Subiect oficial de bacalaureat

BAC Chimie organică - iunie 2024 (Varianta 3)

180 de minute90 de puncte + 10 din oficiu31 de cerințe

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie organică. Mase atomice: H-1; C-12; N-14; O-16; Ca-40; Cu-64. Volumul molar (condiții normale): V = 22,4 L/mol.

Subiectul I

Itemii de la 1 la 10 se referă la compuși organici ale căror formule de structură, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:

(A) toluenul, un ciclu benzenic cu o grupă −CH3-CH_3

(B) acidul acetilsalicilic: un ciclu benzenic care poartă −COOH-COOH și, în poziția vecină, −O−CO−CH3-O-CO-CH_3

(C) CH3−CH(CH3)−CH(NH2)−COOHCH_3-CH(CH_3)-CH(NH_2)-COOH

(D) H2C(ONO2)−CH(ONO2)−CH2(ONO2)H_2C(ONO_2)-CH(ONO_2)-CH_2(ONO_2)

(E) CH2=CH−ClCH_2{=}CH-Cl

(F) β\beta-D-fructofuranoza: ciclu de cinci atomi, cu HO−H2CHO-H_2C pe un capăt și, pe carbonul anomeric, grupele −OH-OH și −CH2−OH-CH_2-OH

Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.

Subiectul I.A.13 puncte

1. Numărul compușilor care conțin în moleculă un nucleu benzenic este egal cu:

a) 1;

b) 2;

c) 3;

d) 4.

Rezolvare

Un nucleu benzenic este ciclul aromatic de șase atomi de carbon.

  • (A), toluenul: nucleu benzenic cu o grupă metil, deci da;
  • (B), acidul acetilsalicilic: tot un derivat al benzenului, deci da;
  • (C), valina: catenă aciclică;
  • (D), trinitratul de glicerină: catenă aciclică;
  • (E), clorura de vinil: doi atomi de carbon;
  • (F), fructofuranoza: are un ciclu, dar de cinci atomi, dintre care unul este oxigen, și este saturat.

Exact doi, deci răspunsul este b.

Itemul (F) este distractorul: are un ciclu nu înseamnă are un nucleu benzenic.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Nucleu benzenic au (A), toluenul, și (B), acidul acetilsalicilic, care este tot un derivat al benzenului. Sunt exact doi. Valina, trinitratul de glicerină, clorura de vinil și fructofuranoza au catene sau cicluri fără caracter aromatic; ciclul din (F) conține un atom de oxigen și este saturat, deci nu este nucleu benzenic.

Învață lecția: Arene - benzen, toluen și naftalină: halogenare, nitrare, alchilare
Subiectul I.A.23 puncte

2. Au în moleculă un singur atom de carbon secundar:

a) (A) și (B);

b) (B) și (C);

c) (C) și (D);

d) (D) și (E).

Rezolvare

Un atom de carbon este secundar dacă este legat de exact DOI alți atomi de carbon.

(C) valina, CH3−CH(CH3)−CH(NH2)−COOHCH_3-CH(CH_3)-CH(NH_2)-COOH:

  • cele două grupe CH3CH_3: primare;
  • carbonul cu cele două metil: legat de trei carboni, deci terțiar;
  • carbonul cu −NH2-NH_2: legat de doi carboni, deci secundar;
  • carbonul din −COOH-COOH: legat de unul, deci primar.

Exact unul.

(D) trinitratul de glicerină: cele două grupe CH2CH_2 terminale sunt primare, iar carbonul din mijloc este legat de doi carboni, deci secundar. Exact unul.

Celelalte: (A) și (B) au mai mulți atomi secundari în ciclu; (E), clorura de vinil, are doar doi atomi de carbon, fiecare legat de unul singur, deci niciun secundar.

Răspuns: c.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Un atom de carbon secundar este legat de exact doi alți atomi de carbon. În valină, singurul secundar este cel care poartă gruparea amino; în trinitratul de glicerină, singurul secundar este carbonul din mijloc. Toluenul și acidul acetilsalicilic au mai mulți, prin atomii ciclului; clorura de vinil nu are niciunul, ambii ei carboni fiind legați de un singur alt carbon.

Învață lecția: Introducere în chimia organică - elemente organogene, catene, serie omoloagă și tipuri de formule
Subiectul I.A.33 puncte

3. Este un compus cu caracter amfoter:

a) (A);

b) (C);

c) (D);

d) (E).

Rezolvare

Un compus amfoter reacționează atât cu acizii, cât și cu bazele.

(C), valina, este un α-aminoacid: are pe aceeași moleculă

  • gruparea −NH2-NH_2, bazică, care acceptă protoni;
  • gruparea −COOH-COOH, acidă, care cedează protoni.

Deci este amfoteră, iar răspunsul este b.

Ceilalți compuși nu pot fi: toluenul este o hidrocarbură, trinitratul de glicerină este un ester al acidului azotic, iar clorura de vinil este un derivat halogenat. Niciunul nu are ambele funcțiuni.

În soluție, aminoacidul există predominant ca ion amfion, cu gruparea carboxil ionizată și cea amino protonată, ceea ce explică punctul lui de topire ridicat.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Caracterul amfoter cere ca aceeași moleculă să reacționeze și cu acizii, și cu bazele. Valina, ca orice aminoacid, are o grupă amino bazică și o grupă carboxil acidă, deci este amfoteră. Ceilalți compuși au o singură funcțiune, sau niciuna cu caracter acido-bazic.

Învață lecția: Aminoacizi și proteine - caracterul amfoter, condensarea, hidroliza și denaturarea
Subiectul I.A.43 puncte

4. Compusul organic (B) are în moleculă:

a) doi atomi de carbon primar;

b) doi atomi de carbon cuaternar;

c) două legături covalente duble carbon-oxigen;

d) două legături covalente hidrogen-oxigen.

Rezolvare

Acidul acetilsalicilic, aspirina, are pe nucleul benzenic două grupe:

  • −COOH-COOH, gruparea carboxil, care conține o legătură C=OC=O;
  • −O−CO−CH3-O-CO-CH_3, gruparea ester, care conține și ea o legătură C=OC=O.

Deci două legături covalente duble carbon-oxigen, iar răspunsul este c.

d este distractorul cel mai apropiat: molecula are patru atomi de oxigen, dar o singură legătură O−HO-H, cea din gruparea carboxil. Cei doi oxigeni ai esterului nu poartă hidrogen, iar al doilea oxigen al carboxilului este cel dublu legat.

a: singurul carbon primar este CH3CH_3-ul grupării acetil. b: molecula nu are atomi de carbon cuaternar.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Acidul acetilsalicilic are două grupe cu oxigen dublu legat: gruparea carboxil și gruparea ester. Deci două legături duble carbon-oxigen. Varianta d cere două legături O−HO-H, dar molecula are una singură, cea din carboxil, pentru că oxigenul esteric nu poartă hidrogen.

Învață lecția: Acizi carboxilici și esteri - acidul acetic, esterificarea, hidroliza aspirinei
Subiectul I.A.53 puncte

5. Compusul organic (E):

a) este policlorura de vinil;

b) este monomer vinilic;

c) poate fi utilizat la obținerea unor adezivi;

d) poate fi utilizat la obținerea unor fibre sintetice.

Rezolvare

(E) este clorura de vinil, CH2=CH−ClCH_2{=}CH-Cl.

Un monomer vinilic este orice compus de forma CH2=CH−XCH_2{=}CH-X, adică etena cu un singur substituent. Clorura de vinil este exact aceasta, deci b este răspunsul.

a confundă monomerul cu polimerul: policlorura de vinil, PVC-ul, se OBȚINE din (E) prin polimerizare, dar nu este (E).

c și d dau utilizările celorlalți doi monomeri vinilici din programă:

  • adezivii vin din poliacetatul de vinil, deci din acetat de vinil;
  • fibrele sintetice vin din poliacrilonitril, deci din acrilonitril.

Clorura de vinil dă PVC, folosit la țevi și tâmplărie. Cei trei monomeri se scriu aproape la fel și se deosebesc doar prin substituentul X, iar itemul se rezolvă știind ce iese din fiecare.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Compusul (E) este clorura de vinil, CH2=CH−ClCH_2{=}CH-Cl, adică etena cu un singur substituent: exact definiția unui monomer vinilic. Varianta a confundă monomerul cu polimerul lui. Variantele c și d atribuie clorurii de vinil utilizările altor doi monomeri vinilici: adezivii vin din acetatul de vinil, fibrele sintetice din acrilonitril.

Învață lecția: Alchene - adiția de H₂, X₂, HX și H₂O cu regula lui Markovnikov, polimerizarea
Subiectul I.A.63 puncte

6. Compusul organic (C):

a) are catena aciclică liniară nesaturată;

b) are în moleculă 2 atomi de carbon asimetric;

c) se formează la hidroliza alanil-alaninei;

d) se formează la hidroliza valil-valinei.

Rezolvare

(C) este valina, CH3−CH(CH3)−CH(NH2)−COOHCH_3-CH(CH_3)-CH(NH_2)-COOH.

d este adevărată: numele unei dipeptide spune din ce aminoacizi este făcută, deci hidroliza valil-valinei dă două molecule de valină.

a este falsă de două ori: catena este ramificată, prin gruparea metil, și saturată, fiind formată numai din legături simple.

b este falsă: valina are UN singur atom de carbon asimetric, cel care poartă gruparea amino și este legat de patru substituenți diferiți. Carbonul cu cele două grupe metil are doi substituenți identici, deci nu este asimetric.

c este falsă: hidroliza alanil-alaninei dă alanină.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Compusul (C) este valina, iar hidroliza dipeptidei valil-valina dă două molecule de valină. Varianta a greșește de două ori: catena este ramificată, nu liniară, și saturată, nu nesaturată. Varianta b numără doi atomi de carbon asimetric, dar valina are unul singur. Varianta c dă alanina, nu valina.

Învață lecția: Aminoacizi și proteine - caracterul amfoter, condensarea, hidroliza și denaturarea
Subiectul I.A.73 puncte

7. Este fals că:

a) (A) se utilizează ca solvent;

b) (B) este acidul acetilsalicilic;

c) (D) are proprietăți explozive;

d) (F) este o dizaharidă.

Rezolvare

Se cere afirmația falsă.

d este falsă. Compusul (F) este forma ciclică a fructozei, deci o monozaharidă: o singură unitate. O dizaharidă, precum zaharoza, este formată din două unități legate prin condensare, și are formula C12H22O11C_{12}H_{22}O_{11}.

Celelalte sunt adevărate:

a: toluenul este un solvent industrial obișnuit.

b: (B) este acidul acetilsalicilic, adică aspirina, obținută prin esterificarea acidului salicilic.

c: (D) este trinitratul de glicerină, adică nitroglicerina, un exploziv puternic.

Semnalul care rezolvă itemul este numărul de cicluri din desenul lui (F): unul singur, deci o singură unitate.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Compusul (F) este o fructofuranoză, adică forma ciclică a fructozei, care este o MONOzaharidă. O dizaharidă ar fi formată din două unități legate prin condensare. Celelalte trei afirmații sunt adevărate: toluenul este un solvent obișnuit, (B) este într-adevăr aspirina, iar trinitratul de glicerină este nitroglicerina, un exploziv.

Învață lecția: Zaharide - glucoză, fructoză, zaharoză, amidon și celuloză
Subiectul I.A.83 puncte

8. Compusul organic (F):

a) are formula moleculară CH2OCH_2O;

b) are formula brută CH2OCH_2O;

c) este α\alpha-D-glucopiranoza;

d) este β\beta-D-glucopiranoza.

Rezolvare

(F) are formula moleculară C6H12O6C_6H_{12}O_6.

b este adevărată. Formula brută dă raportul cel mai simplu al atomilor:

C6H12O6 ÷6 ⇒ CH2OC_6H_{12}O_6 \ \div 6 \ \Rightarrow\ CH_2O

a este falsă: CH2OCH_2O este formula brută, nu cea moleculară. CH2OCH_2O ca formulă moleculară ar fi formaldehida.

c și d sunt amândouă false, și din același motiv. Ciclul lui (F) are cinci atomi, deci este o furanoză, nu o piranoză, iar prezența a două grupe CH2OHCH_2OH arată că provine din fructoză. Compusul este β\beta-D-fructofuranoza.

Cele două variante ar fi corecte pentru un ciclu de ȘASE atomi cu o singură grupă CH2OHCH_2OH, adică pentru glucoză. Numărarea atomilor din ciclu decide între piranoză și furanoză.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Compusul (F) are formula moleculară C6H12O6C_6H_{12}O_6, care se simplifică la formula brută CH2OCH_2O. Varianta a confundă cele două formule. Variantele c și d sunt amândouă false pentru că (F) NU este o glucopiranoză: ciclul lui are cinci atomi, deci este o furanoză, iar cei doi substituenți CH2OHCH_2OH arată că provine din fructoză.

Învață lecția: Zaharide - glucoză, fructoză, zaharoză, amidon și celuloză
Subiectul I.A.93 puncte

9. Are raportul masic C:O=1:4C : O = 1 : 4:

a) (B);

b) (C);

c) (D);

d) (F).

Rezolvare

Calculăm raportul MASIC C:OC : O pentru fiecare compus cu oxigen.

(B) acid acetilsalicilic, C9H8O4C_9H_8O_4:

9⋅12:4⋅16=108:64=27:169 \cdot 12 : 4 \cdot 16 = 108 : 64 = 27 : 16

(C) valina, C5H11NO2C_5H_{11}NO_2:

5⋅12:2⋅16=60:32=15:85 \cdot 12 : 2 \cdot 16 = 60 : 32 = 15 : 8

(D) trinitrat de glicerină, C3H5N3O9C_3H_5N_3O_9:

3⋅12:9⋅16=36:144=1:43 \cdot 12 : 9 \cdot 16 = 36 : 144 = 1 : 4

(F) fructoza, C6H12O6C_6H_{12}O_6:

72:96=3:472 : 96 = 3 : 4

Răspunsul este c.

Raportul 1:41 : 4 cere de trei ori mai mulți oxigeni decât carboni, ceea ce se întâmplă numai la un compus foarte bogat în oxigen, cum este un trinitrat. Fructoza, cu 3:43 : 4, este cel mai apropiat distractor.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Trinitratul de glicerină are formula C3H5N3O9C_3H_5N_3O_9, deci raportul masic este 36:144=1:436 : 144 = 1 : 4. Celelalte: acidul acetilsalicilic 108:64108 : 64, valina 60:3260 : 32, fructoza 72:96=3:472 : 96 = 3 : 4. Itemul cere patru calcule, iar raportul 3:43 : 4 al fructozei este suficient de apropiat de 1:41 : 4 ca să fie ales în grabă.

Învață lecția: Formula moleculară, puritate și randament - metoda completă
Subiectul I.A.103 puncte

10. În 30 g de compus (B) există aceeași cantitate de carbon ca aceea din:

a) 1 mol de compus (D);

b) 2 mol de compus (F);

c) 113,5 g de compus (D);

d) 360 g de compus (F).

Rezolvare

Calculăm carbonul din probă.

M(B)=9⋅12+8⋅1+4⋅16=180 g/molM(B) = 9 \cdot 12 + 8 \cdot 1 + 4 \cdot 16 = 180 \text{ g/mol}

n=30180=16 mol⇒nC=96=1,5 moln = \frac{30}{180} = \frac{1}{6} \text{ mol} \Rightarrow n_C = \frac{9}{6} = 1,5 \text{ mol}

Verificăm variantele, cu M(D)=227M(D) = 227 g/mol și 3 carboni, M(F)=180M(F) = 180 g/mol și 6 carboni:

  • a: 1 mol de (D) dă 3 mol C. Nu;
  • b: 2 mol de (F) dau 12 mol C. Nu;
  • c: 113,5:227=0,5113,5 : 227 = 0,5 mol, deci 0,5⋅3=1,50,5 \cdot 3 = 1,5 mol C. Da;
  • d: 360:180=2360 : 180 = 2 mol, deci 12 mol C. Nu.

Răspuns: c.

Cele două mase molare, 180 pentru aspirină și 180 pentru fructoză, sunt egale, ceea ce face varianta d să pară simetrică cu enunțul. Numărul de carboni pe moleculă este însă diferit, 9 față de 6, și el decide.

Barem

Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Acidul acetilsalicilic are M=180M = 180 g/mol și 9 atomi de carbon, deci 30 g înseamnă 1/61/6 mol și 1,5 mol de carbon. Trinitratul de glicerină are M=227M = 227 g/mol și 3 carboni, deci 113,5 g înseamnă 0,5 mol și tot 1,5 mol de carbon. Celelalte variante dau 3 mol, 12 mol și 12 mol de carbon.

Învață lecția: Mol, masă molară și calcule stoechiometrice - de la formula chimică la ecuația reacției

Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți numărul de ordine al enunțului și litera F.

Subiectul I.B.12 puncte

1. Compușii organici care au aceeași formulă moleculară, dar structuri diferite, sunt izomeri.

Rezolvare

Definiția izomerilor este exact aceasta: compuși cu aceeași formulă moleculară, dar cu structuri diferite.

Enunțul este deci adevărat.

Exemplu din aceeași variantă: fructoza și glucoza au amândouă C6H12O6C_6H_{12}O_6, dar una este cetoză și cealaltă aldoză, deci se comportă diferit față de reactivul Tollens.

Progrma cere trei tipuri: izomeria de catenă, de poziție și cea optică. Toate trei respectă definiția de mai sus; se deosebesc prin ce anume diferă în structură.

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Aceasta este chiar definiția izomeriei: aceeași formulă moleculară, structuri diferite, deci proprietăți diferite.

Învață lecția: Izomeria de catenă, de poziție și izomeria optică - carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic
Subiectul I.B.22 puncte

2. n-Pentanul are temperatura de fierbere mai mică decât neopentanul.

Rezolvare

n-Pentanul și neopentanul sunt izomeri, amândoi C5H12C_5H_{12}, deci au aceeași masă molară.

Ce îi deosebește este forma:

  • n-pentanul este liniar, deci moleculele se pot apropia pe toată lungimea lor;
  • neopentanul este puternic ramificat, aproape sferic, deci suprafața de contact dintre molecule este mică.

Forțele intermoleculare sunt mai puternice la molecula liniară, deci ea fierbe mai sus: n-pentanul la aproximativ 36 °C, neopentanul la aproximativ 9,5 °C.

Enunțul spune invers, deci este fals.

Regula de reținut: la aceeași formulă moleculară, cu cât catena este mai ramificată, cu atât temperatura de fierbere este mai mică.

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Ordinea este inversă: la aceeași formulă moleculară, izomerul LINIAR fierbe la temperatură mai mare decât cel ramificat. Ramificarea apropie molecula de o formă sferică, îi micșorează suprafața de contact și slăbește forțele intermoleculare.

Învață lecția: Alcani - seria omoloagă, izomeria de catenă și cele patru reacții
Subiectul I.B.32 puncte

3. Nitrarea fenolului este o reacție de substituție.

Rezolvare

C6H5−OH+HNO3→C6H4(NO2)−OH+H2OC_6H_5-OH + HNO_3 \rightarrow C_6H_4(NO_2)-OH + H_2O

Gruparea −NO2-NO_2 ia LOCUL unui atom de hidrogen de pe nucleul aromatic, iar hidrogenul plecat se combină cu gruparea hidroxil a acidului azotic și formează apă.

Înlocuirea unui atom cu altul este definiția substituției, deci enunțul este adevărat.

Arenele dau substituție, nu adiție, tocmai pentru că adiția ar distruge sistemul aromatic, care este stabil. Aceasta este deosebirea de fond dintre benzen și o alchenă, deși amândouă au legături duble în formulă.

Fenolul se nitrează mai ușor decât benzenul: gruparea hidroxil activează nucleul.

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Gruparea nitro ia locul unui atom de hidrogen de pe nucleul aromatic, iar hidrogenul plecat formează apă cu gruparea hidroxil a acidului azotic. Înlocuirea unui atom cu un altul este definiția substituției.

Învață lecția: Compuși halogenați, compuși hidroxilici și amine - clasificare, nitrarea fenolului, eliminarea
Subiectul I.B.42 puncte

4. Glicil-alanina are în moleculă un atom de carbon asimetric.

Rezolvare

Glicil-alanina este dipeptida formată din glicină și alanină.

Glicina, H2N−CH2−COOHH_2N-CH_2-COOH: carbonul central poartă −NH2-NH_2, −COOH-COOH și doi atomi de hidrogen. Doi substituenți identici, deci NU este asimetric. Glicina este singurul α-aminoacid din programă fără carbon asimetric.

Alanina, CH3−CH(NH2)−COOHCH_3-CH(NH_2)-COOH: carbonul central poartă −NH2-NH_2, −COOH-COOH, −CH3-CH_3 și −H-H, adică patru substituenți diferiți, deci ESTE asimetric.

Total: un atom de carbon asimetric, iar enunțul este adevărat.

Condensarea nu schimbă nimic la carbonii asimetrici: ea leagă gruparea carboxil a unuia de gruparea amino a celuilalt.

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Din cei doi aminoacizi ai dipeptidei, glicina NU are atom de carbon asimetric, pentru că poartă doi atomi de hidrogen pe carbonul central, iar alanina are unul. Rezultă exact un atom de carbon asimetric pe moleculă.

Învață lecția: Aminoacizi și proteine - caracterul amfoter, condensarea, hidroliza și denaturarea
Subiectul I.B.52 puncte

5. Tuberculii de cartof constituie o sursă naturală de amidon.

Rezolvare

Amidonul este polizaharida de rezervă a plantelor, adică forma în care ele își depozitează glucoza.

El se acumulează în organele de depozitare: semințe, precum cele de grâu și porumb, și tuberculi, precum cartoful.

Enunțul este deci adevărat.

Pentru contrast, celuloza este tot un polimer al glucozei, dar cu rol de susținere, nu de rezervă, și se găsește în pereții celulari, în lemn și în bumbac. Aceeași unitate de bază, două funcții și două structuri diferite.

Barem

Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Amidonul este polizaharida de rezervă a plantelor, depozitată mai ales în semințe și în tuberculi. Cartoful este exemplul obișnuit cerut de programă, alături de cereale.

Învață lecția: Zaharide - glucoză, fructoză, zaharoză, amidon și celuloză

Subiectul al II-lea

Subiectul II.C.16 puncte

1. a. O hidrocarbură (H) are patru atomi în moleculă și raportul masic C:H=12:1C : H = 12 : 1. Determinați formula moleculară a hidrocarburii (H).

b. Scrieți formula de structură a celui de-al treilea termen din seria omoloagă din care face parte hidrocarbura (H), știind că acesta are în catenă un singur atom de carbon primar.

c. Scrieți formula de structură a unei hidrocarburi care face parte din aceeași clasă de hidrocarburi cu hidrocarbura (H), are număr minim de atomi de carbon în moleculă și conține în catenă un atom de carbon asimetric.

Rezolvare

a. Raportul masic C:H=12:1C : H = 12 : 1 se transformă în raport ATOMIC împărțind la masele atomice:

1212:11=1:1\frac{12}{12} : \frac{1}{1} = 1 : 1

Deci formula este de tipul CnHnC_nH_n. Cu patru atomi în moleculă:

n+n=4⇒n=2n + n = 4 \Rightarrow n = 2

Hidrocarbura este C2H2C_2H_2, acetilena, deci clasa este a alchinelor.

b. Seria omoloagă a alchinelor: C2H2C_2H_2, C3H4C_3H_4, C4H6C_4H_6. Al treilea termen este C4H6C_4H_6, iar condiția de un singur carbon primar cere tripla la capătul catenei:

CH≡C−CH2−CH3(1-butina)CH \equiv C-CH_2-CH_3 \quad \text{(1-butina)}

Singura grupă CH3CH_3 este carbonul primar.

c. Un carbon asimetric are patru substituenți diferiți. Cea mai mică alchină care poate avea unul:

CH≡C−CH(CH3)−CH2−CH3(3-metil-1-pentina)CH \equiv C-CH(CH_3)-CH_2-CH_3 \quad \text{(3-metil-1-pentina)}

Carbonul 3 poartă −C≡CH-C \equiv CH, −CH3-CH_3, −CH2CH3-CH_2CH_3 și −H-H.

Barem

Barem oficial: a. raționament corect (2p), calcule (1p), C2H2C_2H_2; b. formula de structură a 1-butinei (1p); c. formula de structură a 3-metil-1-pentinei (2p). Total 6 puncte. Din raportul masic 12:112 : 1 rezultă raportul atomic 1:11 : 1, iar cele patru atome dau C2H2C_2H_2, deci clasa este a alchinelor.

Învață lecția: Alchine - acetilena, obținerea din carbid și adițiile ei
Subiectul II.C.23 puncte

2. O alchenă (A) are denumirea științifică (I.U.P.A.C.) 3,5-dimetil-3-heptenă.

a. Notați formula de structură a alchenei (A).

b. Scrieți formula de structură a unei alchene izomeră cu (A), care are în moleculă cu un atom de carbon secundar mai mult decât aceasta.

Rezolvare

a. Numele se citește pe bucăți: catenă de heptenă, dubla legătură între carbonii 3 și 4, grupe metil la carbonii 3 și 5.

CH3−CH2−C(CH3)=CH−CH(CH3)−CH2−CH3CH_3-CH_2-C(CH_3){=}CH-CH(CH_3)-CH_2-CH_3

Formula moleculară este C9H18C_9H_{18}.

b. Numărăm întâi atomii de carbon secundar din (A), adică cei legați de exact doi alți carboni: carbonul 2 și carbonul 6, deci doi.

Izomerul căutat are tot C9H18C_9H_{18} și trei atomi de carbon secundar. O soluție este mutarea unei ramificații pentru a alungi catena principală:

CH3−CH2−CH2−C(CH3)=CH−CH(CH3)−CH3CH_3-CH_2-CH_2-C(CH_3){=}CH-CH(CH_3)-CH_3

Aici sunt secundari carbonii 2, 3 și cel dinaintea ramificației, adică trei.

Orice altă alchenă cu C9H18C_9H_{18} și trei carboni secundari primește punctajul: baremul spune oricărei alchene.

Barem

Barem oficial: a. formula de structură a 3,5-dimetil-3-heptenei (1p); b. formula de structură a oricărei alchene izomere cu (A) care are cu un atom de carbon secundar mai mult (2p). Total 3 puncte. Alchena (A) are formula moleculară C9H18C_9H_{18} și doi atomi de carbon secundar, deci izomerul căutat trebuie să aibă trei.

Învață lecția: Alchene - adiția de H₂, X₂, HX și H₂O cu regula lui Markovnikov, polimerizarea
Subiectul II.C.32 puncte

3. Scrieți ecuația reacției de obținere a acetilenei din carbură de calciu și apă.

Rezolvare

CaC2+2H2O→Ca(OH)2+C2H2CaC_2 + 2H_2O \rightarrow Ca(OH)_2 + C_2H_2

Verificare: Ca: 1=11 = 1; C: 2=22 = 2; H: 4=2+24 = 2 + 2; O: 2=22 = 2.

Coeficientul 2 al apei este singurul care se punctează separat și se stabilește din bilanțul hidrogenului: cei patru atomi din cele două molecule de apă se împart între hidroxidul de calciu și acetilenă.

Alături de acetilenă rămâne varul stins, hidroxidul de calciu. Aceasta este metoda clasică de obținere a acetilenei, iar carbura de calciu se numește uzual carbid.

Barem

Barem oficial: formulele chimice ale reactanților și ale produșilor (1p), coeficienții stoechiometrici (1p): CaC2+2H2O→Ca(OH)2+C2H2CaC_2 + 2H_2O \rightarrow Ca(OH)_2 + C_2H_2. Total 2 puncte. Coeficientul 2 al apei este cel care se ratează, iar el rezultă din bilanțul hidrogenului: patru atomi în stânga, doi în hidroxid și doi în acetilenă.

Învață lecția: Alchine - acetilena, obținerea din carbid și adițiile ei
Subiectul II.C.43 puncte

4. O probă de 40 g carbid de puritate 80%, procente masice, s-a tratat cu apă, în exces. Determinați volumul de acetilenă obținut, exprimat în litri, măsurat în condiții normale de temperatură și de presiune.

Rezolvare

Puritatea se aplică pe materia primă:

mpur=40⋅0,80=32 g de CaC2m_{pur} = 40 \cdot 0,80 = 32 \text{ g de } CaC_2

M(CaC2)=40+2⋅12=64 g/mol⇒n=3264=0,5 molM(CaC_2) = 40 + 2 \cdot 12 = 64 \text{ g/mol} \Rightarrow n = \frac{32}{64} = 0,5 \text{ mol}

Din ecuație, raportul CaC2:C2H2CaC_2 : C_2H_2 este 1 : 1:

nC2H2=0,5 moln_{C_2H_2} = 0,5 \text{ mol}

V=0,5⋅22,4=11,2 LV = 0,5 \cdot 22,4 = 11,2 \text{ L}

Apa fiind în exces, ea nu limitează nimic și nu intră în calcul. Cuvântul din enunț este acolo tocmai ca să scutească verificarea reactantului limitativ.

Greșeala frecventă este masa molară: M(CaC2)=64M(CaC_2) = 64, nu 52. Indicele 2 de la carbon se pierde ușor.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), V=11,2V = 11,2 L de acetilenă. Total 3 puncte. Traseul: masa pură 40⋅0,80=3240 \cdot 0,80 = 32 g; M(CaC2)=64M(CaC_2) = 64 g/mol, deci 0,5 mol; raportul 1 : 1 dă 0,5 mol de acetilenă și V=0,5⋅22,4=11,2V = 0,5 \cdot 22,4 = 11,2 L. Apa este în exces, deci nu intră în calcul.

Învață lecția: Alchine - acetilena, obținerea din carbid și adițiile ei
Subiectul II.C.5un punct

5. Notați o proprietate fizică a metanului, în condiții standard.

Rezolvare

Metanul, CH4CH_4, în condiții standard este un gaz incolor și inodor.

Alte proprietăți fizice acceptate:

  • practic insolubil în apă, molecula fiind nepolară;
  • mai ușor decât aerul, având masa molară 16 g/mol față de aproximativ 29. De aceea o scurgere de gaz se acumulează la tavan, nu la podea;
  • solubil în solvenți organici.

Mirosul pe care îl asociem cu gazul metan nu este al lui: el este dat de odorizanți adăugați intenționat, tocmai pentru că metanul este inodor.

Arde cu flacără albăstruie descrie o reacție, deci este o proprietate chimică și nu primește punctaj aici.

Barem

Barem oficial: 1 punct pentru notarea oricărei proprietăți fizice a metanului în condiții standard. Se acceptă: gaz, incolor, inodor, practic insolubil în apă, mai ușor decât aerul. NU se acceptă o proprietate chimică, precum arderea sau clorurarea la lumină.

Învață lecția: Alcani - seria omoloagă, izomeria de catenă și cele patru reacții
Subiectul II.D.14 puncte

1. Benzenul se alchilează cu propena, în prezență de clorură de aluminiu umedă. Scrieți ecuația reacției de obținere a izopropilbenzenului din benzen și propenă și ecuația reacției de obținere a 1,4-diizopropilbenzenului din benzen și propenă. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.

Rezolvare

Alchilarea benzenului cu propenă, catalizată de clorură de aluminiu umedă:

Monoalchilarea:

C6H6+CH2=CH−CH3→AlCl3C6H5−CH(CH3)2C_6H_6 + CH_2{=}CH-CH_3 \xrightarrow{AlCl_3} C_6H_5-CH(CH_3)_2

Produsul este izopropilbenzenul, numit uzual cumen.

Dialchilarea:

C6H6+2CH2=CH−CH3→AlCl3C6H4[CH(CH3)2]2C_6H_6 + 2CH_2{=}CH-CH_3 \xrightarrow{AlCl_3} C_6H_4[CH(CH_3)_2]_2

Produsul este 1,4-diizopropilbenzenul, cele două grupe fiind în poziții para.

Două lucruri se punctează și se ratează des:

  • nu se elimină nimic. Spre deosebire de halogenare sau nitrare, aici nucleul se ADIȚIONEAZĂ la dubla legătură a propenei, deci nu apare HClHCl sau apă printre produși;
  • gruparea legată este izopropil, nu n-propil. Hidrogenul nucleului merge la carbonul terminal, cel mai bogat în hidrogen, după regula lui Markovnikov.
Barem

Barem oficial: ecuația pentru izopropilbenzen (2p); ecuația pentru 1,4-diizopropilbenzen - formulele chimice (1p), coeficienții (1p). Total 4 puncte. Alchilarea este o ADIȚIE a nucleului la dubla legătură a propenei, deci nu se elimină nimic; gruparea care se leagă este izopropil, conform regulii lui Markovnikov, nu n-propil.

Învață lecția: Arene - benzen, toluen și naftalină: halogenare, nitrare, alchilare
Subiectul II.D.24 puncte

2. În urma alchilării a 187,2 kg de benzen cu propenă în prezență de clorură de aluminiu umedă, se formează un amestec organic de reacție în care izopropilbenzenul și 1,4-diizopropilbenzenul sunt în raport molar 5 : 1. Amestecul organic format în urma reacției conține și 0,6 kmol de benzen nereacționat. Calculați cantitatea de propenă care s-a consumat în procesul de alchilare a benzenului, exprimată în kilomoli.

Rezolvare

Calculăm întâi benzenul care a reacționat.

M(C6H6)=78 kg/kmol⇒ntotal=187,278=2,4 kmolM(C_6H_6) = 78 \text{ kg/kmol} \Rightarrow n_{total} = \frac{187,2}{78} = 2,4 \text{ kmol}

nreacționat=2,4−0,6=1,8 kmoln_{reacționat} = 2,4 - 0,6 = 1,8 \text{ kmol}

Fiecare moleculă de produs consumă exact o moleculă de benzen, indiferent câte grupe izopropil poartă. Cu raportul molar 5 : 1 și un factor comun xx:

5x+x=1,8⇒x=0,35x + x = 1,8 \Rightarrow x = 0,3

Deci 1,5 kmol de izopropilbenzen și 0,3 kmol de 1,4-diizopropilbenzen.

Propena se consumă însă DIFERIT: un mol pentru fiecare grupă izopropil.

npropena˘=1,5⋅1+0,3⋅2=1,5+0,6=2,1 kmoln_{propenă} = 1,5 \cdot 1 + 0,3 \cdot 2 = 1,5 + 0,6 = 2,1 \text{ kmol}

Cele două numărători, una pe benzen și una pe propenă, sunt cheia. Cine folosește raportul 5 : 1 direct pentru propenă obține 1,8 kmol și pierde exact cei 0,3 kmol suplimentari ai produsului dublu alchilat.

Barem

Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), n=2,1n = 2,1 kmol de propenă. Total 4 puncte. Traseul: benzen total 187,2:78=2,4187,2 : 78 = 2,4 kmol, din care 0,6 nereacționat, deci 1,8 kmol au reacționat; cu raportul 5 : 1 rezultă 1,5 kmol izopropilbenzen și 0,3 kmol diizopropilbenzen; propena consumată este 1,5⋅1+0,3⋅2=2,11,5 \cdot 1 + 0,3 \cdot 2 = 2,1 kmol.

Învață lecția: Arene - benzen, toluen și naftalină: halogenare, nitrare, alchilare
Subiectul II.D.32 puncte

3. Notați două utilizări ale naftalinei.

Rezolvare

Două utilizări acceptate:

  • substanță antimolii, pentru protejarea textilelor. Ea funcționează pentru că naftalina sublimează, deci vaporii ei se răspândesc în tot spațiul închis;
  • materie primă în industria coloranților.

Alte răspunsuri corecte: obținerea anhidridei ftalice prin oxidare catalitică, materie primă pentru rășini și mase plastice.

Itemul se punctează pe fiecare utilizare separat, deci merită scrise amândouă chiar dacă a doua pare mai nesigură. O singură utilizare corectă aduce jumătate din punctaj.

Barem

Barem oficial: notarea oricăror două utilizări ale naftalinei (2 x 1p). Total 2 puncte. Se acceptă, de exemplu: substanță antimolii, materie primă pentru coloranți, obținerea anhidridei ftalice, industria maselor plastice. Punctajul se acordă separat pentru fiecare utilizare corectă.

Învață lecția: Arene - benzen, toluen și naftalină: halogenare, nitrare, alchilare

Subiectul al III-lea

Subiectul III.E.16 puncte

1. Se consideră schema de transformări:

(I) A+O2→mycoderma acetiB+H2OA + O_2 \xrightarrow{mycoderma\ aceti} B + H_2O

(II) B+NaHCO3→CH3COO−Na++H2O+d↑B + NaHCO_3 \rightarrow CH_3COO^-Na^+ + H_2O + d \uparrow

(III) A+B→H+E+H2OA + B \xrightarrow{H^+} E + H_2O

Scrieți ecuațiile reacțiilor din schema de transformări. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.

Rezolvare

Schema se rezolvă pornind de la ecuația care conține cea mai multă informație, aici (II).

Produsul CH3COO−Na+CH_3COO^-Na^+ este acetatul de sodiu, deci B este acidul acetic.

Din (I), A oxidat cu bacterii acetice dă acid acetic, deci A este etanolul. Aceasta este fermentația acetică:

CH3CH2OH+O2→mycoderma acetiCH3COOH+H2OCH_3CH_2OH + O_2 \xrightarrow{mycoderma\ aceti} CH_3COOH + H_2O

În (II), un acid mai tare scoate acidul carbonic din sarea lui, iar acesta se descompune imediat. Gazul notat cu d este dioxidul de carbon:

CH3COOH+NaHCO3→CH3COO−Na++H2O+CO2↑CH_3COOH + NaHCO_3 \rightarrow CH_3COO^-Na^+ + H_2O + CO_2 \uparrow

În (III), alcool plus acid în mediu acid dau un ester:

CH3CH2OH+CH3COOH→H+CH3COOCH2CH3+H2OCH_3CH_2OH + CH_3COOH \xrightarrow{H^+} CH_3COOCH_2CH_3 + H_2O

Spre deosebire de varianta din 2023, unde reacția (II) era cu oxid de zinc și cerea coeficientul 2, aici sodiul este monovalent, deci raportul este 1 : 1.

Barem

Barem oficial: (I) CH3CH2OH+O2→CH3COOH+H2OCH_3CH_2OH + O_2 \rightarrow CH_3COOH + H_2O (2p); (II) CH3COOH+NaHCO3→CH3COO−Na++H2O+CO2↑CH_3COOH + NaHCO_3 \rightarrow CH_3COO^-Na^+ + H_2O + CO_2 \uparrow (2p); (III) CH3CH2OH+CH3COOH→CH3COOCH2CH3+H2OCH_3CH_2OH + CH_3COOH \rightarrow CH_3COOCH_2CH_3 + H_2O (2p). Total 6 puncte. Produsul notat cu d este gazul care se degajă, adică dioxidul de carbon, iar acetatul de sodiu din ecuația (II) identifică pe B ca acid acetic.

Învață lecția: Alcooli - metanol, etanol, glicerol: proprietăți, fermentație, oxidare
Subiectul III.E.22 puncte

2. Scrieți ecuația reacției de nitrare a glicerinei cu amestec sulfonitric, pentru obținerea trinitratului de glicerină. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.

Rezolvare

Glicerina are trei grupe hidroxil, iar toate trei se esterifică:

CH2OH−CHOH−CH2OH+3HNO3→H2SO4CH2(ONO2)−CH(ONO2)−CH2(ONO2)+3H2OCH_2OH-CHOH-CH_2OH + 3HNO_3 \xrightarrow{H_2SO_4} CH_2(ONO_2)-CH(ONO_2)-CH_2(ONO_2) + 3H_2O

Coeficientul 3, la acidul azotic și la apă, este cel care se punctează separat, și el vine direct din numărul de grupe hidroxil.

Acidul sulfuric este catalizator și agent de deshidratare: el leagă apa formată și împinge echilibrul spre produs. De aceea amestecul se numește sulfonitric și de aceea acidul sulfuric nu apare printre reactanții consumați.

Produsul, trinitratul de glicerină, este nitroglicerina.

Barem

Barem oficial: formulele chimice ale reactanților și ale produșilor (1p), coeficienții stoechiometrici (1p). Total 2 puncte. Glicerina are TREI grupe hidroxil, deci sunt necesari trei moli de acid azotic și rezultă trei moli de apă. Coeficientul 3, în ambele locuri, este ce se punctează separat.

Învață lecția: Alcooli - metanol, etanol, glicerol: proprietăți, fermentație, oxidare
Subiectul III.E.33 puncte

3. Se nitrează o probă de 46 g de glicerină cu amestec sulfonitric. Știind că s-au obținut 102,15 g de trinitrat de glicerină, determinați randamentul reacției.

Rezolvare

M(C3H8O3)=3⋅12+8⋅1+3⋅16=92 g/molM(C_3H_8O_3) = 3 \cdot 12 + 8 \cdot 1 + 3 \cdot 16 = 92 \text{ g/mol}

n=4692=0,5 moln = \frac{46}{92} = 0,5 \text{ mol}

Raportul glicerină : trinitrat este 1 : 1, deci teoretic 0,5 mol de produs.

M(C3H5N3O9)=36+5+42+144=227 g/molM(C_3H_5N_3O_9) = 36 + 5 + 42 + 144 = 227 \text{ g/mol}

mteoretic=0,5⋅227=113,5 gm_{teoretic} = 0,5 \cdot 227 = 113,5 \text{ g}

η=102,15113,5=0,9=90%\eta = \frac{102,15}{113,5} = 0,9 = 90\%

Coeficientul 3 din ecuație este al acidului azotic, nu al produsului organic: dintr-o moleculă de glicerină iese o singură moleculă de trinitrat. Cine aplică raportul 1 : 3 aici obține un randament de 30% și un rezultat care nu are sens.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), η=90%\eta = 90\%. Total 3 puncte. Traseul: M(glicerina˘)=92M(\text{glicerină}) = 92 g/mol, deci 0,5 mol; raportul 1 : 1 dă teoretic 0,5 mol de trinitrat, adică 0,5⋅227=113,50,5 \cdot 227 = 113,5 g; η=102,15:113,5=0,9\eta = 102,15 : 113,5 = 0,9.

Învață lecția: Alcooli - metanol, etanol, glicerol: proprietăți, fermentație, oxidare
Subiectul III.E.43 puncte

4. Într-un mol din sarea de aluminiu a unui acid monocarboxilic cu catenă aciclică saturată, (A), masa atomilor de hidrogen este 9 g. Determinați formula moleculară a acidului monocarboxilic, (A).

Rezolvare

Un acid monocarboxilic cu catenă aciclică saturată are formula generală CnH2nO2C_nH_{2n}O_2.

Prin pierderea hidrogenului din gruparea carboxil, restul acid devine CnH2n−1O2C_nH_{2n-1}O_2.

Aluminiul este trivalent, deci sarea lui conține trei resturi acide:

(CnH2n−1O2)3Al(C_nH_{2n-1}O_2)_3Al

Într-un mol de sare, hidrogenul cântărește 9 g, deci sunt 9 mol de atomi de hidrogen:

3(2n−1)=9⇒2n−1=3⇒n=23(2n - 1) = 9 \Rightarrow 2n - 1 = 3 \Rightarrow n = 2

Acidul este C2H4O2C_2H_4O_2, adică acidul acetic.

Două capcane. Prima: valența aluminiului, care aduce factorul 3; cu un metal monovalent răspunsul ar fi cu totul altul. A doua: restul acid are cu un hidrogen MAI PUȚIN decât acidul, iar uitarea acestui detaliu duce la 3⋅2n=93 \cdot 2n = 9, care nu are soluție întreagă și ar trebui să dea de gândit.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), formula moleculară a acidului: C2H4O2C_2H_4O_2. Total 3 puncte. Aluminiul este TRIvalent, deci sarea conține trei resturi acide; dacă acidul este CnH2nO2C_nH_{2n}O_2, restul este CnH2n−1O2C_nH_{2n-1}O_2, iar sarea are 3(2n−1)3(2n-1) atomi de hidrogen. Din 3(2n−1)=93(2n-1) = 9 rezultă n=2n = 2, adică acidul acetic.

Învață lecția: Acizi carboxilici și esteri - acidul acetic, esterificarea, hidroliza aspirinei
Subiectul III.E.5un punct

5. Notați o utilizare a grăsimilor.

Rezolvare

Utilizări acceptate ale grăsimilor:

  • în alimentație, ca sursă de energie și de acizi grași esențiali;
  • la obținerea săpunurilor, prin hidroliză bazică, adică saponificare;
  • la obținerea margarinei, prin hidrogenarea grăsimilor lichide, care le transformă în grăsimi solide;
  • în industria cosmetică și farmaceutică, ca bază pentru creme și unguente.

Itemul valorează un punct și se rezolvă cu un singur exemplu. Cele două utilizări industriale, săpunul și margarina, sunt și cele două reacții pe care programa le cere pentru grăsimi, deci sunt cel mai sigur de scris.

Barem

Barem oficial: 1 punct pentru notarea oricărei utilizări a grăsimilor. Se acceptă, de exemplu: în alimentație; la obținerea săpunurilor prin hidroliză bazică; la obținerea margarinei prin hidrogenarea grăsimilor lichide; în industria cosmetică.

Învață lecția: Grăsimi, săpunuri și detergenți - saponificarea și acțiunea de spălare
Subiectul III.F.13 puncte

1. Prin condensarea glicinei se formează 0,3 mol de peptidă simplă (P) și 10,8 g de apă. Determinați numărul atomilor de oxigen din molecula peptidei simple (P).

Rezolvare

Aflăm întâi câtă apă s-a eliminat:

nH2O=10,818=0,6 moln_{H_2O} = \frac{10,8}{18} = 0,6 \text{ mol}

O peptidă formată din kk resturi de aminoacid elimină k−1k - 1 molecule de apă, câte una pentru fiecare legătură peptidică:

0,3⋅(k−1)=0,6⇒k−1=2⇒k=30,3 \cdot (k - 1) = 0,6 \Rightarrow k - 1 = 2 \Rightarrow k = 3

Deci (P) este o tripeptidă.

Numărăm oxigenul. Trei molecule de glicină, C2H5NO2C_2H_5NO_2, aduc 3⋅2=63 \cdot 2 = 6 atomi de oxigen; cele două molecule de apă eliminate iau 2:

6−2=4 atomi de oxigen6 - 2 = 4 \text{ atomi de oxigen}

Formula tripeptidei este C6H11N3O4C_6H_{11}N_3O_4, ceea ce confirmă.

Relația k−1k - 1 este cheia: numărul de legături peptidice este cu unu mai mic decât numărul de resturi, la fel cum într-un lanț numărul de verigi de legătură este cu unu mai mic decât numărul de zale.

Barem

Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), 4 atomi de oxigen. Total 3 puncte. O peptidă din k resturi elimină k−1k-1 molecule de apă; din 0,3(k−1)=0,60,3(k-1) = 0,6 rezultă k=3k = 3, deci o tripeptidă. Tripeptida glicinei este C6H11N3O4C_6H_{11}N_3O_4, cu 4 atomi de oxigen: trei grupe glicină aduc 6 oxigeni, iar cele două molecule de apă eliminate iau 2.

Învață lecția: Aminoacizi și proteine - caracterul amfoter, condensarea, hidroliza și denaturarea
Subiectul III.F.25 puncte

2. a. Scrieți ecuația reacției dintre glucoză și reactivul Fehling. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.

b. Calculați masa de glucoză, exprimată în grame, necesară stoechiometric obținerii a 7,2 g de precipitat la tratarea acesteia cu reactiv Fehling.

Rezolvare

a. Reactivul Fehling oxidează gruparea aldehidică a glucozei la grupare carboxil, iar cuprul(II) se reduce la cupru(I):

CH2OH−(CHOH)4−CHO+2Cu(OH)2→CH2OH−(CHOH)4−COOH+Cu2O↓+2H2OCH_2OH-(CHOH)_4-CHO + 2Cu(OH)_2 \rightarrow CH_2OH-(CHOH)_4-COOH + Cu_2O \downarrow + 2H_2O

Produsul organic este acidul gluconic, iar precipitatul roșu-cărămiziu este oxidul de cupru(I).

b. Precipitatul este Cu2OCu_2O:

M(Cu2O)=2⋅64+16=144 g/molM(Cu_2O) = 2 \cdot 64 + 16 = 144 \text{ g/mol}

n=7,2144=0,05 moln = \frac{7,2}{144} = 0,05 \text{ mol}

Raportul glucoză : Cu2OCu_2O este 1 : 1:

m=0,05⋅180=9 gm = 0,05 \cdot 180 = 9 \text{ g}

Masa molară a precipitatului este singurul loc unde se poate greși: 144 pentru Cu2OCu_2O, nu 128 pentru Cu2Cu_2 și nu 64 pentru cupru metalic. Fehling nu depune cupru metalic, ci oxid de cupru(I), și pe asta se bazează culoarea roșu-cărămiziu.

Barem

Barem oficial: a. ecuația cu formule de structură - formulele chimice (1p), coeficienții (1p); b. raționament corect (2p), calcule (1p), m=9m = 9 g de glucoză. Total 5 puncte. Precipitatul este oxidul de cupru(I), roșu-cărămiziu, cu M=144M = 144 g/mol; raportul glucoză : Cu2OCu_2O este 1 : 1, deci 7,2:144=0,057,2 : 144 = 0,05 mol și m=0,05⋅180=9m = 0,05 \cdot 180 = 9 g.

Învață lecția: Zaharide - glucoză, fructoză, zaharoză, amidon și celuloză
Subiectul III.F.32 puncte

3. Notați două proprietăți fizice ale zaharozei, în condiții standard.

Rezolvare

Două proprietăți fizice acceptate:

  • substanță solidă cristalină, incoloră sau albă;
  • solubilă în apă, prin numeroasele grupe hidroxil care formează legături de hidrogen.

Alte răspunsuri corecte: gust dulce, insolubilă în solvenți nepolari, punct de topire definit.

Ca la itemul despre metan din aceeași variantă, trebuie deosebite proprietățile fizice de cele chimice. Nu dă reacția cu reactivul Fehling este proprietatea cea mai caracteristică a zaharozei, dar este chimică și nu primește punctaj aici.

Barem

Barem oficial: notarea oricăror două proprietăți fizice ale zaharozei în condiții standard (2 x 1p). Total 2 puncte. Se acceptă: substanță solidă cristalină, incoloră sau albă, gust dulce, solubilă în apă. NU se acceptă proprietăți chimice, precum hidroliza sau absența reacției cu reactivul Tollens.

Învață lecția: Zaharide - glucoză, fructoză, zaharoză, amidon și celuloză

Alte subiecte de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.