Subiect oficial de bacalaureat

BAC Chimie anorganică - iunie 2025 (Varianta 1)

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu31 de cerințe

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie anorganică și generală. Numere atomice: N-7; O-8; Ar-18. Mase atomice: H-1; O-16; N-14; S-32; Cl-35,5; Br-80; Ag-108. Căldura specifică a apei: c = 4,18 kJ/(kg·K). Constanta molară a gazelor: R = 0,082 L·atm/(mol·K). Numărul lui Avogadro: N = 6,022·10^23 /mol.

Subiectul I

Itemii de la 1 la 10 se referă la substanțe, ale căror formule chimice notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:

(A) [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH (B) NaOHNaOH (C) NaClNaCl (D) NH3NH_3 (E) N2N_2 (F) NaClONaClO

Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.

Subiectul I.A.13 puncte

1. Elementul chimic ai cărui atomi formează substanța (E) este poziționat în Tabelul periodic în:

a) grupa 5, perioada 2;

b) grupa 15, perioada 2;

c) grupa 2, perioada 5;

d) grupa 12, perioada 5.

Rezolvare

(E) este azotul molecular, N2N_2. Atomul de azot are Z=7Z = 7: 1s22s22p31s^2 2s^2 2p^3

Ultimul strat ocupat este al doilea, deci elementul este în perioada 2.

Pe stratul de valență sunt 2+3=52 + 3 = 5 electroni, iar elementul este din blocul p, deci se află în grupa 15 (notată și VA în sistemul vechi).

Varianta b. Atenție la varianta a: grupa 5 este a vanadiului, o grupă secundară - nu trebuie confundată cu VA.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. (E) este azotul, Z=7Z = 7, cu configurația 1s22s22p31s^2 2s^2 2p^3: ultimul strat este al doilea, deci perioada 2, iar pe stratul de valență sunt 5 electroni într-un element din blocul p, deci grupa 15 (VA). Varianta a folosește numerotarea veche cu cifre romane transcrisă greșit ca grupa 5.

Învață lecția: Tabelul periodic - poziția din configurație și variația proprietăților
Subiectul I.A.23 puncte

2. În substanța (A):

a) ionul complex este divalent;

b) ionul metalic central este divalent;

c) liganzii sunt ionii hidroxid;

d) numărul de coordinare este 2.

Rezolvare

(A) este [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH, adică reactivul Tollens.

d) Ionul central Ag+Ag^+ leagă doi liganzi, deci numărul de coordinare este 2. Adevărat.

Celelalte:

  • a) ionul complex [Ag(NH3)2]+[Ag(NH_3)_2]^+ are sarcina +1, deci este monovalent;
  • b) argintul are numărul de oxidare +1, deci este monovalent;
  • c) liganzii sunt cele două molecule de amoniac; ionul hidroxid stă în afara sferei de coordinare, ca ion de compensare - de aceea este scris în afara parantezei drepte.

Varianta d.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Ionul central Ag+Ag^+ leagă doi liganzi, deci numărul de coordinare este 2. Variantele greșite: a - ionul complex [Ag(NH3)2]+[Ag(NH_3)_2]^+ are sarcina +1, deci este monovalent; b - argintul este monovalent în acest complex; c - liganzii sunt moleculele de amoniac, ionul hidroxid fiind în afara sferei de coordinare.

Învață lecția: Legături chimice - ionică, covalentă, coordinativă și legătura de hidrogen
Subiectul I.A.33 puncte

3. Despre substanța (C) este fals că:

a) este solidă în condiții standard;

b) nu conduce curentul electric în stare topită;

c) se dizolvă în apă;

d) se topește la temperatură ridicată.

Rezolvare

(C) este clorura de sodiu, un compus ionic.

b) În stare topită rețeaua cristalină se desface, iar ionii Na+Na^+ și Cl−Cl^- devin mobili: topitura conduce curentul electric. Pe asta se bazează electroliza topiturii, care este chiar subiectul itemului 9. Afirmația este deci falsă.

Celelalte sunt adevărate: clorura de sodiu este solidă în condiții standard, se dizolvă ușor în apă și se topește la temperatură ridicată (în jur de 800 °C), pentru că legăturile ionice din rețea sunt puternice.

Varianta b.

Barem

Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. În stare topită rețeaua ionică se desface, ionii devin liberi și clorura de sodiu CONDUCE curentul electric - de altfel pe asta se bazează electroliza topiturii. Celelalte trei afirmații sunt adevărate.

Învață lecția: Legături chimice - ionică, covalentă, coordinativă și legătura de hidrogen
Subiectul I.A.43 puncte

4. În reacția dintre clor și substanța (B) nu se formează:

a) acidul clorhidric;

b) apa;

c) (C);

d) (F).

Rezolvare

Clorul barbotat într-o soluție de hidroxid de sodiu dă o reacție de disproporționare: o parte din clor se oxidează, alta se reduce.

Cl2+2NaOH→NaCl+NaClO+H2OCl_2 + 2NaOH \rightarrow NaCl + NaClO + H_2O

Se formează deci clorura de sodiu, adică (C), hipocloritul de sodiu, adică (F), și apa.

Nu se formează acid clorhidric: mediul este bazic, iar un acid ar fi neutralizat pe loc.

Varianta a.

Barem

Item grilă cu răspuns unic; se cere produsul care NU se formează. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Ecuația este Cl2+2NaOH→NaCl+NaClO+H2OCl_2 + 2NaOH \rightarrow NaCl + NaClO + H_2O, deci se formează clorura de sodiu (C), hipocloritul de sodiu (F) și apa. Acidul clorhidric nu poate exista într-un mediu bazic - ar fi neutralizat imediat.

Învață lecția: Caracter metalic și nemetalic - reactivitatea sodiului, a magneziului și a clorului
Subiectul I.A.53 puncte

5. Este fals că:

a) (D) are în moleculă patru atomi;

b) (E) are în moleculă patru electroni neparticipanți;

c) în compusul (C) clorul are N.O. = +1;

d) în compusul (F) sodiul are N.O. = +1.

Rezolvare

c) În clorura de sodiu, sodiul cedează electronul și clorul îl primește, deci clorul are N.O. = -1, nu +1. Afirmația este falsă.

(Numărul de oxidare +1 pentru clor apare în (F), hipocloritul de sodiu, unde clorul este legat de oxigen.)

Celelalte sunt adevărate:

  • a) NH3NH_3 are un atom de azot și trei de hidrogen, deci patru atomi;
  • b) în N2N_2 fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă, deci în total patru electroni neparticipanți;
  • d) sodiul, metal din grupa 1, are numărul de oxidare +1 în toți compușii lui.

Varianta c.

Barem

Item grilă cu răspuns unic; se cere afirmația FALSĂ. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. În clorura de sodiu clorul are numărul de oxidare -1, nu +1; +1 îl are în hipoclorit, adică în (F). Celelalte sunt adevărate: amoniacul are 4 atomi, azotul molecular are câte o pereche neparticipantă la fiecare atom, deci 4 electroni, iar sodiul are +1 în toți compușii lui.

Învață lecția: Reacții redox - numere de oxidare, semireacții și egalarea prin electroni
Subiectul I.A.63 puncte

6. Se consideră ecuațiile reacțiilor:

(I) NaOH+HCl→NaCl+H2ONaOH + HCl \rightarrow NaCl + H_2O

(II) 2H2O+2Na→2NaOH+H22H_2O + 2Na \rightarrow 2NaOH + H_2

(III) O2+2Na→Na2O2O_2 + 2Na \rightarrow Na_2O_2

(IV) O2+2Mg→2MgOO_2 + 2Mg \rightarrow 2MgO

Numărul reacțiilor care au loc cu transfer de protoni este egal cu:

a) 4;

b) 3;

c) 2;

d) 1.

Rezolvare

Se verifică numerele de oxidare:

  • (I) NaOH+HCl→NaCl+H2ONaOH + HCl \rightarrow NaCl + H_2O: niciun număr de oxidare nu se schimbă; acidul cedează protonul, baza îl acceptă - transfer de protoni;
  • (II) sodiul trece de la 0 la +1, hidrogenul de la +1 la 0 - redox;
  • (III) sodiul trece de la 0 la +1, oxigenul de la 0 la -1 - redox;
  • (IV) magneziul trece de la 0 la +2, oxigenul de la 0 la -2 - redox.

O singură reacție cu transfer de protoni. Varianta d.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Doar (I), neutralizarea, este cu transfer de protoni. În (II), (III) și (IV) numerele de oxidare se schimbă - sodiul și magneziul trec de la 0 la +1, respectiv +2 - deci sunt reacții cu transfer de electroni.

Învață lecția: Acizi și baze - teoria protolitică, tăria și neutralizarea
Subiectul I.A.73 puncte

7. Despre o soluție apoasă a substanței (B) este adevărat că:

a) are pH > 7;

b) are pH < 7;

c) înroșește turnesolul;

d) albăstrește fenolftaleina.

Rezolvare

(B) este hidroxidul de sodiu, o bază tare: în soluție apoasă eliberează ioni HO−HO^-.

a) O soluție bazică are pH>7pH > 7. Adevărat.

c) Turnesolul se înroșește în mediu acid; în mediu bazic se albăstrește. Fals.

d) Fenolftaleina se colorează în roșu-carmin în mediu bazic, nu în albastru. Fals.

Varianta a.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Hidroxidul de sodiu este o bază tare, deci soluția lui are pH peste 7. Variantele greșite: c - turnesolul se înroșește în mediu acid, iar în mediu bazic se albăstrește; d - fenolftaleina se colorează în roșu-carmin în mediu bazic, nu în albastru.

Învață lecția: pH și indicatori - scara, calculul și neutralizarea
Subiectul I.A.83 puncte

8. Despre substanța (A) este adevărat că:

a) are denumirea hidroxid de triaminoargint(I);

b) este reactivul Schweizer;

c) este reactivul Tollens;

d) soluția sa are culoare albastru-violet.

Rezolvare

(A) este [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH.

c) Aceasta este soluția amoniacală de hidroxid de argint, adică reactivul Tollens - cel care dă proba oglinzii de argint pentru aldehide. Adevărat.

a) Liganzii sunt doi, deci denumirea corectă este hidroxid de diaminoargint(I), nu triamino. Fals.

b) și d) Reactivul Schweizer este combinația complexă a cuprului, [Cu(NH3)4](OH)2[Cu(NH_3)_4](OH)_2, iar ea are soluția albastru-violet și dizolvă celuloza. Soluția de reactiv Tollens este incoloră. Fals amândouă.

Varianta c.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH este reactivul Tollens, folosit la identificarea grupei aldehidice prin proba oglinzii de argint. Variantele greșite: a - liganzii sunt doi, deci denumirea este hidroxid de DIaminoargint(I); b și d - reactivul Schweizer este combinația complexă a cuprului, [Cu(NH3)4](OH)2[Cu(NH_3)_4](OH)_2, care are soluția albastru-violet.

Învață lecția: Legături chimice - ionică, covalentă, coordinativă și legătura de hidrogen
Subiectul I.A.93 puncte

9. La electroliza substanței (C) în stare de topitură:

a) la anod se formează un gaz galben-verzui;

b) la anod se formează sodiu;

c) la catod se formează un gaz galben-verzui;

d) la catod se formează clor.

Rezolvare

La electroliza topiturii de clorură de sodiu:

  • anionii Cl−Cl^- migrează spre anod (electrodul pozitiv) și se oxidează:

2Cl−−2e−→Cl22Cl^- - 2e^- \rightarrow Cl_2 Clorul este un gaz galben-verzui;

  • cationii Na+Na^+ migrează spre catod și se reduc la sodiu metalic topit.

Varianta a. Regula de reținut: anionii merg la anod, cationii la catod - numele o spun.

(În soluție apoasă lucrurile stau altfel la catod: acolo se reduce apa, nu sodiul.)

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. La electroliza topiturii de clorură de sodiu, anionii Cl−Cl^- migrează la anod și se oxidează, dând clor - gaz galben-verzui - iar cationii Na+Na^+ merg la catod și se reduc la sodiu metalic. Variantele b, c și d inversează electrozii.

Învață lecția: Electroliza - topitură, soluție apoasă și produșii de la fiecare electrod
Subiectul I.A.103 puncte

10. În 3 mol de substanță (A) sunt:

a) 32 g de oxigen;

b) 27 g de argint;

c) 21 g de hidrogen;

d) 7 g de azot.

Rezolvare

(A) este [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH. Se numără atomii dintr-o moleculă:

  • Ag: 1;
  • N: 2;
  • H: 2⋅3=62 \cdot 3 = 6 din amoniac, plus 1 din gruparea hidroxil, deci 7;
  • O: 1.

Pentru 3 mol: mH=3⋅7⋅1=21 gm_H = 3 \cdot 7 \cdot 1 = 21 \text{ g}

Varianta c.

Celelalte ies 3⋅16=483 \cdot 16 = 48 g oxigen, 3⋅108=3243 \cdot 108 = 324 g argint și 3⋅2⋅14=843 \cdot 2 \cdot 14 = 84 g azot - niciuna nu apare între variante. Capcana este hidrogenul din hidroxil: dacă se numără doar cei șase din amoniac, iese 18 g, care de asemenea nu apare, semn că s-a pierdut un atom.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. [Ag(NH3)2]OH[Ag(NH_3)_2]OH are 7 atomi de hidrogen pe moleculă - șase din cele două grupe amoniac și unul din hidroxil - deci 3 mol conțin 3⋅7=213 \cdot 7 = 21 g. Valorile greșite: oxigen 3⋅16=483 \cdot 16 = 48 g, argint 3⋅108=3243 \cdot 108 = 324 g, azot 3⋅28=843 \cdot 28 = 84 g. Numărarea a doar șase atomi de hidrogen, cu uitarea hidroxilului, dă 18 g și nu se regăsește printre variante.

Învață lecția: Mol, masă molară și calcule stoechiometrice - de la formula chimică la ecuația reacției

Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera F.

Subiectul I.B.12 puncte

1. În nucleul unui atom este concentrată aproape întreaga masă a acestuia.

Rezolvare

Protonul și neutronul au fiecare masa de aproximativ 1 u, în timp ce electronul are o masă de circa 1836 de ori mai mică decât protonul.

Deci practic întreaga masă a atomului este dată de nucleoni, adică este concentrată în nucleu - deși nucleul ocupă o parte infimă din volumul atomului.

Enunțul este adevărat (A).

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Protonii și neutronii au fiecare masa de aproximativ 1 u, iar electronul are o masă de aproape 2000 de ori mai mică, deci practic toată masa atomului stă în nucleu.

Învață lecția: Structura atomului - izotopi, straturi, substraturi și configurația electronică
Subiectul I.B.22 puncte

2. Învelișul electronic se ocupă cu electroni în ordinea crescătoare a energiei orbitalilor.

Rezolvare

Este principiul stabilității (al energiei minime): un atom în stare fundamentală are electronii pe orbitalii cu energia cea mai joasă disponibilă.

De aici vine ordinea de completare 1s,2s,2p,3s,3p,4s,3d,4p…1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p \ldots - și tot de aici faptul, la prima vedere ciudat, că 4s se completează înaintea lui 3d: are energia mai mică.

Enunțul este adevărat (A).

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Este principiul stabilității (al energiei minime): electronii ocupă întâi orbitalii cu energia cea mai joasă. De aici vine și ordinea 1s,2s,2p,3s,3p,4s,3d1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, în care 4s se completează înaintea lui 3d.

Învață lecția: Structura atomului - izotopi, straturi, substraturi și configurația electronică
Subiectul I.B.32 puncte

3. Metalele sunt elemente chimice cu caracter electronegativ.

Rezolvare

Metalele au puțini electroni pe stratul de valență și îi cedează ușor, formând ioni pozitivi. Caracterul lor este deci electropozitiv.

Caracterul electronegativ îl au nemetalele, care acceptă electroni și formează ioni negativi.

Enunțul este fals (F).

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Metalele au puțini electroni pe stratul de valență și îi cedează ușor, deci au caracter ELECTROPOZITIV. Caracterul electronegativ este al nemetalelor, care acceptă electroni.

Învață lecția: Tabelul periodic - poziția din configurație și variația proprietăților
Subiectul I.B.42 puncte

4. Ionul de oxigen este izoelectronic cu atomul de argon.

Rezolvare

Oxigenul are Z=8Z = 8. Ionul O2−O^{2-} primește doi electroni, deci are: 8+2=10 electroni8 + 2 = 10 \text{ electroni}

Zece electroni are neonul, nu argonul, care are 18.

Izoelectronic cu argonul ar fi, de exemplu, ionul S2−S^{2-}: 16+2=1816 + 2 = 18.

Enunțul este fals (F).

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Ionul O2−O^{2-} are 8+2=108 + 2 = 10 electroni, deci este izoelectronic cu NEONUL, nu cu argonul, care are 18. Izoelectronic cu argonul este, de exemplu, ionul S2−S^{2-}.

Învață lecția: Structura atomului - izotopi, straturi, substraturi și configurația electronică
Subiectul I.B.52 puncte

5. Baza conjugată a acidului clorhidric este anionul clorură.

Rezolvare

În teoria Brønsted-Lowry, baza conjugată a unui acid este specia rămasă după ce acidul a cedat un proton.

HCl→H++Cl−HCl \rightarrow H^+ + Cl^-

Deci baza conjugată a acidului clorhidric este anionul clorură, Cl−Cl^-.

Enunțul este adevărat (A). (Acidul fiind tare, baza lui conjugată este foarte slabă - dar rămâne baza conjugată.)

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. În teoria Brønsted-Lowry, baza conjugată a unui acid este ceea ce rămâne după cedarea protonului: HClHCl cedează H+H^+ și rămâne Cl−Cl^-.

Învață lecția: Acizi și baze - teoria protolitică, tăria și neutralizarea

Subiectul al II-lea

Subiectul II.C.12 puncte

1. Atomul unui element chimic are în nucleu 26 de protoni și 30 de neutroni. Determinați numărul de masă al atomului și notați numărul de electroni al acestuia.

Rezolvare

Numărul de masă este numărul total de nucleoni: A=Z+N=26+30=56A = Z + N = 26 + 30 = 56

Atomul este neutru din punct de vedere electric, deci are tot atâția electroni câți protoni: 26 electroni26 \text{ electroni}

(Elementul este fierul.)

Barem

Barem oficial: numărul de masă A=56A = 56 (1p), numărul electronilor 26 (1p). Total 2 puncte. Numărul de masă este suma protonilor și neutronilor; atomul fiind neutru, are tot atâția electroni câți protoni.

Învață lecția: Structura atomului - izotopi, straturi, substraturi și configurația electronică
Subiectul II.C.24 puncte

2. a. Scrieți configurația electronică a atomului elementului (E), care are în învelișul electronic un singur electron în stratul al doilea.

b. Notați poziția în Tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).

Rezolvare

a. Primul strat se completează cu 2 electroni, iar în al doilea strat este un singur electron: 1s22s11s^2 2s^1

Atomul are 3 electroni, deci Z=3Z = 3 - este litiul.

b. Ultimul strat ocupat este al doilea, deci perioada 2. Pe stratul de valență este un electron, într-un element din blocul s, deci grupa 1 (IA) - metalele alcaline.

Barem

Barem oficial: a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s22s11s^2 2s^1 (2p); b. notarea poziției elementului (E) în Tabelul periodic: grupa 1 sau IA (1p), perioada 2 (1p). Total 4 puncte. Elementul este litiul. Se acceptă notarea grupei atât cu 1, cât și cu IA.

Învață lecția: Structura atomului - izotopi, straturi, substraturi și configurația electronică
Subiectul II.C.32 puncte

3. Modelați procesul de ionizare a atomului de oxigen, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.

Rezolvare

Oxigenul are Z=8Z = 8 și configurația 1s22s22p41s^2 2s^2 2p^4, deci șase electroni pe stratul de valență, notați cu șase puncte în jurul simbolului.

Fiind un nemetal, oxigenul acceptă doi electroni pentru a completa octetul: O....:  +2e−→[O....:]2−\overset{..}{\underset{..}{O}}\text{:} \; + 2e^- \rightarrow \left[\overset{..}{\underset{..}{O}}\text{:}\right]^{2-}

În scrierea cerută, simbolul OO apare cu cele șase puncte, iar ionul O2−O^{2-} cu opt, adică octetul complet, între paranteze drepte.

Barem

Barem oficial: modelarea procesului de ionizare a atomului de oxigen, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p). Total 2 puncte. Se cere reprezentarea Lewis: oxigenul cu cei șase electroni de valență notați cu puncte acceptă doi electroni și devine ionul O2−O^{2-}, cu octet complet. Scrierea doar ca O+2e−→O2−O + 2e^- \rightarrow O^{2-}, fără puncte, nu respectă cerința.

Învață lecția: Legături chimice - ionică, covalentă, coordinativă și legătura de hidrogen
Subiectul II.C.43 puncte

4. a. Modelați formarea legăturii chimice în molecula de azot, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.

b. Notați tipul legăturii covalente (nepolară/polară) dintre atomi, în molecula de azot.

Rezolvare

a. Fiecare atom de azot are 5 electroni pe stratul de valență. Pentru a ajunge la octet, fiecare pune în comun trei electroni, deci se formează trei perechi comune, adică o legătură triplă: :N:::N:\text{:}N\text{:::}N\text{:}

Fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă - cei patru electroni neparticipanți din itemul I.A.5.

b. Cei doi atomi sunt identici, deci au aceeași electronegativitate și perechile comune nu sunt deplasate spre niciunul: legătura este covalentă nepolară.

Barem

Barem oficial: a. modelarea formării legăturii chimice în molecula de azot, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor (2p); b. notarea tipului legăturii dintre atomi în molecula de azot: legătură covalentă nepolară (1p). Total 3 puncte. Fiecare atom are 5 electroni de valență și pune în comun 3, deci se formează o legătură triplă, iar fiecare atom păstrează o pereche neparticipantă. Reprezentarea cu o singură pereche comună nu primește punctaj.

Învață lecția: Legături chimice - ionică, covalentă, coordinativă și legătura de hidrogen
Subiectul II.C.54 puncte

5. Se amestecă 150 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,2 M cu 150 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,3 M și cu apă distilată. Se obțin 1000 mL de soluție (S). Determinați concentrația molară a soluției (S).

Rezolvare

Apa distilată aduce volum, dar nu aduce acid. Cantitatea de acid este deci suma celor două porții:

n1=0,150 L⋅0,2 mol/L=0,03 moln_1 = 0,150 \text{ L} \cdot 0,2 \text{ mol/L} = 0,03 \text{ mol} n2=0,150 L⋅0,3 mol/L=0,045 moln_2 = 0,150 \text{ L} \cdot 0,3 \text{ mol/L} = 0,045 \text{ mol} n=0,03+0,045=0,075 moln = 0,03 + 0,045 = 0,075 \text{ mol}

Volumul final este 1000 mL=1 L1000 \text{ mL} = 1 \text{ L}:

c=0,0751=0,075 mol/Lc = \frac{0,075}{1} = 0,075 \text{ mol/L}

Media celor două concentrații ar da 0,25 M, adică de peste trei ori mai mult - se vede aici de ce media este greșită: ea ignoră tocmai apa care a diluat amestecul.

Barem

Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), c=0,075c = 0,075 M. Total 4 puncte. Traseul: n1=0,150⋅0,2=0,03n_1 = 0,150 \cdot 0,2 = 0,03 mol, n2=0,150⋅0,3=0,045n_2 = 0,150 \cdot 0,3 = 0,045 mol, deci n=0,075n = 0,075 mol într-un litru, iar c=0,075c = 0,075 M. Apa distilată aduce volum, nu substanță dizolvată. Un rezultat de 0,25 M arată că s-a făcut media concentrațiilor - care aici ar fi de peste trei ori răspunsul corect, pentru că volumul final este mult mai mare decât suma celor două porții.

Învață lecția: Dizolvarea și soluțiile - concentrații, amestecare și diluare
Subiectul II.D.13 puncte

1. Dioxidul de mangan reacționează cu acidul bromhidric. Ecuația reacției care are loc este:

…MnO2+…HBr→…MnBr2+…H2O+…Br2\ldots MnO_2 + \ldots HBr \rightarrow \ldots MnBr_2 + \ldots H_2O + \ldots Br_2

a. Scrieți ecuațiile proceselor de oxidare, respectiv de reducere, care au loc în această reacție.

b. Notați formula chimică a substanței cu rol de agent oxidant.

Rezolvare

Se citesc numerele de oxidare:

  • bromul trece de la -1 în HBrHBr la 0 în Br2Br_2;
  • manganul trece de la +4 în MnO2MnO_2 la +2 în MnBr2MnBr_2.

a. Procesul de oxidare, la brom: 2Br−−2e−→Br22Br^- - 2e^- \rightarrow Br_2

Procesul de reducere, la mangan: Mn+4+2e−→Mn+2Mn^{+4} + 2e^- \rightarrow Mn^{+2}

b. Agentul oxidant este substanța care acceptă electroni, adică cea care conține manganul: MnO2MnO_2.

Barem

Barem oficial: a. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare a bromului (1p), respectiv de reducere a manganului (1p); b. notarea formulei chimice a substanței cu rol de agent oxidant: MnO2MnO_2 (1p). Total 3 puncte. Procesele: 2Br−−2e−→Br22Br^- - 2e^- \rightarrow Br_2 (oxidare) și Mn+4+2e−→Mn+2Mn^{+4} + 2e^- \rightarrow Mn^{+2} (reducere). Se acceptă și scrierea oxidării pe un singur atom, Br−−e−→Br0Br^- - e^- \rightarrow Br^0.

Învață lecția: Reacții redox - numere de oxidare, semireacții și egalarea prin electroni
Subiectul II.D.2un punct

2. Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției de la punctul 1.

Rezolvare

Numărul de electroni cedați îl egalează pe cel al electronilor acceptați: 2 și 2, deci raportul dintre mangan și bromul oxidat este 1 : 2.

MnO2+4HBr→MnBr2+2H2O+Br2MnO_2 + 4HBr \rightarrow MnBr_2 + 2H_2O + Br_2

Din cei patru ioni bromură, doi se oxidează la brom molecular și doi rămân ca atare în sarea de mangan - de aceea coeficientul este 4, nu 2.

Verificare: Mn 1=11 = 1; O 2=22 = 2; H 4=44 = 4; Br 4=2+24 = 2 + 2.

Barem

Barem oficial: notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): MnO2+4HBr→MnBr2+2H2O+Br2MnO_2 + 4HBr \rightarrow MnBr_2 + 2H_2O + Br_2. Total 1 punct. Se acordă punctul numai pentru setul complet și corect. Capcana este bromul: din cei patru ioni bromură, doi se oxidează la Br2Br_2 și doi rămân în sare.

Învață lecția: Reacții redox - numere de oxidare, semireacții și egalarea prin electroni
Subiectul II.D.36 puncte

3. a. Scrieți ecuația reacției dintre clor și bromura de sodiu.

b. Calculați masa de clor, exprimată în grame, necesară obținerii a 128 g de brom la un randament al reacției de 80%.

Rezolvare

a. Clorul este mai reactiv decât bromul și îl deplasează din sărurile lui: Cl2+2NaBr→Br2+2NaClCl_2 + 2NaBr \rightarrow Br_2 + 2NaCl

b. Bromul obținut efectiv: n=128160=0,8 moln = \frac{128}{160} = 0,8 \text{ mol}

Randamentul de 80% înseamnă că s-a obținut doar 80% din cât ar fi trebuit teoretic, deci cantitatea teoretică este: nteoretic=0,80,8=1 moln_{teoretic} = \frac{0,8}{0,8} = 1 \text{ mol}

Aici se împarte la randament, nu se înmulțește: se merge dinspre produsul obținut înapoi spre reactantul necesar.

Din ecuație, raportul Cl2:Br2Cl_2 : Br_2 este 1 : 1, deci este nevoie de 1 mol de clor: m=1⋅71=71 gm = 1 \cdot 71 = 71 \text{ g}

Barem

Barem oficial: a. scrierea ecuației reacției dintre clor și bromura de sodiu - pentru formulele chimice ale reactanților și ale produșilor (1p), pentru coeficienții stoechiometrici (1p): Cl2+2NaBr→Br2+2NaClCl_2 + 2NaBr \rightarrow Br_2 + 2NaCl; b. raționament corect (3p), calcule (1p), m=71m = 71 g de clor. Total 6 puncte. Traseul: n(Br2)n(Br_2) obținut =128:160=0,8= 128 : 160 = 0,8 mol; randamentul fiind 80%, cantitatea teoretică este 0,8:0,8=10,8 : 0,8 = 1 mol; raportul Cl2:Br2Cl_2 : Br_2 este 1 : 1, deci 1 mol de clor, adică 71 g. ATENȚIE la sensul randamentului: aici se cere reactantul pornind de la produs, deci se ÎMPARTE la randament. Un rezultat de 56,8 g arată că s-a înmulțit.

Învață lecția: Puritate, randament și experiment - metoda completă pentru anorganică

Subiectul al III-lea

Subiectul III.E.13 puncte

1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a hidrogenului sulfurat este:

H2S(g)+32O2(g)→SO2(g)+H2O(g)+518,2 kJH_2S(g) + \frac{3}{2}O_2(g) \rightarrow SO_2(g) + H_2O(g) + 518,2 \text{ kJ}

Calculați entalpia molară de formare standard a hidrogenului sulfurat, ΔfHH2S(g)0\Delta_f H^0_{H_2S(g)}, exprimată în kilojouli pe mol. Utilizați entalpiile molare de formare standard ΔfHH2O(g)0=−241,6\Delta_f H^0_{H_2O(g)} = -241,6 kJ/mol, ΔfHSO2(g)0=−296,8\Delta_f H^0_{SO_2(g)} = -296,8 kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.

Rezolvare

Căldura apare în membrul drept, deci reacția este exotermă: ΔrH0=−518,2 kJ\Delta_r H^0 = -518,2 \text{ kJ}

Prin legea lui Hess, cu oxigenul element în stare standard, deci cu entalpie de formare zero prin definiție:

ΔrH0=ΔfHSO20+ΔfHH2O0−ΔfHH2S0\Delta_r H^0 = \Delta_f H^0_{SO_2} + \Delta_f H^0_{H_2O} - \Delta_f H^0_{H_2S}

−518,2=−296,8−241,6−ΔfHH2S0=−538,4−ΔfHH2S0-518,2 = -296,8 - 241,6 - \Delta_f H^0_{H_2S} = -538,4 - \Delta_f H^0_{H_2S}

ΔfHH2S0=−538,4+518,2=−20,2 kJ/mol\Delta_f H^0_{H_2S} = -538,4 + 518,2 = -20,2 \text{ kJ/mol}

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), ΔfHH2S(g)0=−20,2\Delta_f H^0_{H_2S(g)} = -20,2 kJ/mol. Total 3 puncte. Traseul: reacția degajă căldură, deci ΔrH0=−518,2\Delta_r H^0 = -518,2 kJ; prin legea lui Hess −518,2=(−296,8)+(−241,6)−ΔfHH2S0-518,2 = (-296,8) + (-241,6) - \Delta_f H^0_{H_2S}, oxigenul fiind element în stare standard, cu entalpie de formare zero. Un rezultat de +20,2 arată că semnul a fost luat invers.

Învață lecția: Termochimie - entalpia de formare, efectul termic și căldura de reacție
Subiectul III.E.23 puncte

2. Calculați căldura eliberată în reacția de obținere a 6,4 g de dioxid de sulf, prin arderea hidrogenului sulfurat, exprimată în kilojouli. Utilizați informații de la punctul 1.

Rezolvare

Masa molară a dioxidului de sulf: M=32+2⋅16=64 g/molM = 32 + 2 \cdot 16 = 64 \text{ g/mol}

nSO2=6,464=0,1 moln_{SO_2} = \frac{6,4}{64} = 0,1 \text{ mol}

Din ecuația termochimică, un mol de SO2SO_2 se formează odată cu degajarea a 518,2 kJ: Q=0,1⋅518,2=51,82 kJQ = 0,1 \cdot 518,2 = 51,82 \text{ kJ}

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), Q=51,82Q = 51,82 kJ. Total 3 puncte. Traseul: M(SO2)=64M(SO_2) = 64 g/mol, deci n=6,4:64=0,1n = 6,4 : 64 = 0,1 mol; raportul H2S:SO2H_2S : SO_2 este 1 : 1, iar pe mol se degajă 518,2 kJ, deci Q=0,1⋅518,2=51,82Q = 0,1 \cdot 518,2 = 51,82 kJ.

Învață lecția: Termochimie - entalpia de formare, efectul termic și căldura de reacție
Subiectul III.E.33 puncte

3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 2 °C la 52 °C, utilizând 20,9 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.

Rezolvare

Variația de temperatură: ΔT=52−2=50 grade\Delta T = 52 - 2 = 50 \text{ grade}

Din Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T: m=Qc⋅ΔT=20,94,18⋅50=20,9209=0,1 kgm = \frac{Q}{c \cdot \Delta T} = \frac{20,9}{4,18 \cdot 50} = \frac{20,9}{209} = 0,1 \text{ kg}

Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme - adică 100 g de apă.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), m=0,1m = 0,1 kg de apă. Total 3 puncte. Traseul: ΔT=52−2=50\Delta T = 52 - 2 = 50 grade, iar din Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T rezultă m=20,9:(4,18⋅50)=0,1m = 20,9 : (4,18 \cdot 50) = 0,1 kg. Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme; un răspuns de 100 fără unitate corectă sugerează o conversie inutilă în grame.

Învață lecția: Legea lui Hess prin combinarea ecuațiilor, și calorimetria
Subiectul III.E.44 puncte

4. Aplicați legea lui Hess pentru a determina variația de entalpie a reacției:

C(s,grafit)+2S(s,rombic)→CS2(l),ΔrH0C(s, grafit) + 2S(s, rombic) \rightarrow CS_2(l), \quad \Delta_r H^0

în funcție de variațiile de entalpie ale reacțiilor descrise de următoarele ecuații termochimice:

(1) C(s,grafit)+O2(g)→CO2(g)C(s, grafit) + O_2(g) \rightarrow CO_2(g), ΔrH10\Delta_r H^0_1

(2) S(s,rombic)+O2(g)→SO2(g)S(s, rombic) + O_2(g) \rightarrow SO_2(g), ΔrH20\Delta_r H^0_2

(3) CS2(l)+3O2(g)→CO2(g)+2SO2(g)CS_2(l) + 3O_2(g) \rightarrow CO_2(g) + 2SO_2(g), ΔrH30\Delta_r H^0_3

Rezolvare

Se combină cele trei ecuații astfel încât, după simplificare, să rămână reacția căutată.

Se ia (1) așa cum este, (2) de două ori - pentru că reacția-țintă consumă doi moli de sulf - și (3) inversată:

  • (1): C+O2→CO2C + O_2 \rightarrow CO_2
  • 2×2 \times (2): 2S+2O2→2SO22S + 2O_2 \rightarrow 2SO_2
  • −-(3): CO2+2SO2→CS2+3O2CO_2 + 2SO_2 \rightarrow CS_2 + 3O_2

Adunându-le, CO2CO_2, 2SO22SO_2 și cei 3O23O_2 apar în ambii membri și se simplifică, rămânând: C(s)+2S(s)→CS2(l)C(s) + 2S(s) \rightarrow CS_2(l)

O ecuație înmulțită cu un factor își înmulțește variația de entalpie cu același factor, iar una inversată își schimbă semnul: ΔrH0=ΔrH10+2ΔrH20−ΔrH30\Delta_r H^0 = \Delta_r H^0_1 + 2\Delta_r H^0_2 - \Delta_r H^0_3

Barem

Barem oficial: raționament corect (4p): ΔrH0=ΔrH10+2ΔrH20−ΔrH30\Delta_r H^0 = \Delta_r H^0_1 + 2\Delta_r H^0_2 - \Delta_r H^0_3. Total 4 puncte. Se cere combinația, nu o valoare numerică. Două lucruri trebuie să fie corecte simultan: coeficientul 2 la a doua ecuație, pentru că reacția-țintă consumă doi moli de sulf, și semnul minus la a treia, care intră inversată.

Învață lecția: Legea lui Hess prin combinarea ecuațiilor, și calorimetria
Subiectul III.E.52 puncte

5. Scrieți formulele chimice ale substanțelor FeCl2(s)FeCl_2(s), FeBr2(s)FeBr_2(s) și FeF2(s)FeF_2(s) în sensul creșterii stabilității acestora, utilizând entalpiile molare de formare standard ΔfHFeCl2(s)0=−341,8\Delta_f H^0_{FeCl_2(s)} = -341,8 kJ/mol, ΔfHFeBr2(s)0=−249,8\Delta_f H^0_{FeBr_2(s)} = -249,8 kJ/mol și ΔfHFeF2(s)0=−702,9\Delta_f H^0_{FeF_2(s)} = -702,9 kJ/mol.

Rezolvare

Cu cât entalpia molară de formare este mai mică (mai negativă), cu atât substanța este mai stabilă.

Toate trei valorile sunt negative, deci trebuie comparate cu atenție: −249,8  (FeBr2)  >  −341,8  (FeCl2)  >  −702,9  (FeF2)-249,8 \; (FeBr_2) \; > \; -341,8 \; (FeCl_2) \; > \; -702,9 \; (FeF_2)

Ordinea descrescătoare a entalpiei este ordinea crescătoare a stabilității: FeBr2(s),  FeCl2(s),  FeF2(s)FeBr_2(s), \; FeCl_2(s), \; FeF_2(s)

Rezultatul are și sens chimic: fluorul este cel mai electronegativ halogen, deci fluorura este cea mai stabilă.

Barem

Barem oficial: scrierea formulelor chimice în sensul creșterii stabilității substanțelor: FeBr2(s)FeBr_2(s), FeCl2(s)FeCl_2(s), FeF2(s)FeF_2(s) (2p). Total 2 puncte. Cu cât entalpia de formare este mai negativă, cu atât substanța este mai stabilă, deci ordinea crescătoare a stabilității este ordinea descrescătoare a entalpiei: -249,8, apoi -341,8, apoi -702,9. Ordinea inversă nu primește punctaj. Capcana este că toate trei valorile sunt negative, iar -702,9 este cea mai MICĂ.

Învață lecția: Termochimie - entalpia de formare, efectul termic și căldura de reacție
Subiectul III.F.12 puncte

1. Scrieți ecuația reacției care are loc la barbotarea clorului într-o soluție apoasă de hidroxid de sodiu.

Rezolvare

Clorul disproporționează în mediu bazic: o parte din atomii de clor se reduc la -1, alta se oxidează la +1.

Cl2+2NaOH→NaCl+NaClO+H2OCl_2 + 2NaOH \rightarrow NaCl + NaClO + H_2O

Se formează deci clorura de sodiu și hipocloritul de sodiu - amestecul cunoscut ca apă de Javel, folosit la dezinfectare și înălbire.

Barem

Barem oficial: pentru scrierea formulelor chimice ale reactanților și ale produșilor de reacție (1p), pentru notarea coeficienților stoechiometrici ai ecuației reacției (1p): Cl2+2NaOH→NaCl+NaClO+H2OCl_2 + 2NaOH \rightarrow NaCl + NaClO + H_2O. Total 2 puncte. Coeficientul 2 la hidroxid este obligatoriu. Scrierea unui singur produs clorurat, fără hipoclorit, nu primește punctaj - reacția este de disproporționare.

Învață lecția: Caracter metalic și nemetalic - reactivitatea sodiului, a magneziului și a clorului
Subiectul III.F.23 puncte

2. Într-o reacție de tipul A → Produși, unei creșteri de două ori a concentrației reactantului A îi corespunde o creștere de opt ori a vitezei de reacție. Determinați ordinul de reacție.

Rezolvare

Legea vitezei pentru o reacție de ordinul nn în raport cu (A): v=k⋅[A]nv = k \cdot [A]^n

Dacă concentrația se dublează, viteza nouă este: v′=k⋅(2[A])n=2n⋅k[A]n=2n⋅vv' = k \cdot (2[A])^n = 2^n \cdot k[A]^n = 2^n \cdot v

Din enunț, viteza crește de 8 ori: 2n=8⇒n=32^n = 8 \Rightarrow n = 3

Ordinul de reacție este 3.

De reținut: factorul cu care crește viteza este factorul concentrației ridicat la ordin, nu înmulțit cu el. De aceea răspunsul nu este 8:2=48 : 2 = 4.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), n=3n = 3. Total 3 puncte. Traseul: legea vitezei este v=k[A]nv = k[A]^n, deci dublarea concentrației înmulțește viteza cu 2n2^n; din 2n=82^n = 8 rezultă n=3n = 3. Un răspuns de 4 arată că s-a împărțit 8 la 2 în loc să se rezolve puterea; un răspuns de 2 arată că s-a răspuns cu factorul de creștere a concentrației.

Învață lecția: Cinetica chimică - viteza de reacție, legea vitezei și unitatea constantei
Subiectul III.F.35 puncte

3. a. O probă de 30 mol de hidrogen se află într-o incintă închisă, la presiunea de 2,5 atm. Știind că volumul incintei este 246 L, determinați temperatura hidrogenului din incintă, exprimată în kelvini.

b. Determinați masa unei probe de hidrogen care conține 24,088⋅102324,088 \cdot 10^{23} molecule, exprimată în grame.

Rezolvare

a. Din ecuația de stare a gazului ideal, pV=nRTpV = nRT: T=pVnR=2,5⋅24630⋅0,082=6152,46=250 KT = \frac{pV}{nR} = \frac{2,5 \cdot 246}{30 \cdot 0,082} = \frac{615}{2,46} = 250 \text{ K}

b. Cantitatea de substanță, din numărul de molecule și numărul lui Avogadro: n=24,088⋅10236,022⋅1023=4 moln = \frac{24,088 \cdot 10^{23}}{6,022 \cdot 10^{23}} = 4 \text{ mol}

Hidrogenul este molecular, H2H_2, deci masa lui molară este 2 g/mol, nu 1: m=4⋅2=8 gm = 4 \cdot 2 = 8 \text{ g}

Enunțul spune „molecule", nu „atomi" - de aici vine masa molară 2.

Barem

Barem oficial: a. raționament corect (2p), calcule (1p), T=250T = 250 K; b. raționament corect (1p), calcule (1p), m=8m = 8 g de hidrogen. Total 5 puncte. La a: din pV=nRTpV = nRT rezultă T=2,5⋅246:(30⋅0,082)=250T = 2,5 \cdot 246 : (30 \cdot 0,082) = 250 K. La b: n=24,088⋅1023:6,022⋅1023=4n = 24,088 \cdot 10^{23} : 6,022 \cdot 10^{23} = 4 mol, iar hidrogenul fiind MOLECULAR, M=2M = 2 g/mol, deci m=8m = 8 g. Folosirea masei atomice 1 în loc de masa molară 2 dă 4 g și este eroarea tipică.

Învață lecția: Starea gazoasă - ecuația de stare a gazului ideal și volumul molar

Alte subiecte de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.