BAC Chimie organică - model 2026
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie organică. Mase atomice: H-1; C-12; N-14; O-16; Br-80.
Subiectul I
Itemii de la 1 la 10 se referă la compuși organici ale căror formule de structură, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A)
(B)
(C)
(D) zaharoza: două cicluri, unul de șase și unul de cinci atomi, legate printr-un atom de oxigen
(E)
(F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Are în moleculă cele mai multe elemente organogene, compusul:
a) (A);
b) (C);
c) (D);
d) (F).
Rezolvare
Elementele organogene sunt cele care intră în mod obișnuit în compușii organici: carbonul, hidrogenul, oxigenul și azotul.
Numărăm pentru fiecare compus propus:
- (A) etanolul, : C, H, O, deci trei;
- (C) lisina, : C, H, O, N, deci patru;
- (D) zaharoza, : C, H, O, deci trei;
- (F) metanolul, : C, H, O, deci trei.
Răspunsul este b.
Azotul face toată diferența, iar el ajunge în moleculă prin cele două grupe amino ale aminoacidului. Itemul se rezolvă privind ce ELEMENTE apar, nu câți atomi are fiecare compus: zaharoza are cu mult mai mulți atomi, dar din doar trei elemente.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Elementele organogene sunt carbonul, hidrogenul, oxigenul și azotul. Compusul (C), lisina, le conține pe toate patru; etanolul, zaharoza și metanolul conțin doar carbon, hidrogen și oxigen, adică trei. Azotul este singura deosebire, și el vine din cele două grupe amino.
2. Numărul compușilor care au în moleculă una sau mai multe grupe funcționale monovalente este egal cu:
a) 4;
b) 3;
c) 2;
d) 1.
Rezolvare
O grupă funcțională monovalentă ocupă o singură valență a atomului de carbon: , , .
Parcurgem compușii:
- (A) etanol: grupă , deci da;
- (B) 2-metilbutan: hidrocarbură, nicio grupă funcțională;
- (C) lisina: două grupe , deci da. Gruparea este trivalentă, dar enunțul cere
una sau mai multemonovalente, iar aminele le asigură; - (D) zaharoza: numeroase grupe , deci da;
- (E) n-pentan: hidrocarbură, nimic;
- (F) metanol: grupă , deci da.
Patru compuși, deci răspunsul este a.
Cele trei clase de grupe cerute de programă: monovalente (, , ), divalente () și trivalente (). Clasificarea se face după câte valențe ale carbonului ocupă grupa.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Grupele funcționale monovalente ocupă o singură valență a carbonului: hidroxil, amino, halogen. Le au: (A) etanolul, prin hidroxil; (C) lisina, prin cele două grupe amino; (D) zaharoza, prin numeroasele grupe hidroxil; (F) metanolul, prin hidroxil. Sunt patru. Hidrocarburile (B) și (E) nu au nicio grupă funcțională, iar gruparea carboxil a lisinei este trivalentă și nu se numără.
3. Este fals că:
a) (A) nu prezintă izomerie de poziție;
b) (B) nu prezintă izomerie de catenă;
c) (C) este lisina;
d) (D) este zaharoza.
Rezolvare
Se cere afirmația falsă.
b este falsă. Izomeria de catenă apare între compuși cu aceeași formulă moleculară care se deosebesc prin felul în care sunt legați atomii de carbon.
2-Metilbutanul are și are doi izomeri de catenă:
- n-pentanul, ;
- neopentanul, .
Deci prezintă izomerie de catenă, iar afirmația că nu prezintă este falsă.
Dovada stă chiar în listă: compusul (E) este n-pentanul, adică unul dintre izomerii lui (B).
Celelalte sunt adevărate: etanolul nu poate avea izomerie de poziție, având doar doi atomi de carbon și o singură poziție posibilă pentru hidroxil; (C) este într-adevăr lisina; (D) este zaharoza.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Compusul (B), 2-metilbutanul, PREZINTĂ izomerie de catenă: are aceeași formulă moleculară cu n-pentanul și cu neopentanul, de care se deosebește prin ramificarea catenei. Deci afirmația că nu prezintă este falsă. Se observă că n-pentanul, unul dintre izomerii lui, este chiar compusul (E) din aceeași listă.
4. Este fals că:
a) (A) poate fi utilizat ca solvent;
b) (C) se formează la hidroliza glutamil-lisinei;
c) (D) formează la hidroliză două monozaharide izomere;
d) (F) poate fi utilizat la prepararea băuturilor alcoolice.
Rezolvare
Se cere afirmația falsă.
d este falsă, și este cea mai importantă distincție practică din întreaga variantă. Compusul (F) este metanolul, , care este puternic toxic: ingerat, provoacă orbire și moarte.
Alcoolul din băuturi este etanolul, compusul (A). Cele două se deosebesc printr-un singur atom de carbon și au efecte cu totul diferite asupra organismului.
Celelalte sunt adevărate:
a: etanolul este un solvent obișnuit, în industrie și în farmacie.
b: numele dipeptidei spune din ce este făcută, deci hidroliza glutamil-lisinei dă acid glutamic și lisină.
c: zaharoza hidrolizează la glucoză și fructoză, care au amândouă formula , deci sunt izomere.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Compusul (F) este METANOLUL, care este puternic toxic: provoacă orbire și moarte. Numai etanolul se folosește în băuturile alcoolice. Celelalte trei sunt adevărate: etanolul este un solvent obișnuit, hidroliza glutamil-lisinei dă lisină, iar hidroliza zaharozei dă glucoză și fructoză, care sunt izomere, amândouă .
5. Numărul atomilor de hidrogen din molecula compusului (C) este egal cu numărul atomilor dintr-o moleculă de:
a) 1-heptenă;
b) 1-hexină;
c) 2,2,4-trimetilpentan;
d) 2,3,4-trimetilpentan.
Rezolvare
Numărăm întâi hidrogenul din (C), lisina, :
Formula moleculară este .
Comparăm cu hidrogenul fiecărei variante:
- a 1-heptena, : 14 hidrogeni;
- b 1-hexina, : 10;
- c și d, ambele : 18.
Răspunsul este a.
O observație despre formulare: enunțul spune numărul atomilor dintr-o moleculă, dar continuă comparația începută cu atomilor de hidrogen. Citit ca număr TOTAL de atomi, itemul nu ar avea răspuns, pentru că variantele au 21, 16, 26 și 26 de atomi, niciuna 14. Baremul confirmă citirea pe hidrogen.
Variantele c și d sunt izomeri între ei, deci au același număr de atomi: două variante identice ca răspuns nu pot fi niciuna corectă, ceea ce le elimină înainte de orice calcul.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Lisina, , are 14 atomi de hidrogen. Comparația se face cu numărul de atomi de HIDROGEN al fiecărei variante: 1-heptena are 14, 1-hexina are 10, iar cei doi trimetilpentani au câte 18. Enunțul este eliptic - numărul atomilor continuă de hidrogen din prima jumătate a frazei - iar baremul confirmă această citire, pentru că niciun compus din variante nu are 14 atomi în total.
6. Compusul (B) poate fi obținut din compusul (E):
a) în prezența Ni;
b) în prezența ;
c) printr-o reacție de substituție;
d) printr-o reacție de transpoziție.
Rezolvare
(E) este n-pentanul, (B) este 2-metilbutanul. Amândoi au formula : sunt izomeri de catenă.
Trecerea de la unul la celălalt nu adaugă și nu elimină niciun atom; ea doar REARANJEAZĂ scheletul de carbon. O astfel de reacție se numește izomerizare, iar programa o listează ca reacție de transpoziție, cu izomerizarea n-pentanului drept exemplu.
Răspunsul este d.
Celelalte variante descriu alte tipuri de reacții:
- nichelul este catalizator de hidrogenare, deci de adiție;
- acidul sulfuric catalizează esterificări și deshidratări;
- o substituție ar înlocui un atom cu altul, deci formula moleculară s-ar schimba.
Semnalul care rezolvă itemul: cele două formule moleculare sunt identice, deci nimic nu a intrat și nimic nu a ieșit.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Compusul (E) este n-pentanul și (B) este 2-metilbutanul: aceeași formulă moleculară, catene diferite. Trecerea de la unul la celălalt este o REARANJARE a scheletului, adică izomerizare, iar programa o numește reacție de transpoziție. Nu se adaugă și nu se elimină nimic, deci nu este nici adiție, nici substituție.
7. Este adevărat că:
a) (A) și (F) sunt izomeri;
b) (B) și (E) sunt omologi;
c) (C) și (D) sunt compuși organici solizi, în condiții standard;
d) (E) și (B) au câte doi atomi de carbon primar în catenă.
Rezolvare
c este adevărată: lisina, ca toți aminoacizii, și zaharoza, ca toate zaharidele, sunt substanțe solide în condiții standard. Explicația este aceeași în ambele cazuri: legături puternice între molecule, ionice la aminoacid și de hidrogen la zaharidă.
a este falsă: etanolul este , metanolul . Formule moleculare diferite, care se deosebesc printr-o grupă , deci sunt omologi, nu izomeri.
b este falsă și este exact confuzia inversă: 2-metilbutanul și n-pentanul au amândoi , deci sunt izomeri, nu omologi.
d este falsă: n-pentanul are două grupe terminale, deci doi carboni primari, dar 2-metilbutanul are trei grupe , deci trei.
Perechile a și b sunt construite ca să testeze aceeași distincție de două ori, în ambele sensuri: izomeri au aceeași formulă, omologii diferă printr-o grupă .
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Lisina și zaharoza sunt amândouă solide în condiții standard, ca toți aminoacizii și toate zaharidele. Varianta a confundă izomerii cu omologii: etanolul și metanolul au formule moleculare diferite, deci sunt omologi. Varianta b face confuzia inversă: 2-metilbutanul și n-pentanul au aceeași formulă, deci sunt izomeri. Varianta d numără greșit: n-pentanul are doi carboni primari, dar 2-metilbutanul are trei.
8. Numărul compușilor cu unul sau mai mulți atomi de carbon asimetric în moleculă este egal cu:
a) 1;
b) 2;
c) 3;
d) 4.
Rezolvare
Un atom de carbon este asimetric dacă poartă patru substituenți DIFERIȚI.
- (A) etanol: niciun carbon cu patru substituenți diferiți;
- (B) 2-metilbutan: carbonul 2 poartă , , și . Două grupe metil identice, deci NU este asimetric;
- (C) lisina: carbonul alfa poartă , , restul catenei și , toate diferite, deci da;
- (D) zaharoza: are mai mulți atomi de carbon asimetric în cele două cicluri, deci da;
- (E) n-pentan: niciunul;
- (F) metanol: are un singur carbon, cu trei hidrogeni.
Doi compuși, deci răspunsul este b.
2-Metilbutanul este distractorul construit anume: are un carbon ramificat, ceea ce arată promițător, dar doi dintre substituenții lui sunt identici.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Au atomi de carbon asimetric doar lisina, prin carbonul alfa, și zaharoza, prin numeroșii ei carboni din cicluri. Etanolul, metanolul și n-pentanul nu au. 2-Metilbutanul este capcana: carbonul lui ramificat poartă DOUĂ grupe metil identice, deci nu este asimetric.
9. În molecula compusului (C), raportul atomic:
a) ;
b) ;
c) ;
d) .
Rezolvare
Formula moleculară a lisinei este .
Calculăm fiecare raport ATOMIC cerut:
- , iar varianta a spune , deci este inversată;
- , iar varianta b spune , deci este greșită;
- , iar varianta c spune , deci este inversată;
- , ceea ce coincide cu varianta d.
Răspunsul este d.
Trei dintre cele patru variante conțin numerele CORECTE, dar în ordinea greșită. Un raport se citește în ordinea în care sunt scrise elementele, iar și nu sunt același lucru.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Lisina are formula , deci . Celelalte trei variante dau rapoarte INVERSATE sau greșite: este , nu ; este , nu ; este , nu . Ordinea celor două elemente în raport este tot ce deosebește răspunsul de distractoare.
10. În 506 g de compus (A) există aceeași cantitate de oxigen ca în:
a) 1 mol de compus (D);
b) 10 mol de compus (C);
c) 307,8 g de compus (D);
d) 438 g de compus (C).
Rezolvare
Calculăm oxigenul din probă.
Etanolul are un singur atom de oxigen, deci 11 mol de oxigen.
Verificăm variantele, cu g/mol și 11 oxigeni, g/mol și 2 oxigeni:
- a: 1 mol de zaharoză aduce mol de oxigen. Da;
- b: 10 mol de lisină aduc 20 mol. Nu;
- c: mol, deci 9,9 mol de oxigen. Nu;
- d: mol, deci 6 mol de oxigen. Nu.
Răspunsul este a.
Coincidența care face itemul elegant: zaharoza are exact 11 atomi de oxigen pe moleculă, iar proba de etanol conține exact 11 moli. Un singur mol de zaharoză echilibrează 11 moli de etanol.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Etanolul are g/mol și un atom de oxigen, deci 506 g înseamnă 11 mol și 11 mol de oxigen. Zaharoza are 11 atomi de oxigen pe moleculă, deci un singur mol aduce exact 11 mol de oxigen. Celelalte variante dau 20 mol, 9,9 mol și 6 mol de oxigen.
Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți numărul de ordine al enunțului și litera F.
1. Procentajul masic de carbon din metan este mai mare decât cel din n-decan.
Rezolvare
Calculăm procentajul masic de carbon pentru fiecare.
Metanul, , :
n-Decanul, , :
Deci metanul are procentajul MAI MIC, iar enunțul este fals.
Explicația generală: la alcani, formula este , iar cei doi hidrogeni în plus cântăresc tot mai puțin pe măsură ce crește. Metanul este cazul extrem, cu patru hidrogeni la un singur carbon, deci este alcanul cu cel mai MIC procentaj de carbon dintre toți.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Metanul are 75% carbon, iar n-decanul aproximativ 84,5%. Ordinea este deci inversă. Pe măsură ce catena unui alcan se lungește, proporția de hidrogen scade, iar procentajul de carbon crește, tinzând spre valoarea limită de aproximativ 85,7%.
2. Există trei alchine izomere cu formula moleculară .
Rezolvare
Scriem toate alchinele cu formula .
Cu catenă liniară, tripla legătură poate sta în două locuri:
- , 1-pentina;
- , 2-pentina.
Cu catenă ramificată, tripla trebuie să fie la capăt, pentru că altfel nu mai încape ramificația:
- , 3-metil-1-butina.
În total trei, deci enunțul este adevărat.
Primele două sunt izomeri de poziție între ele, iar a treia este izomer de catenă față de amândouă. Metoda de numărare este întotdeauna aceeași: mai întâi toate pozițiile pe catena liniară, apoi toate catenele ramificate posibile.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Alchinele cu cinci atomi de carbon sunt 1-pentina, 2-pentina și 3-metil-1-butina, deci trei. Primele două sunt izomeri de poziție între ele, iar a treia este izomer de catenă față de amândouă.
3. Reacția de hidrogenare a acetilenei este o reacție de substituție.
Rezolvare
Hidrogenul se adaugă la tripla legătură, care se desface în două etape: mai întâi triplă spre dublă, apoi dublă spre simplă. Nimic nu părăsește molecula.
Aceasta este definiția unei reacții de adiție, deci enunțul este fals.
Deosebirea de reținut, cu un exemplu din aceeași programă:
- adiție, la acetilenă și la alchene: partenerii intră întregi, produsul este unul singur;
- substituție, la alcani și la arene: un atom este înlocuit cu altul, iar cel plecat apare ca al doilea produs, de obicei sau apă.
Dacă ecuația are un singur produs, reacția nu poate fi substituție.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Hidrogenarea este o ADIȚIE: hidrogenul se leagă la tripla legătură, care se desface, și nu se elimină nimic din moleculă. Într-o substituție un atom ar fi înlocuit cu altul, iar formula ar pierde ceva.
4. Acidul 2-aminopropanoic este omologul superior al glicinei.
Rezolvare
Acidul 2-aminopropanoic este alanina, , cu formula .
Glicina este , cu formula .
Cele două diferă printr-o grupă și aparțin aceleiași clase, a α-aminoacizilor. Aceasta este definiția omologilor, iar alanina, fiind cea cu un carbon în plus, este omologul superior.
Enunțul este deci adevărat.
Denumirea științifică conține și poziția grupei amino: 2-amino înseamnă pe carbonul vecin carboxilului, adică pe carbonul alfa. Toți aminoacizii din programă sunt α-aminoacizi.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Acidul 2-aminopropanoic este alanina, cu trei atomi de carbon, iar glicina are doi. Ele diferă printr-o grupă și fac parte din aceeași clasă, a α-aminoacizilor, ceea ce este definiția omologilor.
5. Amidonul este polizaharida de rezervă a plantelor.
Rezolvare
Amidonul este polizaharida în care plantele își depozitează glucoza produsă prin fotosinteză. El se acumulează în semințe, precum cele de grâu și de porumb, și în tuberculi, precum cartoful.
Enunțul este adevărat.
Contrastul cerut de programă este cu celuloza: și ea este un polimer al glucozei, dar cu rol de susținere, în pereții celulari, în lemn și în bumbac.
Aceeași unitate de bază, două funcții diferite, și de aici două structuri diferite: amidonul se hidrolizează ușor enzimatic, celuloza nu, motiv pentru care omul poate digera cartoful dar nu și hârtia.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Amidonul este forma în care plantele își depozitează glucoza, în semințe și tuberculi. Celuloza, deși tot un polimer al glucozei, are rol de susținere, nu de rezervă.
Subiectul al II-lea
1. Un compus monobromurat (A), cu catena aciclică saturată, are raportul masic .
a. Determinați formula moleculară a compusului monobromurat (A).
b. Scrieți formula de structură a compusului (A), știind că are catena liniară și un atom de carbon asimetric în moleculă.
c. Scrieți formula de structură a unui izomer (B) al compusului (A), care are, de asemenea, un atom de carbon asimetric în moleculă.
Rezolvare
a. Un compus monobromurat cu catenă aciclică saturată are formula generală .
Raportul masic dat:
Formula moleculară este .
b. Catenă liniară, deci cinci atomi de carbon în șir, și un atom de carbon asimetric. Bromul trebuie așezat pe carbonul 2:
Carbonul 2 poartă , , și : patru substituenți diferiți.
Pe carbonul 1 sau 3 nu ar merge: acolo doi dintre substituenți ar fi identici.
c. Un izomer, deci tot , dar cu catenă ramificată:
sau
Baremul acceptă oricare dintre cele două.
Barem
Barem oficial: a. formula generală a unui compus monobromurat cu catenă aciclică saturată (1p), calcule (1p), (1p); b. formula de structură a 2-bromopentanului (2p); c. formula de structură a 1-bromo-2-metilbutanului sau a 2-bromo-3-metilbutanului (1p). Total 6 puncte. Din formula generală și raportul rezultă .
2. O hidrocarbură (H) are denumirea științifică (I.U.P.A.C.) 2,4-dimetil-2-pentenă.
a. Scrieți formula de structură a hidrocarburii (H).
b. Scrieți formula de structură a unui izomer al hidrocarburii (H), care are în moleculă același număr de atomi de carbon cuaternar ca aceasta.
Rezolvare
a. Numele se citește pe bucăți: catenă de pentenă, dublă legătură între carbonii 2 și 3, grupe metil la carbonii 2 și 4.
Formula moleculară este .
b. Numărăm întâi atomii de carbon cuaternar din (H), adică cei legați de patru alți carboni. Carbonul 2 este legat de trei carboni și participă la dubla legătură, deci nu este cuaternar; carbonul 4 este legat de trei. Deci (H) are zero atomi de carbon cuaternar.
Izomerul căutat trebuie să aibă tot zero, ceea ce este ușor de îndeplinit. De exemplu:
O catenă liniară nu are niciun carbon cuaternar.
Baremul acceptă oricare hidrocarbură care îndeplinește condiția, deci orice alchenă fără carbon cuaternar. Pasul care contează este numărarea corectă pentru (H): dacă răspunzi zero, aproape orice izomer merge.
Barem
Barem oficial: a. formula de structură a 2,4-dimetil-2-pentenei (1p); b. formula de structură a oricărei hidrocarburi care îndeplinește condiția (2p). Total 3 puncte. Hidrocarbura (H) are formula și NICIUN atom de carbon cuaternar, deci izomerul căutat trebuie să aibă tot zero, ceea ce lasă foarte multe soluții valabile.
3. Scrieți ecuația reacției dintre acetilenă și hidrogen, în prezența nichelului.
Rezolvare
În prezența nichelului, hidrogenarea merge până la capăt: tripla legătură se desface complet și produsul este etanul, un alcan.
Coeficientul 2 al hidrogenului vine din faptul că o triplă legătură are două legături pi, iar fiecare consumă câte o moleculă de hidrogen.
O oprire la etenă, cu un singur mol de hidrogen, ar cere un catalizator dezactivat, ceea ce enunțul nu spune. Cu nichel, produsul este etanul, iar acest lucru contează, pentru că itemul următor calculează un randament pe masa lui molară.
Barem
Barem oficial: formulele chimice ale reactanților și ale produșilor (1p), coeficienții stoechiometrici (1p). Total 2 puncte. În prezența nichelului hidrogenarea merge până la capăt și dă ETAN, nu etenă: . Coeficientul 2 al hidrogenului este ce se punctează separat.
4. O probă de 2 kmol de acetilenă reacționează cu hidrogenul, în prezența nichelului. Știind că s-au obținut 54 kg de produs de reacție, determinați randamentul reacției.
Rezolvare
Din itemul anterior, produsul este etanul, .
Raportul acetilenă : etan este 1 : 1, deci teoretic 2 kmol de etan.
Identificarea produsului este pasul care decide tot. Cine crede că hidrogenarea se oprește la etenă, , obține o masă teoretică de 56 kg și un randament de aproximativ 96,4%, care nu apare în barem.
Cele două întrebări sunt legate intenționat: răspunsul greșit la ecuație se propagă în calcul.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), . Total 3 puncte. Produsul este ETANUL, cu kg/kmol; raportul 1 : 1 dă teoretic 2 kmol, adică 60 kg, iar . Cine ia produsul ca fiind etena, cu , obține 56 kg teoretic și un randament de peste 96%.
5. Notați denumirea unei alchene în stare de agregare gazoasă, în condiții standard de temperatură și de presiune.
Rezolvare
Se cere o denumire, nu o formulă.
Răspuns acceptat: etena.
Alte răspunsuri corecte: propena, butena.
Regula, aceeași ca la alcani: primii termeni ai seriei, cei cu până la patru atomi de carbon, sunt gazoși în condiții standard; de la cinci atomi în sus devin lichizi, iar la catene lungi solizi.
Itemul valorează un punct și se pierde doar scriind formula în loc de denumire, sau alegând o alchenă prea mare. Etena este cel mai sigur răspuns: este prima din serie și cea mai cunoscută.
Barem
Barem oficial: 1 punct pentru denumirea oricărei alchene gazoase în condiții standard. Se acceptă: etena, propena, butena. Alchenele cu până la patru atomi de carbon sunt gazoase; de la cinci în sus sunt lichide, ca la alcani.
1. Scrieți ecuația reacției de obținere a 1,3-dinitrobenzenului din benzen și amestec sulfonitric și ecuația reacției de obținere a 1,3,5-trinitrobenzenului din benzen și amestec sulfonitric. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.
Rezolvare
Dinitrarea:
Trinitrarea:
În scriere se folosesc formule de structură, cu ciclul desenat și grupele nitro în pozițiile indicate.
De ce tocmai pozițiile 1,3 și 1,3,5: prima grupă nitro este orientant meta, deci a doua intră în poziția 3 față de ea, iar a treia în poziția 5. Numerotarea nu este arbitrară, ea rezultă din efectul primului substituent.
Acidul sulfuric este catalizator și agent de deshidratare, deci nu apare printre reactanții consumați. Coeficienții apei, 2 și 3, se punctează separat și se ratează des.
Barem
Barem oficial: ecuația pentru 1,3-dinitrobenzen - formulele chimice (1p), coeficienții (1p); ecuația pentru 1,3,5-trinitrobenzen - formulele chimice (1p), coeficienții (1p). Total 4 puncte. Coeficienții acidului azotic și ai apei sunt 2, respectiv 3, și se punctează separat de formule. Pozițiile 1,3 și 1,3,5 sunt cele meta, pentru că gruparea nitro este orientant meta.
2. Se nitrează benzen cu un amestec sulfonitric, care conține 40% acid azotic, procentaj masic. Se obține un amestec organic de reacție cu masa de 6276 g, care conține 1,3-dinitrobenzen și 1,3,5-trinitrobenzen, în raport molar 3 : 5. Știind că benzenul s-a consumat integral, calculați masa de amestec sulfonitric necesară procesului de nitrare a benzenului, exprimată în grame.
Rezolvare
Notăm cu factorul comun al raportului molar. Masele molare:
Masa amestecului organic:
Deci 12 mol de dinitrobenzen și 20 mol de trinitrobenzen.
Acidul azotic se consumă după numărul de grupe nitro:
Amestecul sulfonitric conține 40% acid azotic:
Trei pași se pot rata: masa molară a fiecărui produs, numărul DIFERIT de grupe nitro pe fiecare, și ultimul pas, unde se cere masa amestecului, nu a acidului. Cine se oprește la 5292 g răspunde la altă întrebare.
Barem
Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), g de amestec sulfonitric. Total 4 puncte. Traseul: cu factorul comun , dă , deci 12 mol dinitro și 20 mol trinitro; acidul azotic consumat este mol, adică 5292 g; amestecul fiind 40% acid, masa lui este g.
3. Notați două proprietăți fizice ale toluenului, în condiții standard de temperatură și de presiune.
Rezolvare
Două proprietăți fizice acceptate:
- lichid incolor în condiții standard;
- insolubil în apă, fiind o hidrocarbură nepolară, dar solubil în solvenți organici.
Alte răspunsuri corecte: miros caracteristic, aromat; mai ușor decât apa, deci plutește; volatil.
Ca la ceilalți itemi de acest tip, o proprietate CHIMICĂ nu primește punctaj. Se nitrează cu amestec sulfonitric este adevărat despre toluen și chiar apare în aceeași variantă, dar descrie o reacție.
O proprietate fizică se constată fără ca substanța să se transforme în alta.
Barem
Barem oficial: notarea oricăror două proprietăți fizice ale toluenului în condiții standard (2 x 1p). Total 2 puncte. Se acceptă: lichid, incolor, insolubil în apă, cu miros caracteristic, mai ușor decât apa. NU se acceptă proprietăți chimice, precum nitrarea sau halogenarea.
Subiectul al III-lea
1. Se consideră schema de transformări:
(I)
(II)
(III)
Scrieți ecuațiile reacțiilor din schema de transformări, știind că A este alcoolul monohidroxilic cu catena aciclică saturată care are nouă atomi în moleculă. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.
Rezolvare
Identificăm întâi pe A. Un alcool monohidroxilic cu catenă aciclică saturată are formula , deci numărul total de atomi este:
Deci A este etanolul, .
(I) Fermentația acetică, adică oțetirea vinului:
Deci B este acidul acetic.
(II) Un oxid bazic al unui metal DIVALENT consumă doi moli de acid monocarboxilic:
(III) Acidul acetic scoate acidul carbonic din sarea lui, iar acesta se descompune:
Singurul coeficient care se punctează separat este 2 din ecuația (II), iar el vine din valența calciului. În (III) sodiul este monovalent, deci raportul rămâne 1 : 1.
Barem
Barem oficial: (I) (2p); (II) - formulele (1p), coeficienții (1p); (III) (2p). Total 6 puncte. Identificarea lui A se face din numărul de atomi: un alcool cu nouă atomi dă , deci .
2. Scrieți ecuația reacției de obținere a acidului acetilsalicilic din acid salicilic și anhidridă acetică. Utilizați formule de structură.
Rezolvare
Acidul salicilic are DOUĂ grupe funcționale: una hidroxil, fenolică, și una carboxil.
Se esterifică gruparea hidroxil, iar gruparea carboxil rămâne liberă în produs. De aceea produsul se numește tot ACID acetilsalicilic: el este în continuare un acid.
Anhidrida acetică joacă rolul de agent de acilare: dintr-una dintre cele două jumătăți ale ei se formează gruparea ester, iar cealaltă pleacă drept acid acetic.
A esterifica gruparea carboxil în locul celei hidroxil ar da un cu totul alt compus și nu primește punctaj.
Barem
Barem oficial: 2 puncte pentru scrierea ecuației cu formule de structură. Se esterifică gruparea HIDROXIL fenolică a acidului salicilic, nu gruparea lui carboxil, care rămâne liberă în produs; alături de aspirină rezultă acid acetic.
3. Se obține acid acetilsalicilic din 621 g de acid salicilic și cantitatea stoechiometrică de anhidridă acetică. Știind că un comprimat de aspirină conține 500 mg de acid acetilsalicilic, substanța activă, restul fiind excipienți, determinați numărul comprimatelor de aspirină care se pot prepara din acidul acetilsalicilic obținut. Se consideră că nu au loc pierderi.
Rezolvare
Raportul este 1 : 1, iar enunțul spune că nu au loc pierderi, deci se obțin 4,5 mol de aspirină.
Un comprimat conține 500 mg, adică 0,5 g:
Conversia miligramelor în grame este singurul loc unde se poate greși ordinul de mărime. Cine împarte 810 la 500 obține 1,62 comprimate, un rezultat vizibil absurd, care ar trebui să trimită înapoi la unități.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), 1620 de comprimate. Total 3 puncte. Traseul: (acid salicilic) g/mol, deci 4,5 mol; raportul 1 : 1 dă 4,5 mol de aspirină, adică g; împărțit la 0,5 g pe comprimat rezultă 1620. Atenție la unități: 500 mg înseamnă 0,5 g.
4. Un detergent neionic are formula de structură . Știind că masa molară a detergentului este 710 g/mol, determinați formula moleculară a acestuia.
Rezolvare
Exprimăm numărul de atomi al fiecărui element în funcție de , parcurgând formula bucată cu bucată.
Carbon: unul din , plus din paranteza , plus unul din , plus din cele unități :
Hidrogen:
Oxigen: unul din legătura eterică, plus din paranteză:
Masa molară:
Înlocuim:
Formula moleculară este .
Singura dificultate este numărarea hidrogenilor: cel final, de la capătul al lanțului, se pierde ușor, iar cu ecuația nu mai are soluție întreagă.
Barem
Barem oficial: raționament corect (1p), calcule (1p), formula moleculară (1p). Total 3 puncte. Se exprimă fiecare element în funcție de n: carbon , hidrogen , oxigen ; masa molară devine , deci . Itemul cere răbdare la numărat, nu chimie nouă.
5. Notați o utilizare a etanolului.
Rezolvare
Utilizări acceptate ale etanolului:
- solvent în industrie, în farmacie și în parfumerie;
- dezinfectant, în soluție de aproximativ 70%. Concentrația nu este întâmplătoare: alcoolul pur deshidratează prea repede suprafața bacteriei și nu pătrunde;
- materie primă pentru sinteze organice, între care acidul acetic și esterii;
- combustibil sau aditiv pentru carburanți, sub formă de bioetanol;
- în băuturile alcoolice.
Itemul valorează un punct și se rezolvă cu un singur exemplu.
De reținut contrastul cu itemul I.A.4 din aceeași variantă: etanolul se poate folosi în băuturi, metanolul nu, pentru că este toxic.
Barem
Barem oficial: 1 punct pentru notarea oricărei utilizări a etanolului. Se acceptă: solvent, dezinfectant, materie primă în sinteze organice, combustibil sau aditiv pentru carburanți, în băuturi alcoolice.
1. Prin condensarea glicinei cu α-alanina se formează o tetrapeptidă (P), care are trei atomi de carbon asimetric în moleculă. Știind că aminoacidul N-terminal are în moleculă mai puțini atomi decât aminoacidul C-terminal, scrieți formula de structură a tetrapeptidei (P).
Rezolvare
Rezolvăm în doi pași, câte unul pentru fiecare condiție din enunț.
Numărul de carboni asimetrici decide compoziția. Glicina, , are pe carbonul central doi atomi de hidrogen, deci NU are carbon asimetric. Alanina are unul.
O tetrapeptidă cu trei carboni asimetrici conține deci trei resturi de alanină și unul de glicină.
Poziția capetelor decide ordinea. Glicina are formula , adică 10 atomi; alanina are , adică 13. Enunțul cere ca N-terminalul să aibă mai PUȚINI atomi, deci glicina este la capătul N și alanina la capătul C.
Rezultă glicil-alanil-alanil-alanina:
Cele două condiții sunt independente: prima spune CÂȚI aminoacizi de fiecare fel, a doua spune UNDE se așază cel unic.
Barem
Barem oficial: 3 puncte pentru scrierea formulei de structură a glicil-alanil-alanil-alaninei. Glicina NU are atom de carbon asimetric, alanina are unul, deci trei carboni asimetrici înseamnă trei resturi de alanină și unul de glicină. Condiția asupra capetelor așază glicina, cu 10 atomi, la N-terminal, iar alanina, cu 13, la C-terminal.
2. a. Scrieți ecuația reacției dintre glucoză și reactivul Tollens. Utilizați formule de structură pentru compușii organici.
b. O probă de glucoză de puritate 90%, procentaj masic, se tratează cu reactiv Tollens, în exces, când se formează 0,4 mol de argint. Determinați masa probei de glucoză, de puritate 90%, exprimată în grame.
Rezolvare
a. Reactivul Tollens oxidează gruparea aldehidică a glucozei la grupare carboxil, iar argintul se depune ca oglindă:
Raportul care contează mai departe este glucoză : argint = 1 : 2.
b. Din cei 0,4 mol de argint:
Aici vine pasul care se ratează. Se cere masa PROBEI, care este impură, deci puritatea se aplică invers, prin împărțire:
În majoritatea problemelor puritatea se ÎNMULȚEȘTE, pentru că se pleacă de la probă spre substanța pură. Aici drumul este invers, de la substanța pură spre probă, deci se împarte. Cine înmulțește obține 32,4 g, o masă mai mică decât cea a substanței pure conținute, ceea ce este imposibil.
Barem
Barem oficial: a. ecuația cu formule de structură - formulele chimice (1p), coeficienții (1p); b. raționament corect (2p), calcule (1p), g de glucoză de puritate 90%. Total 5 puncte. Raportul glucoză : argint este 1 : 2, deci 0,4 mol de argint cer 0,2 mol de glucoză, adică 36 g PURĂ; puritatea se aplică invers, prin împărțire, iar masa probei este g.
3. Notați două surse naturale de celuloză.
Rezolvare
Două surse naturale acceptate:
- lemnul, care conține aproximativ 50% celuloză și este materia primă a industriei hârtiei;
- bumbacul, cea mai pură sursă naturală, cu peste 90% celuloză.
Alte răspunsuri corecte: inul, cânepa, paiele, stuful.
Greșeala de evitat este confuzia cu amidonul: cartoful, grâul și porumbul sunt surse de amidon, nu de celuloză. Amândouă sunt polizaharide ale glucozei, dar una este substanță de rezervă și cealaltă de susținere, deci se găsesc în organe diferite ale plantei.
Itemul se punctează pe fiecare sursă separat.
Barem
Barem oficial: notarea oricăror două surse naturale de celuloză (2 x 1p). Total 2 puncte. Se acceptă: lemnul, bumbacul, inul, cânepa, paiele, stuful. Cartoful și cerealele NU se acceptă: ele sunt surse de amidon, nu de celuloză.
Alte subiecte de Chimie
- BAC Chimie anorganică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie organică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie anorganică - model 2026
- BAC Chimie anorganică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie organică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie organică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2023 (Varianta 5)
- BAC Chimie organică - iunie 2023 (Varianta 5)