BAC Chimie anorganică - iunie 2023 (Varianta 5)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Proba E. d) - Chimie anorganică și generală. Numere atomice: O-8; Ne-10; Na-11; Mg-12; Cl-17; Ar-18; K-19; I-53. Mase atomice: H-1; C-12; N-14; O-16; Na-23; Cl-35,5; K-39; Fe-56; I-127. Căldura specifică a apei: c = 4,18 kJ/(kg·K). Constanta molară a gazelor: R = 0,082 L·atm/(mol·K). Volumul molar (condiții normale): V = 22,4 L/mol. Numărul lui Avogadro: N = 6,022·10^23 /mol.
Subiectul I
Itemii de la 1 la 10 se referă la specii chimice ale căror formule chimice, notate cu litere de la (A) la (F), sunt prezentate mai jos:
(A) (B) (C) (D) (E) (F)
Pentru fiecare item, notați pe foaia de examen numărul de ordine al itemului însoțit de litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Cationul din compoziția substanței (C) are sarcina nucleară:
a) +19;
b) +39;
c) +53;
d) +127.
Rezolvare
Cationul din este .
Sarcina nucleară este suma sarcinilor protonilor, deci este egală cu numărul atomic: , adică +19.
Pierderea unui electron a schimbat învelișul, nu nucleul. De aceea sarcina nucleară a ionului este aceeași cu a atomului.
Celelalte variante confundă sarcina nucleară cu numărul de masă: 39 este pentru potasiu, iar 127 este pentru iod.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Substanța (C) este iodura de potasiu, , iar cationul ei este . Sarcina nucleară este dată de numărul de PROTONI, adică de numărul atomic, care pentru potasiu este 19. Ionizarea nu schimbă nucleul, deci are aceeași sarcină nucleară ca atomul de potasiu. Valorile 39 și 127 sunt numere de masă, nu sarcini nucleare.
2. Numărul liganzilor din compoziția substanței (B) este egal cu:
a) 1;
b) 3;
c) 4;
d) 6.
Rezolvare
Într-o combinație complexă, liganzii sunt speciile legate direct de ionul metalic central, iar ele se scriu în paranteza dreaptă.
Ionul complex din (B) este , deci liganzii sunt cei șase ioni cianură.
Celelalte cifre din formulă răspund la alte întrebări: 4 este numărul ionilor de fier din afara parantezei, iar 3 este numărul de ioni complecși din formulă.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Substanța (B) este . Liganzii se numără în interiorul parantezei drepte, adică în ionul complex : sunt șase ioni cianură legați de ionul metalic central. Indicele 3 din afara parantezei arată câți ioni complecși intră în formulă, nu câți liganzi are unul, iar 4 este numărul ionilor din exteriorul sferei de coordinare.
3. Este adevărat că:
a) acidul conjugat al substanței (D) este ;
b) ionul metalic central din substanța (B) are N.O. = +3;
c) în soluțiile apoase de acid clorhidric există specia (E);
d) substanța (C) nu reacționează cu clorul.
Rezolvare
c este adevărată. La dizolvarea în apă, acidul clorhidric cedează protonul apei:
Deci ionul hidroniu, specia (E), există în orice soluție apoasă de acid.
a este falsă: prin CEDAREA unui proton, devine , care este baza lui conjugată. Acidul conjugat s-ar obține prin acceptarea unui proton.
b este falsă: în , , deci .
d este falsă: , clorul având caracter nemetalic mai pronunțat decât iodul.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Acidul clorhidric ionizează total în apă și cedează protonul unei molecule de apă, formând ionul hidroniu , adică specia (E). Varianta a inversează perechea conjugată: este baza conjugată a lui , nu acidul lui conjugat. Varianta b greșește numărul de oxidare: în cei șase liganzi aduc -6, iar sarcina totală este -4, deci fierul central este +2. Varianta d este falsă pentru că clorul, mai reactiv, scoate iodul din iodură.
4. Substanța (A):
a) este o bază tare;
b) nu reacționează cu acidul clorhidric;
c) nu reacționează cu clorul;
d) se dizolvă în apă cu absorbție de căldură.
Rezolvare
(A) este hidroxidul de sodiu, .
a este adevărată: în soluție apoasă ionizează total,
ceea ce este chiar definiția unei baze tari.
b este falsă: .
c este falsă: clorul reacționează cu hidroxidul de sodiu și dă un amestec de clorură și hipoclorit.
d este falsă: paharul se ÎNCĂLZEȘTE la dizolvarea hidroxidului de sodiu, deci procesul este exoterm.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera a. Fără punctaj parțial. Substanța (A) este hidroxidul de sodiu, care ionizează total în apă și este deci o bază tare. Varianta b este falsă (neutralizarea cu este chiar reacția-școală a bazelor), varianta c este falsă (), iar varianta d inversează efectul termic: dizolvarea hidroxidului de sodiu este puternic EXOTERMĂ.
5. La formarea speciei chimice (E) dintr-o moleculă de apă și un proton, legătura care se stabilește este:
a) covalentă;
b) covalent-coordinativă;
c) de hidrogen;
d) ionică.
Rezolvare
Ionul hidroniu se formează astfel:
Protonul este un nucleu de hidrogen fără electron. Perechea de electroni a noii legături este pusă la dispoziție INTEGRAL de atomul de oxigen, din una dintre perechile lui neparticipante.
O astfel de legătură se numește covalent-coordinativă.
Același mecanism formează și ionul amoniu, , din amoniac și un proton. Cele două sunt exemplele pe care programa le cere pentru acest tip de legătură.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Protonul nu aduce niciun electron, deci perechea care formează noua legătură vine în întregime de la oxigenul apei, care are perechi neparticipante. O legătură în care ambii electroni sunt puși la dispoziție de un singur partener este covalent-coordinativă. Varianta a este incompletă: legătura ESTE covalentă, dar itemul cere tipul exact, iar baremul punctează doar precizarea coordinativă.
6. În timpul funcționării acumulatorului cu plumb (când debitează curent electric), substanța (F):
a) este anodul;
b) este catodul;
c) se formează la anod;
d) se formează la catod.
Rezolvare
(F) este dioxidul de plumb, , una dintre cele două plăci ale acumulatorului.
La descărcare:
Plumbul din trece de la +4 la +2, deci se reduce. Reducerea are loc la catod, oricare ar fi montajul.
Cealaltă placă, de plumb metalic, se oxidează și este anodul. Amândouă se acoperă cu sulfat de plumb, iar se REFACE abia la încărcare, ceea ce elimină variantele c și d.
Barem
Item grilă. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Substanța (F) este dioxidul de plumb, . La descărcare, plumbul din el trece de la +4 la +2, deci ACCEPTĂ electroni, iar procesul de reducere are loc întotdeauna la catod. Variantele c și d sunt false pentru că se consumă la descărcare, nu se formează; el se reface abia la încărcare.
7. La electroliza soluției apoase a substanței (C):
a) la anod migrează ionii și ;
b) la catod migrează ionii și ;
c) în spațiul catodic se formează iod;
d) în spațiul catodic se formează hidrogen.
Rezolvare
(C) este iodura de potasiu, .
În soluție există , și apă.
La anod se oxidează ionii iodură: .
La catod ar trebui să se reducă , dar potasiul este mult prea activ pentru a se depune dintr-o soluție apoasă, așa că se reduce apa:
Deci în spațiul catodic se degajă hidrogen.
Migrarea ionilor urmează sarcina: cationii (, ) spre catod, anionii (, ) spre anod. Variantele a și b spun exact invers.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera d. Fără punctaj parțial. Substanța (C) este iodura de potasiu. Potasiul este prea activ ca să se depună dintr-o soluție apoasă, deci la catod se reduce apa și se degajă hidrogen. Variantele a și b inversează migrarea ionilor: cationii merg la catod, anionii la anod. Varianta c pune iodul la electrodul greșit, el rezultând prin oxidarea ionilor iodură, adică la anod.
8. O soluție apoasă a substanței (A), de concentrație 0,001 M, are pH-ul egal cu:
a) 3;
b) 11;
c) 10-11;
d) .
Rezolvare
este bază tare și ionizează total, deci toată concentrația se regăsește în ionii hidroxid:
Rezultatul se poate verifica fără calcul: soluția este bazică, deci pH-ul TREBUIE să fie peste 7. Numai varianta b îndeplinește condiția.
Varianta a este pOH-ul, iar varianta d este chiar concentrația ionilor hidroxid.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera b. Fără punctaj parțial. Hidroxidul de sodiu este o bază tare monoprotică, deci mol/L, de unde și . Varianta a dă pOH-ul în locul pH-ului, iar varianta d dă concentrația în locul logaritmului ei. Toate trei greșelile lasă un număr care apare în calcul, ceea ce le face plauzibile.
9. Raportul masic în substanța (B) este:
a) 18 : 7;
b) 7 : 18;
c) 49 : 27;
d) 27 : 49.
Rezolvare
Se numără atomii pe formula :
- fier: 4 în afara parantezei drepte plus 3 în centrul celor trei ioni complecși, deci 7 atomi;
- carbon: atomi.
Raportul cerut este MASIC, deci se înmulțește cu masele atomice:
Simplificând cu 8: .
Capcana este fierul numărat o singură dată. Cine ia doar cei 4 din afara parantezei obține , care nu apare printre variante, iar cine se oprește la raportul atomic alege varianta b.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. În sunt 7 atomi de fier (4 în afara parantezei și câte unul în fiecare dintre cei trei ioni complecși) și 18 atomi de carbon (). Raportul MASIC este . Variantele a și b dau raportul ATOMIC, iar varianta d îl dă pe cel masic inversat.
10. Conțin aceeași cantitate de carbon:
a) 1 mol de substanță (B) și 8 mol de substanță (D);
b) 2 mol de substanță (B) și 18 mol de substanță (D);
c) 860 g de substanță (B) și 1116 g de substanță (D);
d) 1116 g de substanță (B) și 860 g de substanță (D).
Rezolvare
Carbonul pe mol de substanță:
- (B) : 18 atomi de carbon pe formulă;
- (D) : 1 atom.
Masele molare:
Verificăm varianta c:
860 g de (B) mol mol de carbon.
1116 g de (D) mol mol de carbon.
Egale, deci c este răspunsul.
Varianta a ar cere 18 mol de (D), nu 8; varianta b ar cere 36; varianta d inversează masele și dă , care nu este întreg.
Barem
Item grilă cu răspuns unic. Barem oficial: 3 puncte pentru litera c. Fără punctaj parțial. Un mol de conține 18 moli de carbon, iar un mol de conține 1 mol. Masele molare sunt 860 g/mol și 62 g/mol. Deci 860 g de (B) înseamnă 1 mol, adică 18 mol de carbon, iar 1116 g de (D) înseamnă mol, adică tot 18 mol de carbon. Variantele a și b greșesc raportul molar, iar varianta d inversează cele două mase.
Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți numărul de ordine al enunțului și litera F.
1. Ionii și sunt izoelectronici cu atomul de argon.
Rezolvare
: electroni.
: electroni.
Cei doi ioni au același număr de electroni, deci sunt izoelectronici între ei. Configurația lor comună este , adică a neonului.
Argonul are 18 electroni, deci enunțul este fals.
Enunțul este construit ca să pară adevărat: prima jumătate chiar este.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Sodiul are 11 electroni și pierde unul, deci are 10. Oxigenul are 8 și primește doi, deci are tot 10. Cei doi ioni sunt într-adevăr izoelectronici între ei, dar cu NEONUL, care are 10 electroni, nu cu argonul, care are 18.
2. Acidul cianhidric ionizează în două trepte.
Rezolvare
Formula acidului cianhidric este : un singur hidrogen ionizabil.
O singură treaptă, deci enunțul este fals.
În două trepte ionizează acizii DIPROTICI, de exemplu acidul carbonic:
Faptul că este un acid SLAB nu are legătură cu numărul de trepte: tăria spune cât ionizează, nu în câți pași.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Acidul cianhidric are formula și un singur atom de hidrogen ionizabil, deci este monoprotic și ionizează într-o singură treaptă. Ionizarea în trepte este specifică acizilor poliprotici, precum sau .
3. La electroliza soluției apoase de clorură de sodiu se obține clor.
Rezolvare
Ecuația globală a electrolizei soluției apoase este:
Clorul apare printre produși, deci enunțul este adevărat.
La anod se oxidează ionii clorură, , iar acest lucru se întâmplă la fel și din topitură.
Diferența dintre cele două electrolize este la catod: din topitură se depune sodiu metalic, din soluție se degajă hidrogen, pentru că apa se reduce mai ușor decât ionul de sodiu.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. La anod se oxidează ionii clorură și se degajă clor gazos, atât din topitură cât și din soluția apoasă. Ceea ce diferă între cele două cazuri este produsul de la CATOD: sodiu metalic din topitură, hidrogen din soluție.
4. Într-o soluție cu pH = 1, turnesolul are culoarea albastră.
Rezolvare
înseamnă mol/L, adică o soluție puternic acidă.
Turnesolul virează:
- roșu în mediu acid;
- albastru în mediu bazic.
Deci enunțul este fals.
De reținut și cealaltă pereche cerută de programă: fenolftaleina este incoloră în mediu acid și roșu-carmin în mediu bazic. Ea nu devine niciodată albastră, ceea ce face din albastru un distractor care apare des.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera F. Fără punctaj parțial. Un pH de 1 înseamnă mediu puternic acid, iar turnesolul se colorează în ROȘU în mediu acid. Albastru este culoarea lui în mediu bazic.
5. Reacția dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu are loc cu transfer de protoni.
Rezolvare
În formă ionică, ce rămâne este:
Protonul trece de la acid la bază, deci enunțul este adevărat.
Merită observat ce NU este această reacție: niciun element nu își schimbă numărul de oxidare, deci nu este redox. Reacțiile acido-bazice se recunosc după transferul de protoni, cele redox după transferul de electroni.
Barem
Item adevărat/fals. Barem oficial: 2 puncte pentru litera A. Fără punctaj parțial. Neutralizarea este prin definiție o reacție acido-bazică: acidul cedează protonul, baza îl acceptă, iar produsul este apa. Numerele de oxidare nu se schimbă, deci NU este o reacție redox, ceea ce face enunțul o distincție utilă între cele două tipuri.
Subiectul al II-lea
1. Atomul unui element chimic are în nucleu 45 de neutroni și în învelișul electronic 35 de electroni. Determinați numărul protonilor, respectiv numărul de masă al atomului respectiv.
Rezolvare
Atomul este neutru din enunț, deci numărul de protoni este egal cu cel de electroni:
Numărul de masă adună particulele din NUCLEU:
Elementul este bromul.
Greșeala obișnuită este adunarea electronilor la numărul de masă. Electronii nu intră în : masa lor este neglijabilă și, mai important, ei nu se află în nucleu.
Barem
Barem oficial: numărul protonilor 35 (1p), numărul de masă (1p). Total 2 puncte. Atomul este neutru, deci protonii sunt cât electronii; numărul de masă adună protonii și neutronii. Elementul este bromul.
2. a. Atomul unui element chimic (E) are în învelișul de electroni doi orbitali dielectronici și doi orbitali monoelectronici. Scrieți configurația electronică a atomului elementului (E).
b. Notați poziția în Tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
Rezolvare
a. Traducem enunțul în electroni.
Doi orbitali dielectronici înseamnă electroni, doi orbitali monoelectronici încă 2. În total 6 electroni.
Distribuiți în ordinea energiilor:
Se verifică descrierea: și sunt cei doi orbitali plini, iar cei doi electroni ocupă orbitali diferiți, cu spin paralel, conform regulii lui Hund. Exact doi orbitali monoelectronici.
b. Ultimul strat ocupat este al doilea, deci perioada 2. Pe el sunt electroni, deci grupa 14 (IVA).
Elementul este carbonul.
Barem
Barem oficial: a. configurația electronică (2p); b. grupa 14 sau IVA (1p), perioada 2 (1p). Total 4 puncte. Cei doi orbitali dielectronici sunt și , iar cei doi monoelectronici sunt doi dintre orbitalii , ocupați conform regulii lui Hund. Elementul are 6 electroni și este carbonul.
3. Modelați formarea legăturii chimice în molecula de clor, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.
Rezolvare
Clorul are , configurația , deci 7 electroni pe ultimul strat.
Fiecare atom pune în comun câte un electron, iar perechea comună formează legătura:
În desen: fiecare atom apare cu simbolul înconjurat de trei perechi de puncte neparticipante, iar între cele două simboluri se pune perechea comună.
După formarea legăturii, fiecare atom are în jurul lui 8 electroni, adică octetul.
Legătura este covalentă nepolară, pentru că atomii sunt identici și atrag perechea la fel de tare.
Barem
Barem oficial: 2 puncte pentru modelarea corectă. Fiecare atom de clor are 7 electroni pe ultimul strat; cei doi atomi pun în comun câte un electron, formând o pereche comună, iar fiecare atom rămâne cu trei perechi neparticipante. Legătura este covalentă NEPOLARĂ, atomii fiind identici. Se punctează reprezentarea, nu descrierea în cuvinte.
4. a. Modelați procesul de ionizare a atomului de magneziu, utilizând simbolul elementului chimic și puncte pentru reprezentarea electronilor.
b. Notați caracterul chimic al magneziului.
Rezolvare
a. Magneziul are , configurația , deci 2 electroni pe ultimul strat.
El îi cedează pe amândoi:
În desen: simbolul cu două puncte alături, o săgeată, apoi fără niciun punct, plus cei doi electroni cedați.
Ionul rezultat are configurația neonului, adică un strat exterior complet, ceea ce explică de ce magneziul cedează exact doi electroni și nu unul.
b. Un element care cedează electroni are caracter metalic.
Barem
Barem oficial: a. modelarea procesului de ionizare (2p); b. caracter metalic (1p). Total 3 puncte. Magneziul are 2 electroni pe ultimul strat și îi cedează pe amândoi, formând ionul . Un element care CEDEAZĂ electroni are caracter metalic.
5. Se amestecă 250 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,02 M cu 50 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 0,1 M și cu apă distilată. Se obțin 500 mL de soluție (S), de concentrație x M. Determinați valoarea concentrației molare, x, a soluției (S).
Rezolvare
Concentrațiile nu se amestecă niciodată direct. Se adună cantitățile de substanță.
Volumul final este cel dat de enunț, 500 mL, nu suma celor două volume: apa distilată a completat până acolo.
Rezultatul este egal cu prima concentrație, ceea ce pare suspect dar este o coincidență a numerelor: a doua soluție, mai concentrată, este compensată exact de diluarea cu apă.
Barem
Barem oficial: raționament corect (3p), calcule (1p), M. Total 4 puncte. Se adună CANTITĂȚILE de substanță din cele două soluții, apoi se împarte la volumul FINAL de 500 mL. Apa distilată nu aduce acid, dar mărește volumul. Un rezultat de 0,06 M arată că s-a împărțit la suma volumelor inițiale, iar 0,06 M ca medie a concentrațiilor este cealaltă greșeală clasică.
1. Apa reacționează, în anumite condiții, cu fluorul. Ecuația reacției care are loc este:
a. Scrieți ecuațiile proceselor de oxidare, respectiv de reducere, care au loc în această reacție.
b. Notați formula chimică a substanței cu rol de agent oxidant.
Rezolvare
Citim numerele de oxidare pentru elementele care se schimbă.
Fluorul: 0 în , -1 în , deci a scăzut.
Oxigenul: -2 în , 0 în , deci a crescut.
a. Cele două procese:
b. Agentul oxidant este specia care se REDUCE, adică .
Aceasta este singura situație din programă în care oxigenul se oxidează. Motivul este că fluorul este cel mai electronegativ element, deci în el ia electronii, iar oxigenul rămâne fără partener mai avid decât el.
Barem
Barem oficial: a. ecuația procesului de oxidare a oxigenului (1p) și a celui de reducere a fluorului (1p); b. agent oxidant (1p). Total 3 puncte. Fluorul trece de la 0 la -1, deci se reduce și este agentul oxidant; oxigenul din apă trece de la -2 la 0, deci se oxidează. Aceasta este una dintre puținele reacții în care oxigenul se OXIDEAZĂ, tocmai pentru că fluorul este mai electronegativ decât el.
2. Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției de la punctul 1.
Rezolvare
Din semireacții, oxigenul cedează 4 electroni la fiecare moleculă de formată, iar fiecare moleculă de fluor acceptă 2.
Cel mai mic multiplu comun este 4, deci sunt necesare 2 molecule de pentru fiecare moleculă de :
Verificare, element cu element: F: ; H: ; O: .
Barem
Barem oficial: 1 punct pentru . Coeficienții rezultă din egalarea electronilor: oxigenul cedează 4, fluorul acceptă 2, deci raportul este 2 molecule de fluor la o moleculă de oxigen degajat.
3. a. Scrieți ecuația reacției globale care are loc la electroliza topiturii de clorură de sodiu.
b. Calculați masa de sodiu, exprimată în grame, care se obține la electroliza a 11,7 g de clorură de sodiu topită, la un randament al reacției de 90%.
Rezolvare
a. Din topitură, fără apă, ionii se descarcă direct:
La catod se depune sodiu metalic, la anod se degajă clor.
b. Trecem masa de sare în cantitate de substanță:
Raportul este , adică 1 : 1, deci teoretic 0,2 mol de sodiu.
Randamentul se aplică pe produs:
Atenție la enunț: se cere TOPITURA. Ecuația soluției apoase, care conține apă și dă hidrogen în loc de sodiu, răspunde la altă întrebare și nu primește punctaj.
Barem
Barem oficial: a. formulele chimice ale reactantului și produșilor (1p), coeficienții stoechiometrici (1p); b. raționament corect (3p), calcule (1p), g de sodiu. Total 6 puncte. Traseul: mol; raportul este 1 : 1, deci teoretic 0,2 mol; cu randament mol; g. Un rezultat de 4,6 g arată că randamentul a fost omis, iar 5,11 g că s-a împărțit la randament în loc să se înmulțească. Ecuația electrolizei SOLUȚIEI nu primește punctaj aici.
Subiectul al III-lea
1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a acetilenei este:
Calculați entalpia molară de formare standard a acetilenei, exprimată în kilojouli pe mol, utilizând kJ/mol și kJ/mol.
Rezolvare
Căldura apare ca produs, deci reacția o degajă:
Aplicăm relația cu entalpiile de formare, în care oxigenul, fiind element în stare standard, are entalpia de formare zero:
Semnul pozitiv nu este o greșeală: acetilena este un compus endoterm, mai bogată în energie decât elementele din care se formează. De aici vine și flacăra ei foarte fierbinte.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kJ/mol. Total 3 puncte. Căldura scrisă ca produs înseamnă reacție exotermă, deci kJ/mol. Din , cu oxigenul element în stare standard (entalpie zero), rezultă o valoare POZITIVĂ, ceea ce este corect: acetilena este un compus endoterm.
2. Determinați masa de acetilenă, exprimată în grame, care trebuie supusă arderii pentru ca din reacție să rezulte căldura de 628,1 kJ. Utilizați informații de la punctul 1.
Rezolvare
Din ecuația termochimică, arderea unui mol de acetilenă degajă 1256,2 kJ.
Raportul se putea vedea și fără împărțire: 628,1 este exact jumătate din 1256,2.
Entalpia de formare calculată la punctul 1 nu se folosește aici. Ea a fost necunoscuta punctului anterior, nu un dat al acestuia.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), g de acetilenă. Total 3 puncte. Arderea unui mol degajă 1256,2 kJ, deci 628,1 kJ corespund la exact jumătate de mol; masa molară a acetilenei fiind 26 g/mol, rezultă 13 g.
3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 26 °C la 76 °C, utilizând 836 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.
Rezolvare
O DIFERENȚĂ de temperatură are aceeași valoare în grade Celsius și în kelvini, deci nu se convertește nimic.
Cine adaugă 273 la diferență obține și o masă de aproape 0,62 kg. Cei 273 se adaugă unei TEMPERATURI, niciodată unei diferențe.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), kg de apă. Total 3 puncte. Se aplică cu grade și kJ/(kg·K). Diferența de temperatură are aceeași valoare în grade Celsius și în kelvini, deci nu se convertește; adăugarea lui 273 la este greșeala care apare cel mai des.
4. Aplicați legea lui Hess pentru a determina variația de entalpie a reacției:
în funcție de valorile entalpiilor reacțiilor redate de ecuațiile termochimice:
(1) ,
(2) ,
(3) ,
Rezolvare
Luăm pe rând speciile țintei și vedem din ce ecuație vin.
este reactant în țintă și reactant în (1), dar (1) are doi moli, iar ținta unul: se ia jumătate din (1).
este produs în țintă și reactant în (2): ecuația (2) se inversează, deci intră cu semn minus.
este reactant în țintă, iar (3) conține doi moli: se ia jumătate din (3).
Scriem cele trei ecuații în forma în care intră:
Adunând, dioxidul de carbon și apa se simplifică, oxigenul se reduce la zero de ambele părți, și rămâne exact ținta.
Verificarea prin adunare nu este opțională: ea este singurul mod de a fi sigur că nu ai inversat o ecuație în plus.
Barem
Barem oficial: raționament corect (4p): . Total 4 puncte. Ecuația (1) se ia pe jumătate pentru că ținta conține un singur mol de acetilenă, ecuația (2) se inversează pentru că etena este produs în țintă și reactant în (2), iar ecuația (3) se ia tot pe jumătate pentru cei doi moli de hidrogen pe care îi conține. Se punctează combinația, nu un număr.
5. Scrieți formulele chimice ale substanțelor , și , în sensul descreșterii stabilității acestora, utilizând entalpiile molare de formare standard: kJ/mol, kJ/mol și kJ/mol.
Rezolvare
Regula: cu cât entalpia molară de formare este mai negativă, cu atât compusul este mai stabil. Un compus cu entalpie pozitivă este endoterm și cel mai puțin stabil dintre toți.
Așezăm valorile:
- : -393,5 kJ/mol, cea mai negativă, deci cel mai stabil;
- : -296,8 kJ/mol;
- : +91,3 kJ/mol, singura pozitivă, deci cel mai puțin stabil.
În sensul descreșterii stabilității:
Citește cu atenție dacă se cere creșterea sau descreșterea. Este singura decizie a itemului, iar inversarea ei pierde ambele puncte.
Barem
Barem oficial: 2 puncte pentru ordinea , , . Cu cât entalpia de formare este mai NEGATIVĂ, cu atât compusul este mai stabil, deci ordinea descrescătoare a stabilității este ordinea crescătoare a entalpiei. Enunțul cere DESCREȘTEREA stabilității; o ordine inversată nu primește punctaj parțial.
1. Scrieți ecuația reacției care are loc în timpul funcționării pilei Daniell.
Rezolvare
Pila Daniell are o placă de zinc într-o soluție de sare de zinc și una de cupru într-o soluție de sare de cupru.
Zincul, fiind mai activ decât cuprul, cedează electroni:
Adunând cele două semireacții:
sau, cu sarea scrisă întreagă:
Placa de zinc se subțiază, cea de cupru se îngroașă, iar electronii trec prin firul exterior. Ionul sulfat nu participă la nicio semireacție.
Barem
Barem oficial: 2 puncte pentru scrierea ecuației. Reacția globală a pilei Daniell este cea dintre zinc și ionii de cupru, zincul fiind metalul mai activ: , sau în formă ionică . Ambele forme se punctează. O ecuație scrisă invers, cu cuprul oxidându-se, nu primește punctaj: ea descrie o reacție care nu are loc.
2. Pentru o reacție de tipul produși se constată că la o creștere a concentrației reactantului (A) de 3 ori, viteza de reacție crește de 9 ori. Determinați ordinul de reacție.
Rezolvare
Legea de viteză pentru o reacție cu un singur reactant este:
Dacă triplăm concentrația, viteza se înmulțește cu . Enunțul spune că devine de 9 ori mai mare:
Ordinul de reacție este 2.
De reținut: ordinul este o mărime EXPERIMENTALĂ. El se deduce exact așa, urmărind cum răspunde viteza, și nu are nicio legătură obligatorie cu coeficientul lui din ecuația reacției.
Barem
Barem oficial: raționament corect (2p), calcule (1p), . Total 3 puncte. Din legea vitezei rezultă , deci . Ordinul de reacție se determină EXPERIMENTAL, din felul în care viteza răspunde la o schimbare de concentrație, și nu se citește din coeficienții ecuației.
3. a. Într-o butelie cu volumul de 1,23 L se află 1,4 g de azot, la 27 °C. Calculați presiunea azotului din butelie, exprimată în atmosfere.
b. Determinați masa de azot, exprimată în grame, care conține atomi.
Rezolvare
a. Trecem temperatura în kelvini și masa în cantitate de substanță:
b. Enunțul spune atomi, nu molecule. Aceasta este toată dificultatea itemului.
Azotul este o moleculă diatomică, deci 2 mol de atomi înseamnă 1 mol de :
Cine tratează cele ca molecule obține 2 mol de și 56 g, adică exact dublul.
Barem
Barem oficial: a. raționament corect (2p), calcule (1p), atm; b. raționament corect (1p), calcule (1p), g de azot. Total 5 puncte. La a) se aplică cu K și mol. La b) enunțul cere ATOMI, nu molecule: atomi înseamnă 2 mol de atomi, adică 1 mol de , deci 28 g. Cine citește molecule obține 56 g.
Alte subiecte de Chimie
- BAC Chimie anorganică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie organică - iunie 2026 (Varianta 4)
- BAC Chimie anorganică - model 2026
- BAC Chimie organică - model 2026
- BAC Chimie anorganică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie organică - iunie 2025 (Varianta 1)
- BAC Chimie anorganică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie organică - iunie 2024 (Varianta 3)
- BAC Chimie organică - iunie 2023 (Varianta 5)