Mol, masă molară și calcule stoechiometrice - de la formula chimică la ecuația reacției
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Cele trei punți ale molului
Toate calculele de la proba de chimie trec prin mol. Astea sunt singurele trei relații de care ai nevoie ca să intri sau să ieși din el:
particule pe mol; L/mol, numai pentru gaze, în condiții normale.
În ce sens se aplică raportul
Raportul din ecuație se aplică pe cantități, niciodată pe mase. Sensul se verifică într-o secundă:
- mergi spre substanța cu coeficientul MAI MARE, deci înmulțești;
- mergi spre substanța cu coeficientul MAI MIC, deci împarți.
Dacă rezultatul iese mai mare decât ai simțit că trebuie, ai aplicat raportul invers - este cea mai frecventă greșeală de la Subiectul II și motorul o generează ca variantă de răspuns tocmai de aceea.
Nu se poate sări peste mol
Între masă și numărul de particule nu există nicio formulă directă, și nici nu are cum: drumul trece obligatoriu prin mol.
- de la masă la moli - împarți la masa molară;
- de la moli la particule - înmulțești cu numărul lui Avogadro;
- în sens invers, aceleași două trepte, cu operațiile schimbate.
Iar întrebarea de care depinde ultimul pas: se cer MOLECULE sau ATOMI? Un mol de are molecule, dar de trei ori mai mulți atomi. Indicele din formulă înmulțește, la sfârșit.
Volumul molar are două condiții
Valoarea 22,4 L/mol nu se aplică oriunde. Ea cere amândouă lucrurile de mai jos, deodată:
- substanța să fie gaz - pentru un lichid sau un solid nu există volum molar unic;
- condițiile să fie normale, adică 0 grade Celsius și o atmosferă.
În schimb, cât timp cele două condiții sunt îndeplinite, volumul nu depinde deloc de ce gaz este: un mol de hidrogen și un mol de dioxid de carbon ocupă exact același volum. De acolo vine și densitatea unui gaz în condiții normale, ca masă molară împărțită la 22,4.
Testul se face în moli, nu în grame
Reactantul limitativ nu este cel care are masa mai mică. Comparația corectă se face după împărțirea la coeficienți:
- trece fiecare reactant în moli;
- împarte fiecare număr de moli la coeficientul lui din ecuație;
- cel mai mic raport arată reactantul care se termină primul.
Tot ce se calculează mai departe - produs, volum, căldură - pornește din reactantul limitativ. Excesul celuilalt rămâne în vas și nu se adaugă niciodată la masa produsului.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Itemii de la 1 la 10 se referă la substanțe, ale căror formule chimice notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A) (B) (C) (D) (E) (F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
10. În 63,6 g de substanță (B) sunt:
a) 34,2 g de argint;
b) 11,2 g de azot;
c) 4,6 g de oxigen;
d) 1,4 g de hidrogen.
Vezi rezolvarea
(B) este . Masa molară:
Molecula conține 2 atomi de azot, deci:
Varianta b.
De verificat de ce celelalte sunt greșite: argintul dă g, oxigenul g, iar hidrogenul g - în primele două cazuri variantele propuse au cifrele inversate, ceea ce nu iartă un calcul făcut în grabă.
Itemii de la 1 la 10 se referă la compuși organici ale căror formule de structură, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate pe prima pagină a subiectului:
(A) (acid 2-aminopropanoic) (B) -D-glucopiranoza (formula ciclică a glucozei) (C) (acid 2-amino-3-metilbutanoic) (D) (2,2-dimetilbutan) (E) 2,4,6-trinitrofenol (F) (propena)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
9. În 68,7 g de compus (E), există:
a) 36,3 g de oxigen;
b) 26,1 g de carbon;
c) 12,6 g de azot;
d) 9 g de hidrogen.
Vezi rezolvarea
(E) este 2,4,6-trinitrofenolul: .
Masa molară:
Cantitatea din probă:
Masa de azot, știind că fiecare moleculă are 3 atomi:
Varianta c.
Itemii de la 1 la 10 se referă la compuși organici ale căror formule de structură, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A)
(B)
(C)
(D) zaharoza: două cicluri, unul de șase și unul de cinci atomi, legate printr-un atom de oxigen
(E)
(F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
10. În 506 g de compus (A) există aceeași cantitate de oxigen ca în:
a) 1 mol de compus (D);
b) 10 mol de compus (C);
c) 307,8 g de compus (D);
d) 438 g de compus (C).
Vezi rezolvarea
Calculăm oxigenul din probă.
Etanolul are un singur atom de oxigen, deci 11 mol de oxigen.
Verificăm variantele, cu g/mol și 11 oxigeni, g/mol și 2 oxigeni:
- a: 1 mol de zaharoză aduce mol de oxigen. Da;
- b: 10 mol de lisină aduc 20 mol. Nu;
- c: mol, deci 9,9 mol de oxigen. Nu;
- d: mol, deci 6 mol de oxigen. Nu.
Răspunsul este a.
Coincidența care face itemul elegant: zaharoza are exact 11 atomi de oxigen pe moleculă, iar proba de etanol conține exact 11 moli. Un singur mol de zaharoză echilibrează 11 moli de etanol.
Itemii de la 1 la 10 se referă la substanțe, ale căror formule chimice notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A) (B) (C) (D) (E) (F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
10. În 3 mol de substanță (A) sunt:
a) 32 g de oxigen;
b) 27 g de argint;
c) 21 g de hidrogen;
d) 7 g de azot.
Vezi rezolvarea
(A) este . Se numără atomii dintr-o moleculă:
- Ag: 1;
- N: 2;
- H: din amoniac, plus 1 din gruparea hidroxil, deci 7;
- O: 1.
Pentru 3 mol:
Varianta c.
Celelalte ies g oxigen, g argint și g azot - niciuna nu apare între variante. Capcana este hidrogenul din hidroxil: dacă se numără doar cei șase din amoniac, iese 18 g, care de asemenea nu apare, semn că s-a pierdut un atom.