BAC Chimie anorganică - iunie 2026 (Varianta 4)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie anorganică și generală. Numere atomice: H-1; N-7; O-8; Mg-12; Cl-17; Ar-18. Mase atomice: H-1; C-12; N-14; O-16; Ne-20; Cl-35,5; Fe-56; Ag-108. Căldura specifică a apei: c = 4,18 kJ/(kg·K). Constanta molară a gazelor: R = 0,082 L·atm/(mol·K). Numărul lui Avogadro: N = 6,022·10^23 /mol.
Subiectul I
Itemii de la 1 la 10 se referă la substanțe, ale căror formule chimice notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A) (B) (C) (D) (E) (F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Despre atomii din molecula substanței (A), este fals că:
a) au în nucleu câte un proton;
b) au sarcina nucleară +2;
c) au în înveliș câte un electron;
d) pun în comun între ei câte un electron.
Rezolvare
(A) este hidrogenul molecular, .
Atomul de hidrogen are : un proton în nucleu și un electron în înveliș. Sarcina nucleară este deci +1, nu +2.
Afirmația b este falsă.
Celelalte sunt adevărate: molecula se formează prin punerea în comun a câte unui electron de la fiecare atom, adică o legătură covalentă nepolară.
Barem
Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Atomul de hidrogen are un singur proton, deci sarcina nucleară este +1, nu +2. Celelalte trei afirmații sunt adevărate: un proton în nucleu, un electron în înveliș, iar molecula se formează prin punerea în comun a câte unui electron de la fiecare atom.
2. Despre substanța (B) este fals că:
a) are numărul de coordinare 2;
b) ionul complex este divalent;
c) ionul metalic central este monovalent;
d) liganzii sunt molecule de amoniac.
Rezolvare
(B) este . Ea se disociază în ionul complex și ionul hidroxid:
Ionul complex are sarcina +1, deci este monovalent. Afirmația b, care îl numește divalent, este falsă.
Celelalte sunt adevărate:
- numărul de coordinare este 2, pentru că ionul central leagă doi liganzi;
- ionul metalic central este , monovalent;
- liganzii sunt cele două molecule de amoniac, .
Barem
Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Ionul complex este , cu sarcina +1, deci este monovalent, nu divalent. Celelalte sunt adevărate: numărul de coordinare este 2 (doi liganzi), ionul metalic central este monovalent, iar liganzii sunt molecule de amoniac.
3. Despre substanța (C) este adevărat că:
a) colorează fenolftaleina în albastru;
b) colorează turnesolul în albastru;
c) este un acid mai tare decât acidul cianhidric;
d) soluția sa apoasă nu conduce curentul electric.
Rezolvare
(C) este acidul clorhidric, .
c) este un acid tare: în soluție apoasă se ionizează total. Acidul cianhidric, , este un acid slab, ionizat doar parțial. Deci este mai tare. Adevărat.
Celelalte:
- a) fenolftaleina este incoloră în mediu acid; se colorează în roșu-carmin abia în mediu bazic;
- b) turnesolul se colorează în roșu în mediu acid;
- d) soluția conține ionii și , deci conduce curentul electric.
Varianta c.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Acidul clorhidric este un acid tare, complet ionizat în soluție apoasă, spre deosebire de acidul cianhidric, care este slab. Variantele greșite: a - fenolftaleina rămâne incoloră în mediu acid; b - turnesolul se colorează în roșu în mediu acid, nu în albastru; d - soluția de acid clorhidric conține ioni, deci conduce curentul electric.
4. În molecula substanței (E):
a) atomul de oxigen pune 2 electroni în comun;
b) fiecare atom de hidrogen pune 2 electroni în comun;
c) sunt două legături covalente nepolare;
d) sunt doi electroni neparticipanți.
Rezolvare
(E) este apa, .
Oxigenul are 6 electroni pe stratul de valență. Formează două legături covalente, câte una cu fiecare atom de hidrogen, punând în comun câte un electron la fiecare legătură, adică 2 electroni în total. Varianta a este adevărată.
Celelalte:
- b) fiecare atom de hidrogen are un singur electron, deci pune în comun unul, nu doi;
- c) oxigenul este mai electronegativ decât hidrogenul, deci legăturile sunt polare;
- d) rămân două perechi de electroni neparticipanți la oxigen, adică patru electroni.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. În molecula de apă oxigenul formează două legături covalente, punând în comun câte un electron pentru fiecare, deci 2 electroni în total. Variantele greșite: b - fiecare hidrogen are un singur electron, deci pune în comun unul; c - legăturile O-H sunt polare, pentru că oxigenul este mai electronegativ; d - oxigenul păstrează două perechi neparticipante, adică patru electroni, nu doi.
5. Este adevărat că:
a) (C) are în moleculă electroni neparticipanți;
b) (D) cedează protoni în soluție apoasă;
c) în compusul (A) hidrogenul are N.O. = +1;
d) în compusul (F) clorul are N.O. = +1.
Rezolvare
a) În , clorul are 7 electroni de valență, dintre care unul participă la legătura cu hidrogenul. Rămân trei perechi neparticipante. Adevărat.
b) este o bază: acceptă protoni, nu îi cedează. Fals.
c) este o substanță elementară, deci numărul de oxidare al hidrogenului este 0. Fals.
d) În , sodiul cedează electronul, deci clorul are N.O. = -1. Fals.
Varianta a.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. În molecula de acid clorhidric, clorul păstrează trei perechi de electroni neparticipanți. Variantele greșite: b - hidroxidul de sodiu acceptă protoni, este bază; c - în substanța elementară numărul de oxidare este 0, nu +1; d - în clorura de sodiu clorul are N.O. = -1.
6. Se consideră ecuațiile reacțiilor:
(I)
(II)
(III)
(IV)
Numărul reacțiilor cu transfer de protoni este egal cu:
a) 4;
b) 3;
c) 2;
d) 1.
Rezolvare
O reacție cu transfer de protoni este o reacție acido-bazică; una cu transfer de electroni este redox. Le verificăm prin numerele de oxidare:
- (I) : niciun număr de oxidare nu se schimbă. Acidul cedează un proton, baza îl acceptă - transfer de protoni;
- (II) : hidrogenul trece de la 0 la +1, clorul de la 0 la -1 - redox;
- (III) : clorul trece de la 0 la -1, bromul de la -1 la 0 - redox;
- (IV) : sodiul trece de la 0 la +1 - redox.
O singură reacție cu transfer de protoni, deci varianta d.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Doar reacția (I), neutralizarea, este cu transfer de protoni: baza acceptă protonul cedat de acid. Reacțiile (II), (III) și (IV) sunt cu transfer de electroni, adică redox - se poate verifica prin schimbarea numerelor de oxidare.
7. O soluție apoasă cu pH = 11:
a) poate fi soluția apoasă a substanței (C);
b) poate fi soluția apoasă a substanței (D);
c) are concentrația ionilor hidroniu mol/L;
d) are concentrația ionilor hidroxid mol/L.
Rezolvare
, deci soluția este bazică.
b) Substanța (D) este hidroxidul de sodiu, o bază: soluția ei apoasă are pH bazic. Adevărat.
a) (C) este acidul clorhidric; soluția lui are pH sub 7. Fals.
c) Din definiția pH-ului: nu , care ar fi o concentrație imposibilă. Fals.
d) , deci mol/L. Fals.
Varianta b.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Un pH de 11 este bazic, deci soluția poate fi de hidroxid de sodiu, substanța (D). Variantele greșite: a - acidul clorhidric dă pH sub 7; c - concentrația ionilor hidroniu este mol/L, nu ; d - concentrația ionilor hidroxid este mol/L.
8. La electroliza soluției apoase a substanței (F):
a) la anod migrează ioni ;
b) la anod se formează hidrogen;
c) la catod se descarcă ionii ;
d) în soluție se formează substanța (D).
Rezolvare
(F) este clorura de sodiu. Ecuația globală a electrolizei soluției ei apoase:
d) În soluție rămâne hidroxid de sodiu, adică substanța (D). Adevărat.
Celelalte:
- a) cationii migrează spre catod, electrodul negativ, nu spre anod;
- b) la anod se degajă clor; hidrogenul se formează la catod;
- c) anionii se descarcă la anod, nu la catod.
Varianta d.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. La electroliza soluției apoase de clorură de sodiu se obține hidroxid de sodiu în soluție, adică substanța (D). Variantele greșite: a - cationii migrează la catod, nu la anod; b - la anod se degajă clor, hidrogenul se formează la catod; c - anionii se descarcă la anod.
9. Reacția dintre substanțele (C) și (D) este o reacție care:
a) are loc cu absorbție de căldură;
b) are loc cu transfer de electroni;
c) are ca produși de reacție (E) și (F);
d) are loc cu viteză mică.
Rezolvare
(C) este , (D) este . Reacția dintre ele este neutralizarea:
Produșii sunt clorura de sodiu, adică (F), și apa, adică (E). Varianta c.
Celelalte:
- a) neutralizarea este exotermă, degajă căldură;
- b) niciun număr de oxidare nu se schimbă: este transfer de protoni, nu de electroni;
- d) reacțiile între ioni în soluție apoasă sunt rapide.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Reacția dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu este neutralizarea, din care rezultă apă, adică (E), și clorură de sodiu, adică (F). Variantele greșite: a - neutralizarea este exotermă; b - este cu transfer de protoni, nu de electroni; d - reacțiile între ioni în soluție sunt rapide.
10. În 63,6 g de substanță (B) sunt:
a) 34,2 g de argint;
b) 11,2 g de azot;
c) 4,6 g de oxigen;
d) 1,4 g de hidrogen.
Rezolvare
(B) este . Masa molară:
Molecula conține 2 atomi de azot, deci:
Varianta b.
De verificat de ce celelalte sunt greșite: argintul dă g, oxigenul g, iar hidrogenul g - în primele două cazuri variantele propuse au cifrele inversate, ceea ce nu iartă un calcul făcut în grabă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. are g/mol, deci 63,6 g înseamnă 0,4 mol. Azotul: g. Valorile greșite: argint g (nu 34,2, cifrele sunt inversate), oxigen g (nu 4,6, tot inversate), hidrogen g (nu 1,4, jumătate).
Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera F.
1. Atomii și au în nuclee același număr de neutroni.
Rezolvare
Numărul de neutroni este :
- pentru : ;
- pentru : .
Sunt egale, deci enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Numărul de neutroni este diferența dintre numărul de masă și numărul atomic: fosforul are , sulful are . Sunt egale.
2. Electronul distinctiv al atomului de azot se află în substratul 2p.
Rezolvare
Azotul are , deci configurația electronică:
Electronul distinctiv este ultimul electron adăugat la completarea configurației - aici, al treilea electron din substratul 2p.
Enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Azotul are și configurația ; ultimul electron completat, adică electronul distinctiv, intră în substratul 2p.
3. În pila Daniell, puntea de sare asigură neutralitatea soluțiilor.
Rezolvare
În pila Daniell, zincul se oxidează și trimite ioni în soluție, iar în cealaltă semicelulă ionii se reduc și dispar din soluție. Fără o legătură între ele, o soluție s-ar încărca pozitiv și cealaltă negativ, iar pila s-ar opri imediat.
Puntea de sare permite migrarea ionilor între semicelule și compensează aceste sarcini, menținând soluțiile neutre din punct de vedere electric și închizând circuitul.
Enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Puntea de sare permite migrarea ionilor între cele două semicelule și compensează astfel sarcinile care s-ar acumula prin oxidare și reducere, menținând soluțiile neutre din punct de vedere electric și închizând circuitul.
4. Clorura de sodiu este o substanță greu solubilă în apă.
Rezolvare
Clorura de sodiu este un compus ionic, iar apa este un solvent polar: moleculele de apă înconjoară ionii și și îi desprind din rețeaua cristalină.
este deci ușor solubilă în apă, nu greu solubilă.
Enunțul este fals (F).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Clorura de sodiu este un compus ionic ușor solubil în apă - aproximativ 360 g la litru la temperatura camerei.
5. Caracterul nemetalic al clorului este mai pronunțat decât al bromului.
Rezolvare
Clorul și bromul sunt amândoi în grupa 17, clorul în perioada 3 și bromul în perioada 4.
În grupă, de sus în jos, raza atomică crește, iar electronul se acceptă mai greu, deci caracterul nemetalic scade.
Clorul fiind deasupra, are caracterul nemetalic mai pronunțat. Enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. În grupa 17, caracterul nemetalic scade de sus în jos, pe măsură ce raza atomică crește. Clorul se află deasupra bromului, deci are caracter nemetalic mai pronunțat.
Subiectul al II-lea
1. Atomul unui element chimic are 73 de electroni, iar în nucleu 181 de nucleoni. Determinați numărul de protoni, respectiv de neutroni ai acestui atom.
Rezolvare
Atomul este neutru din punct de vedere electric, deci are tot atâția protoni câți electroni:
Nucleonii sunt protonii și neutronii la un loc, deci:
Barem
Barem oficial: numărul protonilor 73 (1p), numărul neutronilor 108 (1p). Total 2 puncte. Atomul fiind neutru, numărul de protoni este egal cu numărul de electroni; neutronii sunt diferența dintre numărul de nucleoni și numărul de protoni: . Un răspuns de 181 pentru neutroni arată că nucleonii au fost confundați cu neutronii.
2. a. Atomii unui element chimic (E) formează ioni negativi divalenți, izoelectronici cu atomul de argon. Scrieți configurația electronică a atomului elementului chimic (E).
b. Notați poziția (grupa, perioada) în Tabelul periodic a elementului (E).
Rezolvare
a. Ionul este divalent negativ, , și izoelectronic cu argonul, care are 18 electroni. Deci ionul are 18 electroni, iar atomul neutru are:
Atomul are - este sulful. Configurația:
b. Ultimul strat este al treilea, deci perioada 3. Pe stratul de valență sunt electroni, iar elementul este din blocul p, deci grupa 16 (VIA).
Barem
Barem oficial: a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): (2p); b. notarea poziției elementului (E) în Tabelul periodic: grupa 16 sau VIA (1p), perioada 3 (1p). Total 4 puncte. Raționamentul: ionul are 18 electroni, ca argonul, deci atomul are 16 electroni și (sulf). Se acceptă notarea grupei atât cu 16, cât și cu VIA.
3. Modelați procesul de ionizare a atomului de magneziu, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.
Rezolvare
Magneziul are și configurația , deci doi electroni pe stratul de valență, notați cu două puncte lângă simbol.
La ionizare îi cedează pe amândoi și rămâne cu configurația stabilă a neonului:
În scrierea cerută, simbolul apare cu cele două puncte care reprezintă electronii de valență, iar în dreapta ionul apare fără ele.
Barem
Barem oficial: modelarea procesului de ionizare a atomului de magneziu, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p). Total 2 puncte. Se cere reprezentarea Lewis: magneziul cu cei doi electroni de valență notați cu puncte cedează doi electroni și devine ionul . Un răspuns scris doar ca , fără punctele pentru electroni, nu respectă cerința și primește cel mult punctaj parțial.
4. a. Modelați formarea legăturii chimice în molecula de acid clorhidric, utilizând simbolurile elementelor chimice și puncte pentru reprezentarea electronilor.
b. Notați tipul legăturii covalente (nepolară/polară) dintre atomi, în molecula de acid clorhidric.
Rezolvare
a. Hidrogenul are un electron de valență, clorul are șapte. Fiecare pune în comun câte unul, iar perechea comună formează legătura:
Astfel hidrogenul ajunge la configurația heliului (2 electroni), iar clorul la a argonului (8 electroni). Clorul păstrează trei perechi neparticipante.
b. Cei doi atomi sunt diferiți, iar clorul este mai electronegativ, deci perechea de electroni este deplasată spre el: legătura este covalentă polară.
Barem
Barem oficial: a. modelarea formării legăturii chimice în molecula de acid clorhidric, utilizând simbolurile elementelor chimice și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p); b. notarea tipului legăturii dintre atomi în molecula de acid clorhidric: legătură covalentă polară (1p). Total 3 puncte. La punctul a trebuie să apară cei 7 electroni de valență ai clorului și electronul hidrogenului, iar perechea comună trebuie marcată. Un răspuns care omite perechile neparticipante ale clorului nu primește punctajul întreg.
5. Se amestecă 50 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 1 M cu 10 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 2 M și cu apă distilată. Se obțin 140 mL de soluție (S). Determinați concentrația molară a soluției (S).
Rezolvare
Apa distilată aduce volum, dar nu aduce acid, deci cantitatea de acid clorhidric este suma celor două porții:
Volumul final este cel al soluției (S), :
De reținut: concentrația soluției obținute prin amestecare nu este media concentrațiilor. Media ar da 1,5 M, adică de trei ori răspunsul corect - se adună separat cantitățile și separat volumele.
Barem
Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), M. Total 4 puncte. Traseul: mol, mol, deci mol în 0,140 L, iar M. Apa distilată aduce volum, nu substanță dizolvată. Un rezultat de 1,5 M arată că s-a făcut media concentrațiilor, ignorând volumele; 1,17 M arată că s-a împărțit la volumul inițial, fără apa adăugată.
1. Sulful reacționează cu permanganatul de potasiu. Ecuația reacției care are loc este:
a. Scrieți ecuațiile proceselor de oxidare, respectiv de reducere, care au loc în această reacție.
b. Notați rolul permanganatului de potasiu (agent oxidant/agent reducător).
Rezolvare
Se citesc numerele de oxidare de o parte și de alta:
- sulful trece de la 0 în substanța elementară la +4 în ;
- manganul trece de la +7 în la +4 în .
a. Procesul de oxidare (cedare de electroni), la sulf:
Procesul de reducere (acceptare de electroni), la mangan:
b. Permanganatul de potasiu este cel care acceptă electroni, deci este agent oxidant. (Regula care se uită: cine se reduce este oxidant.)
Barem
Barem oficial: a. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare a sulfului (1p), respectiv de reducere a manganului (1p); b. notarea rolului permanganatului de potasiu: agent oxidant (1p). Total 3 puncte. Procesele: (oxidare) și (reducere). Inversarea celor două procese sau numărul greșit de electroni nu primesc punctaj.
2. Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției de la punctul 1.
Rezolvare
Sulful cedează 4 electroni, manganul acceptă 3. Cel mai mic multiplu comun este 12, deci sunt nevoie de 3 atomi de sulf (care cedează electroni) și 4 atomi de mangan (care acceptă ).
Verificare pe elemente: K ; Mn ; S ; H ; O .
Barem
Barem oficial: notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): . Total 1 punct. Se acordă punctul numai pentru setul complet și corect de coeficienți.
3. a. Scrieți ecuația reacției dintre fier și clor.
b. Un eșantion de fier cu masa 44,8 g reacționează cu clorul. Determinați masa de sare obținută, exprimată în grame, la un randament al reacției de 90%.
Rezolvare
a. Clorul este un oxidant puternic și duce fierul la numărul de oxidare +3:
b. Cantitatea de fier:
Din ecuație, raportul este 1 : 1, deci teoretic s-ar obține 0,8 mol de sare. Randamentul fiind 90%:
Masa molară a clorurii ferice:
Barem
Barem oficial: a. scrierea ecuației reacției dintre fier și clor - pentru scrierea formulelor chimice ale reactanților și a produsului de reacție (1p), pentru notarea coeficienților stoechiometrici (1p): ; b. raționament corect (3p), calcule (1p), g . Total 6 puncte. Traseul: mol; raportul este 1 : 1, deci teoretic 0,8 mol de sare; cu randament 90%, mol; g/mol, deci g. Un rezultat de 130 g arată că randamentul a fost omis; 144,4 g arată că s-a împărțit la randament în loc să se înmulțească. Scrierea produsului ca nu primește punctaj - clorul, fiind oxidant puternic, duce fierul la starea +3.
Subiectul al III-lea
1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a n-pentanului () este:
Determinați entalpia molară de formare standard a n-pentanului, , exprimată în kilojouli pe mol, utilizând entalpiile molare de formare standard kJ/mol, kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.
Rezolvare
Ecuația este scrisă cu căldura degajată în membrul drept, deci reacția este exotermă:
Prin legea lui Hess, variația de entalpie este suma entalpiilor de formare ale produșilor minus cea a reactanților, fiecare înmulțită cu coeficientul din ecuație. Oxigenul este element în stare standard, deci entalpia lui de formare este zero prin definiție:
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kJ/mol. Total 3 puncte. Traseul: ecuația termochimică degajă căldură, deci kJ; prin legea lui Hess, , oxigenul fiind element în stare standard, cu entalpie de formare zero. Un rezultat de +173,5 arată că semnul variației de entalpie a fost luat pozitiv.
2. Determinați căldura obținută la arderea a 180 g de n-pentan, exprimată în kilojouli. Utilizați informații de la punctul 1.
Rezolvare
Masa molară a n-pentanului:
Ecuația termochimică arată că la arderea unui mol se degajă 3243,6 kJ, deci:
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kJ. Total 3 puncte. Traseul: g/mol, deci mol; căldura degajată pe mol este 3243,6 kJ, deci kJ. Se acceptă și răspunsul cu semn negativ, -8109 kJ, dacă enunțul este citit ca variație de entalpie; cerința spune însă căldura obținută.
3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 38 °C la 88 °C, utilizând 2090 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.
Rezolvare
Variația de temperatură:
(O diferență de temperatură are aceeași valoare în grade Celsius și în kelvini, deci nu este nevoie de conversie.)
Din ecuația calorimetriei :
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kg . Total 3 puncte. Traseul: grade, iar din rezultă kg. Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme. O diferență de temperatură calculată în kelvini dă același număr, pentru că este o diferență.
4. Aplicați legea lui Hess pentru a determina variația de entalpie a reacției:
în funcție de variațiile de entalpie ale reacțiilor descrise de următoarele ecuații termochimice:
(1) ,
(2) ,
(3) ,
Rezolvare
Se combină cele trei ecuații astfel încât, după simplificare, să rămână exact ecuația căutată.
Se ia (1) așa cum este scrisă, iar (2) și (3) inversate:
- (1):
- (2):
- (3):
Adunându-le, și apar în ambii membri și se simplifică, rămânând:
O ecuație inversată își schimbă semnul variației de entalpie, deci:
Barem
Barem oficial: raționament corect (4p): . Total 4 puncte. Se cere combinația de ecuații, nu o valoare numerică. Semnele sunt esențiale: ecuațiile (2) și (3) intră inversate, deci cu semn schimbat. O expresie cu toate semnele plus nu primește punctaj.
5. Scrieți formulele chimice ale substanțelor , și , în sensul creșterii stabilității acestora, utilizând entalpiile molare de formare standard kJ/mol, kJ/mol și kJ/mol.
Rezolvare
Cu cât entalpia molară de formare standard este mai mică (mai negativă), cu atât substanța este mai stabilă - s-a degajat mai multă energie la formarea ei din elemente, deci trebuie consumată mai multă pentru a o desface.
Așezăm valorile în ordine descrescătoare, ceea ce dă stabilitatea în ordine crescătoare:
Deci, în sensul creșterii stabilității:
Barem
Barem oficial: scrierea formulelor chimice în sensul creșterii stabilității substanțelor: , , (2p). Total 2 puncte. Cu cât entalpia de formare este mai mică (mai negativă), cu atât substanța este mai stabilă, deci ordinea crescătoare a stabilității este ordinea descrescătoare a entalpiei: +58,8, apoi -124,2, apoi -425,0. Ordinea inversă nu primește punctaj.
1. Scrieți ecuația reacției globale care are loc la electroliza soluției apoase de clorură de sodiu.
Rezolvare
În soluție apoasă, la catod se reduce apa, nu ionul de sodiu, pentru că sodiul este un metal prea activ ca să se depună dintr-o soluție apoasă. La anod se oxidează ionii clorură.
Ecuația globală:
Se obțin hidrogen la catod, clor la anod și hidroxid de sodiu rămas în soluție - de aici și numele industrial al procedeului, electroliza clorosodică.
Barem
Barem oficial: pentru scrierea formulelor chimice ale reactanților și ale produșilor de reacție (1p), pentru notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): . Total 2 puncte. Ecuația electrolizei clorurii de sodiu TOPITE () nu primește punctaj - cerința spune soluție apoasă, iar acolo apa se reduce în locul sodiului.
2. Determinați viteza de reacție a unei reacții de ordinul 2, de tipul , dacă pentru concentrația reactantului de 0,2 mol·L⁻¹, constanta de viteză este L·mol⁻¹·s⁻¹.
Rezolvare
Reacția este de ordinul 2, deci legea vitezei este:
Atenție: exponentul vine din ordinul de reacție, care se măsoară experimental, nu din coeficientul stoechiometric 2 din ecuație. Aici cele două coincid, dar în general nu coincid.
Unitatea se citește din unitatea constantei: înmulțit cu dă .
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), mol·L⁻¹·s⁻¹. Total 3 puncte. Traseul: reacția fiind de ordinul 2, legea vitezei este . Un rezultat de arată că s-a înmulțit cu concentrația în loc să se ridice la putere. Unitatea trebuie scrisă: ea se citește din unitatea constantei și este cerută explicit.
3. a. O probă de 10 mol de neon se află într-o incintă închisă cu volumul de 164 L, la 27 °C. Determinați presiunea neonului în incintă, exprimată în atmosfere.
b. Determinați masa unei probe de neon care conține atomi, exprimată în grame.
Rezolvare
a. Temperatura absolută:
Din ecuația de stare a gazului ideal, :
b. Cantitatea de neon, din numărul de atomi și numărul lui Avogadro:
Neonul este un gaz monoatomic cu masa atomică 20, deci g/mol:
Barem
Barem oficial: a. raționament corect (2p), calcule (1p), atm; b. raționament corect (1p), calcule (1p), g Ne. Total 5 puncte. La a: temperatura trebuie convertită în kelvini, K, iar din rezultă atm. Folosirea temperaturii în grade Celsius este eroarea care se penalizează. La b: mol, iar g.
Alte subiecte de Chimie
- BAC Chimie organică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie anorganică - model 2026
- BAC Chimie organică - model 2026
- BAC Chimie anorganică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie organică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie organică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2023 (Varianta 5)
- BAC Chimie organică - iunie 2023 (Varianta 5)