Lecție pentru bacalaureat · Chimie

Grăsimi, săpunuri și detergenți - saponificarea și acțiunea de spălare

Clasa a XI-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Sfat

Acidă dă acidul, bazică dă sarea

Cele două hidrolize ale unei grăsimi dau produși diferiți, iar examenul întreabă exact care:

  • acidă: glicerină + acizi grași liberi;
  • bazică (saponificare): glicerină + sărurile acizilor, adică săpunul.

Și un număr de reținut: o trigliceridă are trei resturi de acid gras, deci consumă trei moli de bază și dă trei moli de săpun.

Idee

O grăsime este un ester triplu

Grăsimile sunt esteri ai glicerinei cu trei acizi grași, de unde și numele de trigliceride. Din structura asta ies toate proprietățile lor:

  • hidroliza le desface înapoi în glicerină și acizi, fiindcă orice ester se hidrolizează;
  • saturate - grăsimi solide, cu catene drepte care se împachetează strâns;
  • nesaturate - uleiuri lichide, cu coturi la legăturile duble.

Hidrogenarea uleiurilor saturează legăturile duble și le transformă în grăsimi solide - așa se obține margarina din ulei vegetal.

Formulă

Două capete, două afinități

O moleculă de săpun are exact ce trebuie ca să lege două lucruri care nu se amestecă:

  • coada - o catenă lungă de hidrocarbură, nepolară, care intră în picătura de grăsime;
  • capul - gruparea ionică −COO−Na+-COO^-Na^+, care rămâne în apă.

Mai multe molecule înconjoară astfel o picătură de grăsime și formează o micelă: cozile spre interior, capetele spre exterior. Picătura este ținută în suspensie și pleacă odată cu apa de clătire.

Spălarea este deci un proces fizic. Grăsimea nu se transformă în nimic - doar este împachetată și dusă.

Sfat

De ce săpunul cedează în apă dură

Săpunul și detergentul au aceeași formă, cap hidrofil și coadă hidrofobă, și se deosebesc prin cap:

  • săpun - cap carboxilat; sarea lui de calciu este INSOLUBILĂ, deci precipită și se pierde;
  • detergent anionic - cap sulfonat; sarea lui de calciu este SOLUBILĂ, deci molecula rămâne în lucru;
  • detergent neionic - cap polietoxilat, fără sarcină, deci nu are ce precipita.

De aici vine tot: în apă dură săpunul lasă un depozit cenușiu și nu face spumă până nu a consumat tot calciul, iar detergentul spală de la prima picătură. Prețul plătit de detergenți este de mediu - biodegradare lentă și eutrofizarea apelor prin fosfați.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Subiectul III.E.4din BAC Chimie organică - model 2026 · 3 puncte

4. Un detergent neionic are formula de structură CH3−(CH2)n+6−CH2−O−(CH2−CH2−O)n−HCH_3-(CH_2)_{n+6}-CH_2-O-(CH_2-CH_2-O)_n-H. Știind că masa molară a detergentului este 710 g/mol, determinați formula moleculară a acestuia.

Vezi rezolvarea

Exprimăm numărul de atomi al fiecărui element în funcție de nn, parcurgând formula bucată cu bucată.

Carbon: unul din CH3CH_3, plus n+6n+6 din paranteza (CH2)(CH_2), plus unul din CH2CH_2, plus 2n2n din cele nn unități CH2CH2CH_2CH_2:

1+(n+6)+1+2n=3n+81 + (n+6) + 1 + 2n = 3n + 8

Hidrogen: 3+2(n+6)+2+4n+1=6n+183 + 2(n+6) + 2 + 4n + 1 = 6n + 18

Oxigen: unul din legătura eterică, plus nn din paranteză:

n+1n + 1

Masa molară:

M=12(3n+8)+(6n+18)+16(n+1)M = 12(3n+8) + (6n+18) + 16(n+1)

=36n+96+6n+18+16n+16=58n+130= 36n + 96 + 6n + 18 + 16n + 16 = 58n + 130

58n+130=710⇒58n=580⇒n=1058n + 130 = 710 \Rightarrow 58n = 580 \Rightarrow n = 10

Înlocuim:

C=3⋅10+8=38,H=6⋅10+18=78,O=10+1=11C = 3 \cdot 10 + 8 = 38, \quad H = 6 \cdot 10 + 18 = 78, \quad O = 10 + 1 = 11

Formula moleculară este C38H78O11C_{38}H_{78}O_{11}.

Singura dificultate este numărarea hidrogenilor: cel final, de la capătul −H-H al lanțului, se pierde ușor, iar cu 6n+176n + 17 ecuația nu mai are soluție întreagă.

Itemii de la 1 la 10 se referă la compuși organici ale căror formule de structură, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate pe prima pagină a subiectului:

(A) CH2(OH)−CH(OH)−CH2(OH)CH_2(OH)-CH(OH)-CH_2(OH) - glicerina (B) acidul acetilsalicilic: nucleu benzenic cu o grupă −COOH-COOH și, în poziția vecină, gruparea −O−CO−CH3-O-CO-CH_3 (C) CH3−CH(OH)−CH2−CH3CH_3-CH(OH)-CH_2-CH_3 - 2-butanolul (D) izopropilbenzen: nucleu benzenic cu gruparea −CH(CH3)2-CH(CH_3)_2 (E) CH3−(CH2)16−COO−Na+CH_3-(CH_2)_{16}-COO^-Na^+ - stearatul de sodiu (F) dipeptida NH2−CH2−CO−NH−CH(CH2SH)−COOHNH_2-CH_2-CO-NH-CH(CH_2SH)-COOH - glicil-cisteina

Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.

6. În structura compusului (E) sunt:

a) 16 atomi de carbon în partea hidrofobă;

b) 16 atomi de carbon secundar;

c) numai legături covalente simple;

d) numai legături covalente duble.

Vezi rezolvarea

(E) este CH3−(CH2)16−COO−Na+CH_3-(CH_2)_{16}-COO^-Na^+.

b) Cele 16 grupe CH2CH_2 sunt fiecare legate de doi atomi de carbon, deci sunt atomi de carbon secundar. Adevărat.

a) Partea hidrofobă este catena hidrocarbonată: CH3CH_3 plus cele 16 grupe CH2CH_2, adică 17 atomi de carbon. Fals.

c) În gruparea carboxilat există o legătură dublă C=OC=O. Fals.

d) Toate legăturile din catenă sunt simple, doar una este dublă. Fals.

Varianta b.

5. Notați o utilizare a grăsimilor.

Vezi rezolvarea

Utilizări acceptate ale grăsimilor:

  • în alimentație, ca sursă de energie și de acizi grași esențiali;
  • la obținerea săpunurilor, prin hidroliză bazică, adică saponificare;
  • la obținerea margarinei, prin hidrogenarea grăsimilor lichide, care le transformă în grăsimi solide;
  • în industria cosmetică și farmaceutică, ca bază pentru creme și unguente.

Itemul valorează un punct și se rezolvă cu un singur exemplu. Cele două utilizări industriale, săpunul și margarina, sunt și cele două reacții pe care programa le cere pentru grăsimi, deci sunt cel mai sigur de scris.

Toate lecțiile de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.