BAC Chimie anorganică - iunie 2025 (Varianta 1)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie anorganică și generală. Numere atomice: N-7; O-8; Ar-18. Mase atomice: H-1; O-16; N-14; S-32; Cl-35,5; Br-80; Ag-108. Căldura specifică a apei: c = 4,18 kJ/(kg·K). Constanta molară a gazelor: R = 0,082 L·atm/(mol·K). Numărul lui Avogadro: N = 6,022·10^23 /mol.
Subiectul I
Itemii de la 1 la 10 se referă la substanțe, ale căror formule chimice notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A) (B) (C) (D) (E) (F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Elementul chimic ai cărui atomi formează substanța (E) este poziționat în Tabelul periodic în:
a) grupa 5, perioada 2;
b) grupa 15, perioada 2;
c) grupa 2, perioada 5;
d) grupa 12, perioada 5.
Rezolvare
(E) este azotul molecular, . Atomul de azot are :
Ultimul strat ocupat este al doilea, deci elementul este în perioada 2.
Pe stratul de valență sunt electroni, iar elementul este din blocul p, deci se află în grupa 15 (notată și VA în sistemul vechi).
Varianta b. Atenție la varianta a: grupa 5 este a vanadiului, o grupă secundară - nu trebuie confundată cu VA.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. (E) este azotul, , cu configurația : ultimul strat este al doilea, deci perioada 2, iar pe stratul de valență sunt 5 electroni într-un element din blocul p, deci grupa 15 (VA). Varianta a folosește numerotarea veche cu cifre romane transcrisă greșit ca grupa 5.
2. În substanța (A):
a) ionul complex este divalent;
b) ionul metalic central este divalent;
c) liganzii sunt ionii hidroxid;
d) numărul de coordinare este 2.
Rezolvare
(A) este , adică reactivul Tollens.
d) Ionul central leagă doi liganzi, deci numărul de coordinare este 2. Adevărat.
Celelalte:
- a) ionul complex are sarcina +1, deci este monovalent;
- b) argintul are numărul de oxidare +1, deci este monovalent;
- c) liganzii sunt cele două molecule de amoniac; ionul hidroxid stă în afara sferei de coordinare, ca ion de compensare - de aceea este scris în afara parantezei drepte.
Varianta d.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Ionul central leagă doi liganzi, deci numărul de coordinare este 2. Variantele greșite: a - ionul complex are sarcina +1, deci este monovalent; b - argintul este monovalent în acest complex; c - liganzii sunt moleculele de amoniac, ionul hidroxid fiind în afara sferei de coordinare.
3. Despre substanța (C) este fals că:
a) este solidă în condiții standard;
b) nu conduce curentul electric în stare topită;
c) se dizolvă în apă;
d) se topește la temperatură ridicată.
Rezolvare
(C) este clorura de sodiu, un compus ionic.
b) În stare topită rețeaua cristalină se desface, iar ionii și devin mobili: topitura conduce curentul electric. Pe asta se bazează electroliza topiturii, care este chiar subiectul itemului 9. Afirmația este deci falsă.
Celelalte sunt adevărate: clorura de sodiu este solidă în condiții standard, se dizolvă ușor în apă și se topește la temperatură ridicată (în jur de 800 °C), pentru că legăturile ionice din rețea sunt puternice.
Varianta b.
Barem
Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. În stare topită rețeaua ionică se desface, ionii devin liberi și clorura de sodiu CONDUCE curentul electric - de altfel pe asta se bazează electroliza topiturii. Celelalte trei afirmații sunt adevărate.
4. În reacția dintre clor și substanța (B) nu se formează:
a) acidul clorhidric;
b) apa;
c) (C);
d) (F).
Rezolvare
Clorul barbotat într-o soluție de hidroxid de sodiu dă o reacție de disproporționare: o parte din clor se oxidează, alta se reduce.
Se formează deci clorura de sodiu, adică (C), hipocloritul de sodiu, adică (F), și apa.
Nu se formează acid clorhidric: mediul este bazic, iar un acid ar fi neutralizat pe loc.
Varianta a.
Barem
Item grilă cu răspuns unic; se cere produsul care NU se formează. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Ecuația este , deci se formează clorura de sodiu (C), hipocloritul de sodiu (F) și apa. Acidul clorhidric nu poate exista într-un mediu bazic - ar fi neutralizat imediat.
5. Este fals că:
a) (D) are în moleculă patru atomi;
b) (E) are în moleculă patru electroni neparticipanți;
c) în compusul (C) clorul are N.O. = +1;
d) în compusul (F) sodiul are N.O. = +1.
Rezolvare
c) În clorura de sodiu, sodiul cedează electronul și clorul îl primește, deci clorul are N.O. = -1, nu +1. Afirmația este falsă.
(Numărul de oxidare +1 pentru clor apare în (F), hipocloritul de sodiu, unde clorul este legat de oxigen.)
Celelalte sunt adevărate:
- a) are un atom de azot și trei de hidrogen, deci patru atomi;
- b) în fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă, deci în total patru electroni neparticipanți;
- d) sodiul, metal din grupa 1, are numărul de oxidare +1 în toți compușii lui.
Varianta c.
Barem
Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. În clorura de sodiu clorul are numărul de oxidare -1, nu +1; +1 îl are în hipoclorit, adică în (F). Celelalte sunt adevărate: amoniacul are 4 atomi, azotul molecular are câte o pereche neparticipantă la fiecare atom, deci 4 electroni, iar sodiul are +1 în toți compușii lui.
6. Se consideră ecuațiile reacțiilor:
(I)
(II)
(III)
(IV)
Numărul reacțiilor care au loc cu transfer de protoni este egal cu:
a) 4;
b) 3;
c) 2;
d) 1.
Rezolvare
Se verifică numerele de oxidare:
- (I) : niciun număr de oxidare nu se schimbă; acidul cedează protonul, baza îl acceptă - transfer de protoni;
- (II) sodiul trece de la 0 la +1, hidrogenul de la +1 la 0 - redox;
- (III) sodiul trece de la 0 la +1, oxigenul de la 0 la -1 - redox;
- (IV) magneziul trece de la 0 la +2, oxigenul de la 0 la -2 - redox.
O singură reacție cu transfer de protoni. Varianta d.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Doar (I), neutralizarea, este cu transfer de protoni. În (II), (III) și (IV) numerele de oxidare se schimbă - sodiul și magneziul trec de la 0 la +1, respectiv +2 - deci sunt reacții cu transfer de electroni.
7. Despre o soluție apoasă a substanței (B) este adevărat că:
a) are pH > 7;
b) are pH < 7;
c) înroșește turnesolul;
d) albăstrește fenolftaleina.
Rezolvare
(B) este hidroxidul de sodiu, o bază tare: în soluție apoasă eliberează ioni .
a) O soluție bazică are . Adevărat.
c) Turnesolul se înroșește în mediu acid; în mediu bazic se albăstrește. Fals.
d) Fenolftaleina se colorează în roșu-carmin în mediu bazic, nu în albastru. Fals.
Varianta a.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Hidroxidul de sodiu este o bază tare, deci soluția lui are pH peste 7. Variantele greșite: c - turnesolul se înroșește în mediu acid, iar în mediu bazic se albăstrește; d - fenolftaleina se colorează în roșu-carmin în mediu bazic, nu în albastru.
8. Despre substanța (A) este adevărat că:
a) are denumirea hidroxid de triaminoargint(I);
b) este reactivul Schweizer;
c) este reactivul Tollens;
d) soluția sa are culoare albastru-violet.
Rezolvare
(A) este .
c) Aceasta este soluția amoniacală de hidroxid de argint, adică reactivul Tollens - cel care dă proba oglinzii de argint pentru aldehide. Adevărat.
a) Liganzii sunt doi, deci denumirea corectă este hidroxid de diaminoargint(I), nu triamino. Fals.
b) și d) Reactivul Schweizer este combinația complexă a cuprului, , iar ea are soluția albastru-violet și dizolvă celuloza. Soluția de reactiv Tollens este incoloră. Fals amândouă.
Varianta c.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. este reactivul Tollens, folosit la identificarea grupei aldehidice prin proba oglinzii de argint. Variantele greșite: a - liganzii sunt doi, deci denumirea este hidroxid de DIaminoargint(I); b și d - reactivul Schweizer este combinația complexă a cuprului, , care are soluția albastru-violet.
9. La electroliza substanței (C) în stare de topitură:
a) la anod se formează un gaz galben-verzui;
b) la anod se formează sodiu;
c) la catod se formează un gaz galben-verzui;
d) la catod se formează clor.
Rezolvare
La electroliza topiturii de clorură de sodiu:
- anionii migrează spre anod (electrodul pozitiv) și se oxidează:
Clorul este un gaz galben-verzui;
- cationii migrează spre catod și se reduc la sodiu metalic topit.
Varianta a. Regula de reținut: anionii merg la anod, cationii la catod - numele o spun.
(În soluție apoasă lucrurile stau altfel la catod: acolo se reduce apa, nu sodiul.)
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. La electroliza topiturii de clorură de sodiu, anionii migrează la anod și se oxidează, dând clor - gaz galben-verzui - iar cationii merg la catod și se reduc la sodiu metalic. Variantele b, c și d inversează electrozii.
10. În 3 mol de substanță (A) sunt:
a) 32 g de oxigen;
b) 27 g de argint;
c) 21 g de hidrogen;
d) 7 g de azot.
Rezolvare
(A) este . Se numără atomii dintr-o moleculă:
- Ag: 1;
- N: 2;
- H: din amoniac, plus 1 din gruparea hidroxil, deci 7;
- O: 1.
Pentru 3 mol:
Varianta c.
Celelalte ies g oxigen, g argint și g azot - niciuna nu apare între variante. Capcana este hidrogenul din hidroxil: dacă se numără doar cei șase din amoniac, iese 18 g, care de asemenea nu apare, semn că s-a pierdut un atom.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. are 7 atomi de hidrogen pe moleculă - șase din cele două grupe amoniac și unul din hidroxil - deci 3 mol conțin g. Valorile greșite: oxigen g, argint g, azot g. Numărarea a doar șase atomi de hidrogen, cu uitarea hidroxilului, dă 18 g și nu se regăsește printre variante.
Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera F.
1. În nucleul unui atom este concentrată aproape întreaga masă a acestuia.
Rezolvare
Protonul și neutronul au fiecare masa de aproximativ 1 u, în timp ce electronul are o masă de circa 1836 de ori mai mică decât protonul.
Deci practic întreaga masă a atomului este dată de nucleoni, adică este concentrată în nucleu - deși nucleul ocupă o parte infimă din volumul atomului.
Enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Protonii și neutronii au fiecare masa de aproximativ 1 u, iar electronul are o masă de aproape 2000 de ori mai mică, deci practic toată masa atomului stă în nucleu.
2. Învelișul electronic se ocupă cu electroni în ordinea crescătoare a energiei orbitalilor.
Rezolvare
Este principiul stabilității (al energiei minime): un atom în stare fundamentală are electronii pe orbitalii cu energia cea mai joasă disponibilă.
De aici vine ordinea de completare - și tot de aici faptul, la prima vedere ciudat, că 4s se completează înaintea lui 3d: are energia mai mică.
Enunțul este adevărat (A).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Este principiul stabilității (al energiei minime): electronii ocupă întâi orbitalii cu energia cea mai joasă. De aici vine și ordinea , în care 4s se completează înaintea lui 3d.
3. Metalele sunt elemente chimice cu caracter electronegativ.
Rezolvare
Metalele au puțini electroni pe stratul de valență și îi cedează ușor, formând ioni pozitivi. Caracterul lor este deci electropozitiv.
Caracterul electronegativ îl au nemetalele, care acceptă electroni și formează ioni negativi.
Enunțul este fals (F).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Metalele au puțini electroni pe stratul de valență și îi cedează ușor, deci au caracter ELECTROPOZITIV. Caracterul electronegativ este al nemetalelor, care acceptă electroni.
4. Ionul de oxigen este izoelectronic cu atomul de argon.
Rezolvare
Oxigenul are . Ionul primește doi electroni, deci are:
Zece electroni are neonul, nu argonul, care are 18.
Izoelectronic cu argonul ar fi, de exemplu, ionul : .
Enunțul este fals (F).
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Ionul are electroni, deci este izoelectronic cu NEONUL, nu cu argonul, care are 18. Izoelectronic cu argonul este, de exemplu, ionul .
5. Baza conjugată a acidului clorhidric este anionul clorură.
Rezolvare
În teoria Brønsted-Lowry, baza conjugată a unui acid este specia rămasă după ce acidul a cedat un proton.
Deci baza conjugată a acidului clorhidric este anionul clorură, .
Enunțul este adevărat (A). (Acidul fiind tare, baza lui conjugată este foarte slabă - dar rămâne baza conjugată.)
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. În teoria Brønsted-Lowry, baza conjugată a unui acid este ceea ce rămâne după cedarea protonului: cedează și rămâne .
Subiectul al II-lea
1. Atomul unui element chimic are în nucleu 26 de protoni și 30 de neutroni. Determinați numărul de masă al atomului și notați numărul de electroni al acestuia.
Rezolvare
Numărul de masă este numărul total de nucleoni:
Atomul este neutru din punct de vedere electric, deci are tot atâția electroni câți protoni:
(Elementul este fierul.)
Barem
Barem oficial: numărul de masă (1p), numărul electronilor 26 (1p). Total 2 puncte. Numărul de masă este suma protonilor și neutronilor; atomul fiind neutru, are tot atâția electroni câți protoni.
2. a. Scrieți configurația electronică a atomului elementului (E), care are în învelișul electronic un singur electron în stratul al doilea.
b. Notați poziția în Tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
Rezolvare
a. Primul strat se completează cu 2 electroni, iar în al doilea strat este un singur electron:
Atomul are 3 electroni, deci - este litiul.
b. Ultimul strat ocupat este al doilea, deci perioada 2. Pe stratul de valență este un electron, într-un element din blocul s, deci grupa 1 (IA) - metalele alcaline.
Barem
Barem oficial: a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): (2p); b. notarea poziției elementului (E) în Tabelul periodic: grupa 1 sau IA (1p), perioada 2 (1p). Total 4 puncte. Elementul este litiul. Se acceptă notarea grupei atât cu 1, cât și cu IA.
3. Modelați procesul de ionizare a atomului de oxigen, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.
Rezolvare
Oxigenul are și configurația , deci șase electroni pe stratul de valență, notați cu șase puncte în jurul simbolului.
Fiind un nemetal, oxigenul acceptă doi electroni pentru a completa octetul:
În scrierea cerută, simbolul apare cu cele șase puncte, iar ionul cu opt, adică octetul complet, între paranteze drepte.
Barem
Barem oficial: modelarea procesului de ionizare a atomului de oxigen, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p). Total 2 puncte. Se cere reprezentarea Lewis: oxigenul cu cei șase electroni de valență notați cu puncte acceptă doi electroni și devine ionul , cu octet complet. Scrierea doar ca , fără puncte, nu respectă cerința.
4. a. Modelați formarea legăturii chimice în molecula de azot, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.
b. Notați tipul legăturii covalente (nepolară/polară) dintre atomi, în molecula de azot.
Rezolvare
a. Fiecare atom de azot are 5 electroni pe stratul de valență. Pentru a ajunge la octet, fiecare pune în comun trei electroni, deci se formează trei perechi comune, adică o legătură triplă:
Fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă - cei patru electroni neparticipanți din itemul I.A.5.
b. Cei doi atomi sunt identici, deci au aceeași electronegativitate și perechile comune nu sunt deplasate spre niciunul: legătura este covalentă nepolară.
Barem
Barem oficial: a. modelarea formării legăturii chimice în molecula de azot, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p); b. notarea tipului legăturii dintre atomi în molecula de azot: legătură covalentă nepolară (1p). Total 3 puncte. Fiecare atom are 5 electroni de valență și pune în comun 3, deci se formează o legătură triplă, iar fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă. Reprezentarea cu o singură pereche comună nu primește punctaj.
5. Se amestecă 150 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,2 M cu 150 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,3 M și cu apă distilată. Se obțin 1000 mL de soluție (S). Determinați concentrația molară a soluției (S).
Rezolvare
Apa distilată aduce volum, dar nu aduce acid. Cantitatea de acid este deci suma celor două porții:
Volumul final este :
Media celor două concentrații ar da 0,25 M, adică de peste trei ori mai mult - se vede aici de ce media este greșită: ea ignoră tocmai apa care a diluat amestecul.
Barem
Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), M. Total 4 puncte. Traseul: mol, mol, deci mol într-un litru, iar M. Apa distilată aduce volum, nu substanță dizolvată. Un rezultat de 0,25 M arată că s-a făcut media concentrațiilor - care aici ar fi de peste trei ori răspunsul corect, pentru că volumul final este mult mai mare decât suma celor două porții.
1. Dioxidul de mangan reacționează cu acidul bromhidric. Ecuația reacției care are loc este:
a. Scrieți ecuațiile proceselor de oxidare, respectiv de reducere, care au loc în această reacție.
b. Notați formula chimică a substanței cu rol de agent oxidant.
Rezolvare
Se citesc numerele de oxidare:
- bromul trece de la -1 în la 0 în ;
- manganul trece de la +4 în la +2 în .
a. Procesul de oxidare, la brom:
Procesul de reducere, la mangan:
b. Agentul oxidant este substanța care acceptă electroni, adică cea care conține manganul: .
Barem
Barem oficial: a. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare a bromului (1p), respectiv de reducere a manganului (1p); b. notarea formulei chimice a substanței cu rol de agent oxidant: (1p). Total 3 puncte. Procesele: (oxidare) și (reducere). Se acceptă și scrierea oxidării pe un singur atom, .
2. Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției de la punctul 1.
Rezolvare
Numărul de electroni cedați îl egalează pe cel al electronilor acceptați: 2 și 2, deci raportul dintre mangan și bromul oxidat este 1 : 2.
Din cei patru ioni bromură, doi se oxidează la brom molecular și doi rămân ca atare în sarea de mangan - de aceea coeficientul este 4, nu 2.
Verificare: Mn ; O ; H ; Br .
Barem
Barem oficial: notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): . Total 1 punct. Se acordă punctul numai pentru setul complet și corect. Capcana este bromul: din cei patru ioni bromură, doi se oxidează la și doi rămân în sare.
3. a. Scrieți ecuația reacției dintre clor și bromura de sodiu.
b. Calculați masa de clor, exprimată în grame, necesară obținerii a 128 g de brom la un randament al reacției de 80%.
Rezolvare
a. Clorul este mai reactiv decât bromul și îl deplasează din sărurile lui:
b. Bromul obținut efectiv:
Randamentul de 80% înseamnă că s-a obținut doar 80% din cât ar fi trebuit teoretic, deci cantitatea teoretică este:
Aici se împarte la randament, nu se înmulțește: se merge dinspre produsul obținut înapoi spre reactantul necesar.
Din ecuație, raportul este 1 : 1, deci este nevoie de 1 mol de clor:
Barem
Barem oficial: a. scrierea ecuației reacției dintre clor și bromura de sodiu - pentru formulele chimice ale reactanților și ale produșilor (1p), pentru coeficienții stoechiometrici (1p): ; b. raționament corect (3p), calcule (1p), g de clor. Total 6 puncte. Traseul: obținut mol; randamentul fiind 80%, cantitatea teoretică este mol; raportul este 1 : 1, deci 1 mol de clor, adică 71 g. ATENȚIE la sensul randamentului: aici se cere reactantul pornind de la produs, deci se ÎMPARTE la randament. Un rezultat de 56,8 g arată că s-a înmulțit.
Subiectul al III-lea
1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a hidrogenului sulfurat este:
Calculați entalpia molară de formare standard a hidrogenului sulfurat, , exprimată în kilojouli pe mol. Utilizați entalpiile molare de formare standard kJ/mol, kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.
Rezolvare
Căldura apare în membrul drept, deci reacția este exotermă:
Prin legea lui Hess, cu oxigenul element în stare standard, deci cu entalpie de formare zero prin definiție:
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kJ/mol. Total 3 puncte. Traseul: reacția degajă căldură, deci kJ; prin legea lui Hess , oxigenul fiind element în stare standard, cu entalpie de formare zero. Un rezultat de +20,2 arată că semnul a fost luat invers.
2. Calculați căldura eliberată în reacția de obținere a 6,4 g de dioxid de sulf, prin arderea hidrogenului sulfurat, exprimată în kilojouli. Utilizați informații de la punctul 1.
Rezolvare
Masa molară a dioxidului de sulf:
Din ecuația termochimică, un mol de se formează odată cu degajarea a 518,2 kJ:
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kJ. Total 3 puncte. Traseul: g/mol, deci mol; raportul este 1 : 1, iar pe mol se degajă 518,2 kJ, deci kJ.
3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 2 °C la 52 °C, utilizând 20,9 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.
Rezolvare
Variația de temperatură:
Din :
Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme - adică 100 g de apă.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kg de apă. Total 3 puncte. Traseul: grade, iar din rezultă kg. Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme; un răspuns de 100 fără unitate corectă sugerează o conversie inutilă în grame.
4. Aplicați legea lui Hess pentru a determina variația de entalpie a reacției:
în funcție de variațiile de entalpie ale reacțiilor descrise de următoarele ecuații termochimice:
(1) ,
(2) ,
(3) ,
Rezolvare
Se combină cele trei ecuații astfel încât, după simplificare, să rămână reacția căutată.
Se ia (1) așa cum este, (2) de două ori - pentru că reacția-țintă consumă doi moli de sulf - și (3) inversată:
- (1):
- (2):
- (3):
Adunându-le, , și cei apar în ambii membri și se simplifică, rămânând:
O ecuație înmulțită cu un factor își înmulțește variația de entalpie cu același factor, iar una inversată își schimbă semnul:
Barem
Barem oficial: raționament corect (4p): . Total 4 puncte. Se cere combinația, nu o valoare numerică. Două lucruri trebuie să fie corecte simultan: coeficientul 2 la a doua ecuație, pentru că reacția-țintă consumă doi moli de sulf, și semnul minus la a treia, care intră inversată.
5. Scrieți formulele chimice ale substanțelor , și în sensul creșterii stabilității acestora, utilizând entalpiile molare de formare standard kJ/mol, kJ/mol și kJ/mol.
Rezolvare
Cu cât entalpia molară de formare este mai mică (mai negativă), cu atât substanța este mai stabilă.
Toate trei valorile sunt negative, deci trebuie comparate cu atenție:
Ordinea descrescătoare a entalpiei este ordinea crescătoare a stabilității:
Rezultatul are și sens chimic: fluorul este cel mai electronegativ halogen, deci fluorura este cea mai stabilă.
Barem
Barem oficial: scrierea formulelor chimice în sensul creșterii stabilității substanțelor: , , (2p). Total 2 puncte. Cu cât entalpia de formare este mai negativă, cu atât substanța este mai stabilă, deci ordinea crescătoare a stabilității este ordinea descrescătoare a entalpiei: -249,8, apoi -341,8, apoi -702,9. Ordinea inversă nu primește punctaj. Capcana este că toate trei valorile sunt negative, iar -702,9 este cea mai MICĂ.
1. Scrieți ecuația reacției care are loc la barbotarea clorului într-o soluție apoasă de hidroxid de sodiu.
Rezolvare
Clorul disproporționează în mediu bazic: o parte din atomii de clor se reduc la -1, alta se oxidează la +1.
Se formează deci clorura de sodiu și hipocloritul de sodiu - amestecul cunoscut ca apă de Javel, folosit la dezinfectare și înălbire.
Barem
Barem oficial: pentru scrierea formulelor chimice ale reactanților și ale produșilor de reacție (1p), pentru notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): . Total 2 puncte. Coeficientul 2 la hidroxid este obligatoriu. Scrierea unui singur produs clorurat, fără hipoclorit, nu primește punctaj - reacția este de disproporționare.
2. Într-o reacție de tipul A → Produși, unei creșteri de două ori a concentrației reactantului A îi corespunde o creștere de opt ori a vitezei de reacție. Determinați ordinul de reacție.
Rezolvare
Legea vitezei pentru o reacție de ordinul în raport cu (A):
Dacă concentrația se dublează, viteza nouă este:
Din enunț, viteza crește de 8 ori:
Ordinul de reacție este 3.
De reținut: factorul cu care crește viteza este factorul concentrației ridicat la ordin, nu înmulțit cu el. De aceea răspunsul nu este .
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), . Total 3 puncte. Traseul: legea vitezei este , deci dublarea concentrației înmulțește viteza cu ; din rezultă . Un răspuns de 4 arată că s-a împărțit 8 la 2 în loc să se rezolve puterea; un răspuns de 2 arată că s-a răspuns cu factorul de creștere a concentrației.
3. a. O probă de 30 mol de hidrogen se află într-o incintă închisă, la presiunea de 2,5 atm. Știind că volumul incintei este 246 L, determinați temperatura hidrogenului din incintă, exprimată în kelvini.
b. Determinați masa unei probe de hidrogen care conține molecule, exprimată în grame.
Rezolvare
a. Din ecuația de stare a gazului ideal, :
b. Cantitatea de substanță, din numărul de molecule și numărul lui Avogadro:
Hidrogenul este molecular, , deci masa lui molară este 2 g/mol, nu 1:
Enunțul spune „molecule", nu „atomi" - de aici vine masa molară 2.
Barem
Barem oficial: a. raționament corect (2p), calcule (1p), K; b. raționament corect (1p), calcule (1p), g de hidrogen. Total 5 puncte. La a: din rezultă K. La b: mol, iar hidrogenul fiind MOLECULAR, g/mol, deci g. Folosirea masei atomice 1 în loc de masa molară 2 dă 4 g și este eroarea tipică.
Alte subiecte de Chimie
- BAC Chimie anorganică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie organică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie anorganică - model 2026
- BAC Chimie organică - model 2026
- BAC Chimie organică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie organică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2023 (Varianta 5)
- BAC Chimie organică - iunie 2023 (Varianta 5)