BAC Filosofie - 2025, Sesiunea a II-a, Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Subiectul I
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Întrebarea „Este fericirea realizabilă sau ea este numai un ideal pe care omul îl urmărește de-a lungul vieții sale, fără a-l realiza?” vizează problematica: a. raportului dintre adevăr și eroare b. sensului cunoașterii c. raportului dintre societatea civilă și stat d. sensului vieții
Rezolvare
Răspunsul corect este d (sensului vieții). Întrebarea despre fericirea realizabilă vizează sensul vieții.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
2. Întrebarea „Care sunt condițiile unei vieți morale?”, în sens strict, aparține: a. filosofiei politice b. eticii c. teoriei cunoașterii d. epistemologiei
Rezolvare
Răspunsul corect este b (eticii). Condițiile unei vieți morale sunt o întrebare de etică.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
3. Problematica moralei, în sens strict este circumscrisă prin referiri la: a. adevăr și fals b. frumos și urât c. ființă și neființă d. bine și rău
Rezolvare
Răspunsul corect este d (bine și rău). Morala se circumscrie, în sens strict, prin bine și rău.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
4. John Stuart Mill consideră că: a. omul este condamnat la libertate și, în consecință, este responsabil b. unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia, este încălcarea drepturilor individuale c. libertatea pozitivă a avut și va avea un rol decisiv în istoria omenirii d. libertatea adevărată nu implică „drepturi” pentru că drepturile îți sunt date de alții și ele nu te angajează
Rezolvare
Răspunsul corect este b (unicul scop care îi îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia, este încălcarea drepturilor individuale). Principiul vătămării: Mill admite ingerința doar pentru drepturile altora.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
5. Libertatea este înțeleasă ca absență a constrângerilor, în context social-politic, în timp ce, în sens strict, trebuie corelată cu: a. acțiunea statului de a subordona cetățenii b. natura și cu progresul cunoașterii, în diferite domenii de activitate c. responsabilitatea social-politică d. temeiurile gnoseologiei
Rezolvare
Răspunsul corect este c (responsabilitatea social-politică). Libertatea, în sens strict, se corelează cu responsabilitatea social-politică.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
6. Pentru filosoful francez Jean-Paul Sartre: a. relația dintre libertate și responsabilitatea social-politică trebuie să fie abordată prin prisma esteticii b. omul este absolut liber și, totodată, absolut responsabil atât față de sine, cât și față de umanitate c. voința de a trăi este identică cu voința de putere d. omul cunoaște două modalități de a fi liber: libertatea pozitivă și libertatea negativă
Rezolvare
Răspunsul corect este b (omul este absolut liber și, totodată, absolut responsabil atât față de sine, cât și față de umanitate). Pentru Sartre, omul e absolut liber și absolut responsabil, față de sine și de umanitate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
7. În concepția kantiană a cunoașterii, în sens strict, cunoștințele care își au sursa în experiență se numesc: a. cunoștințe a priori b. imperative ipotetice c. cunoștințe a posteriori d. imperative categorice
Rezolvare
Răspunsul corect este c (cunoștințe a posteriori). Cunoștințele din experiență se numesc a posteriori.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
8. Potrivit teoriei adevărului coerență, adevărul unei idei se stabilește în raport cu: a. realitatea vizată de ideea respectivă b. consecințele sale practice c. utilitatea ideii respective d. compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate deja ca adevăruri
Rezolvare
Răspunsul corect este d (compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate deja ca adevăruri). Coerența: compatibilitatea cu sistemul de propoziții acceptate.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
9. Ideea potrivit căreia acțiunile sunt bune în măsura în care aduc fericire și rele dacă ele au ca rezultat contrariul fericirii aparține: a. gnoseologiei b. antropologiei c. epistemologiei d. eticii hedoniste
Rezolvare
Răspunsul corect este d (eticii hedoniste). Acțiunile bune după fericirea pe care o aduc: etică hedonistă (utilitaristă).
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
10. Filosoful care a realizat distincția dintre judecățile analitice și judecățile sintetice este: a. Lucian Blaga b. Ludwig Wittgenstein c. Immanuel Kant d. John Locke
Rezolvare
Răspunsul corect este c (Immanuel Kant). Distincția analitic - sintetic îi aparține lui Kant.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Orice altă literă, mai multe litere sau lipsa răspunsului - 0 puncte. Fără punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
A. Analizați, într-o pagină, problematica raportului dintre autoritatea politică și libertatea individuală din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între autoritatea politică și libertatea individuală (1 punct) b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între autoritatea politică și libertatea individuală (2 puncte) c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) (6 puncte) d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană (4 puncte) e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte (1 punct) f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct) g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (16 puncte)
Rezolvare
Raportul dintre autoritatea politică și libertatea individuală a fost analizat de John Locke în „Al doilea tratat despre cârmuire”. Teza lui Locke este că autoritatea politică este legitimă numai dacă se întemeiază pe consimțământul celor guvernați și dacă protejează drepturile lor naturale la viață, libertate și proprietate.
Locke pornește de la starea naturală, în care oamenii sunt liberi și egali și se supun doar legii naturale, descoperite prin rațiune. Libertatea lor este însă nesigură, fiindcă fiecare este judecător în propria cauză și nu există o putere care să aplice imparțial legea. Prin contractul social, oamenii renunță la dreptul de a-și face singuri dreptate și creează o autoritate comună: o putere legislativă, judecători imparțiali și o putere executivă. Această autoritate nu primește o putere absolută, ci un mandat limitat: ea există pentru a apăra libertatea individuală, nu pentru a o suprima. Pentru Locke, „acolo unde nu există lege, nu există libertate”, deoarece legea dreaptă îl apără pe fiecare de voința arbitrară a celorlalți. Dacă însă guvernanții își depășesc mandatul și încalcă drepturile cetățenilor, ei rup contractul, își pierd legitimitatea, iar poporul are dreptul să îi înlocuiască. Autoritatea politică și libertatea individuală nu sunt, așadar, adversare: autoritatea legitimă există tocmai pentru a garanta libertatea.
Un exemplu concret din societatea contemporană: Parlamentul adoptă o lege care ar permite poliției să percheziționeze locuințe fără mandat judecătoresc. Legea este atacată la Curtea Constituțională, care o declară neconstituțională, fiindcă încalcă inviolabilitatea domiciliului. Astfel, chiar autoritatea statului este limitată pentru a proteja libertatea individului.
Dacă autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte, în plan social libertatea individuală se reduce, cetățenii trăiesc cu teama arbitrariului, iar respectarea legii se transformă din acord liber în supunere forțată.
Barem
Barem oficial (16 puncte): a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între autoritatea politică și libertatea individuală - 1 punct; b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice cerute - 2 puncte; c) explicarea tezei/ideii filosofice precizate: explicare adecvată - 6p / explicare superficială, neconvingătoare - 2p; d) ilustrarea tezei printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană - 4 puncte (dacă subiectul este tratat la nivel teoretic, fără exemplu concret, se acordă 1 punct din cele 4); e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra libertății individuale în condițiile în care autoritatea politică se exercită prin legi nedrepte - 1 punct; f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate - 1 punct; g) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină) - 1 punct.
B. Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia eroarea este o realitate ce însoțește permanent procesul cunoașterii sau procesul dobândirii de noi informații. (8 puncte)
Rezolvare
În favoarea tezei. Orice cunoaștere omenească pornește de la simțuri limitate și de la ipoteze care pot fi infirmate. Ceea ce este limitat și ipotetic nu poate fi niciodată complet ferit de greșeală. Prin urmare, eroarea însoțește permanent procesul cunoașterii; de aceea, așa cum arată Popper, știința înaintează tocmai prin descoperirea și eliminarea erorilor.
Barem
Barem oficial (8 puncte): argumentare convingătoare cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 8p / argumentare convingătoare fără respectarea structurii formale - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 3p.
C. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul de manifestare a libertății de întrunire, într-un stat democratic. (6 puncte)
Rezolvare
Exemplu: în 2017, sute de mii de români au ieșit în stradă, în piețele din marile orașe, pentru a protesta pașnic împotriva unei ordonanțe de urgență care modifica legislația penală. Guvernul a abrogat ordonanța. Libertatea de întrunire s-a manifestat prin adunări publice, pașnice și neînarmate, protejate de Constituție.
Barem
Barem oficial (6 puncte): scrierea oricărui exemplu concret, adecvat - 6p / scrierea unei explicații corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula un exemplu concret - 2p.
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
„Aș vrea ca oamenii să se gândească că trei lucruri vor afla în ei înșiși […] existența, cunoașterea și voința. Pentru că eu sunt, eu cunosc și eu vreau. Eu sunt o ființă care cunoaște și vrea; eu cunosc că sunt și că vreau; eu vreau să fiu și să cunosc.” (Augustin, Confesiuni)
1. Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la facultățile sufletului. (4 puncte)
Rezolvare
Teza lui Augustin: sufletul omului are trei facultăți, existența, cunoașterea și voința, care sunt distincte și totuși inseparabile (eu sunt, eu cunosc și eu vreau).
Barem
Barem oficial: formularea, pe baza textului dat, a tezei cerute - 4 puncte.
2. Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și om exterior, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2 puncte) b) explicarea corelației existente între termenii dați (6 puncte) c) coerența textului redactat (1 punct) d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1 punct) (10 puncte)
Rezolvare
Pentru Augustin, omul are două dimensiuni. Omul exterior este omul trupesc, înzestrat cu simțuri, prin care se raportează la lumea sensibilă și la lucrurile trecătoare. Omul interior este sufletul rațional, care se cunoaște pe sine și în care se descoperă adevărul și, în cele din urmă, Dumnezeu. Cei doi nu au aceeași valoare: omul interior este superior, fiindcă el judecă datele primite prin simțuri și le dă sens. Omul exterior îi furnizează informații, dar adevărul nu se află în lucrurile din afară; de aceea Augustin îndeamnă: „nu ieși în afară, întoarce-te în tine însuți, căci în omul interior locuiește adevărul”. În omul interior se află și cele trei facultăți din text: existența, cunoașterea și voința. Corelația dintre termeni este una de subordonare: omul exterior trebuie condus de omul interior, iar omul interior se folosește de cel exterior ca de un instrument.
Barem
Barem oficial (10 puncte): a) câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic (2x1p = 2 puncte); b) evidențierea/explicarea corelației existente între termenii dați: adecvată - 6p / superficială, neconvingătoare - 2p; c) coerența textului redactat - 1 punct; d) încadrarea în limita de spațiu precizată (1/2 pagină ± 2 rânduri) - 1 punct.
3. Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. (6 puncte)
Rezolvare
Consider că perspectiva lui Augustin este actuală. Psihologia de azi studiază separat gândirea, voința și conștiința de sine, dar recunoaște că ele formează o singură persoană. Augustin observase deja că eu sunt, cunosc și vreau în același timp. Prin urmare, ideea sa despre unitatea facultăților sufletului rămâne actuală.
Barem
Barem oficial (6 puncte): argumentarea punctului de vedere personal cerut: argumentare convingătoare - 6p / argumentare neconvingătoare, superficială - 2p.
Știind că unii filosofi au considerat că există mai multe tipuri de dreptate:
1. Menționați două tipuri de dreptate. (4 puncte)
Rezolvare
Două tipuri de dreptate: 1) dreptatea distributivă; 2) dreptatea corectivă (comutativă). Se acceptă și: dreptatea retributivă, dreptatea procedurală, dreptatea socială.
Barem
Barem oficial: câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două tipuri de dreptate (2x2p = 4 puncte).
2. Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia problema dreptății este corelată cu cea a relației dintre individ și societate abordată din perspectiva autorității. (6 puncte)
Rezolvare
Dreptatea presupune reguli care stabilesc ce i se cuvine fiecărui individ în societate. Aceste reguli sunt impuse și garantate de o autoritate (statul, legea, instanțele). Prin urmare, problema dreptății este corelată cu relația dintre individ și societate abordată din perspectiva autorității, fiindcă fără autoritate legitimă dreptatea nu ar putea fi aplicată.
Barem
Barem oficial (6 puncte): construirea unui argument cu respectarea structurii formale a argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) - 6p / construirea unui argument fără respectarea structurii formale - 2p.
Alte subiecte de Filosofie
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2026, Sesiunea a II-a, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2026, Simulare
- BAC Filosofie - 2025, Sesiunea I, Varianta 1
- BAC Filosofie - 2025, Simulare
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea I, Varianta 3
- BAC Filosofie - 2024, model
- BAC Filosofie - 2024, Sesiunea a II-a, Varianta 8
- BAC Filosofie - 2024, Simulare