; 2) dreptatea corectivă (comutativă). Se acceptă și: dreptatea retributivă, dreptatea procedurală, dreptatea socială.

Barem

Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de dreptate (2x2p = 4 puncte).

Învață lecția: Egalitate și dreptate
Subiectul al III-lea, B.26 puncte

2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia problema dreptății este corelată cu cea a relației dintre individ și societate abordată din perspectiva autorității. (6 puncte)

Rezolvare

Dreptatea presupune reguli care stabilesc ce i se cuvine fiecărui individ în societate. Aceste reguli sunt impuse și garantate de o autoritate (statul, legea, instanțele). Prin urmare, problema dreptății este corelată cu relația dintre individ și societate abordată din perspectiva autorității, fiindcă fără autoritate legitimă dreptatea nu ar putea fi aplicată.

Barem

Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.

Învață lecția: Contractul social și autoritatea

Alte subiecte de Filosofie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.