Lecție pentru bacalaureat · Chimie

Legea lui Hess prin combinarea ecuațiilor, și calorimetria

Clasa a XII-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Sfat

Cum intră fiecare ecuație în combinație

Pornește de la o substanță din ecuația-țintă și întreabă-te de unde vine:

  • e produs în țintă și reactant în ecuația dată - inversează, deci semn minus;
  • țintă cere kk moli, ecuația dă unul - înmulțește cu kk, entalpia la fel;
  • la final simplifică: tot ce nu apare în țintă trebuie să se anuleze.

Răspunsul cerut este o expresie cu semne, nu un număr. O expresie cu toate semnele plus este greșeala frecventă.

Sfat

Verificarea prin simplificare, înainte de semne

Ordinea care nu dă greș la un item de Hess prin combinare:

  1. pornește de la ecuația-țintă, nu de la ecuațiile date;
  2. pentru fiecare substanță din țintă, găsește ecuația care o conține și stabilește sensul;
  3. potrivește coeficienții prin înmulțire;
  4. adună tot și SIMPLIFICĂ - dacă rămâne ceva ce nu apare în țintă, combinația este greșită;
  5. abia apoi scrie expresia entalpiilor, cu aceleași semne și aceiași factori.

Simplificarea este verificarea, și se face înainte de a scrie răspunsul, nu după.

Formulă

Cine este apa și cine este reacția

Într-o problemă de calorimetrie sunt două mărimi diferite care se cheamă amândouă căldură, iar amestecarea lor este greșeala tipică:

Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T
  • mm este masa APEI încălzite, în kilograme, nu masa substanței care a reacționat;
  • cc este căldura specifică a apei, 4,18 kJ/(kg·K);
  • ΔT\Delta T este o DIFERENȚĂ, deci nu se convertește în kelvini.

Legătura dintre cele două se face prin moli: substanța dă atâția moli, fiecare mol degajă atâta căldură, iar căldura totală încălzește apa.

Idee

O constantă și un bilanț

Cele două călduri cerute de programă se rețin din ce se întâmplă, nu din tabele:

  • neutralizare acid tare cu bază tare - mereu aproximativ -57,3 kJ/mol, fiindcă reacția reală este întotdeauna H++HO−→H2OH^+ + HO^- \rightarrow H_2O, iar ionii sării sunt spectatori;
  • dizolvare - poate fi și exotermă, și endotermă, fiindcă este bilanțul dintre energia de rețea (consumată) și energia de hidratare (eliberată).

De aceea hidroxidul de sodiu încălzește apa în care se dizolvă, iar azotatul de amoniu o răcește - în pungile reci de la farmacie tocmai el este folosit.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 38 °C la 88 °C, utilizând 2090 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.

Vezi rezolvarea

Variația de temperatură: ΔT=88−38=50 grade\Delta T = 88 - 38 = 50 \text{ grade}

(O diferență de temperatură are aceeași valoare în grade Celsius și în kelvini, deci nu este nevoie de conversie.)

Din ecuația calorimetriei Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T: m=Qc⋅ΔT=20904,18⋅50=2090209=10 kgm = \frac{Q}{c \cdot \Delta T} = \frac{2090}{4,18 \cdot 50} = \frac{2090}{209} = 10 \text{ kg}

Subiectul I.B.5din BAC Chimie anorganică - model 2026 · 2 puncte

Citiți următoarele enunțuri. Dacă apreciați că enunțul este adevărat scrieți, pe foaia de examen, numărul de ordine al enunțului și litera A. Dacă apreciați că enunțul este fals scrieți numărul de ordine al enunțului și litera F.

5. Reacția de neutralizare dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu este endotermă.

Vezi rezolvarea

Neutralizarea unui acid tare cu o bază tare degajă căldură: paharul se încălzește vizibil.

HCl+NaOH→NaCl+H2O+ca˘ldura˘HCl + NaOH \rightarrow NaCl + H_2O + \text{căldură}

Deci reacția este exotermă, iar enunțul este fals.

Progrma cere explicit căldura de neutralizare pentru perechea acid tare cu bază tare, iar ea are aceeași valoare indiferent de acidul și baza alese, tocmai pentru că procesul care are loc este întotdeauna același:

H3O++HO−→2H2OH_3O^+ + HO^- \rightarrow 2H_2O

3. Determinați masa de apă, exprimată în kilograme, care poate fi încălzită de la 2 °C la 52 °C, utilizând 20,9 kJ, căldură rezultată la arderea unui combustibil. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.

Vezi rezolvarea

Variația de temperatură: ΔT=52−2=50 grade\Delta T = 52 - 2 = 50 \text{ grade}

Din Q=m⋅c⋅ΔTQ = m \cdot c \cdot \Delta T: m=Qc⋅ΔT=20,94,18⋅50=20,9209=0,1 kgm = \frac{Q}{c \cdot \Delta T} = \frac{20,9}{4,18 \cdot 50} = \frac{20,9}{209} = 0,1 \text{ kg}

Căldura specifică fiind dată în kJ/(kg·K), rezultatul iese direct în kilograme - adică 100 g de apă.

3. Determinați căldura, exprimată în kilojouli, necesară încălzirii a 50 kg de apă de la 42 °C la 82 °C. Se consideră că nu au loc pierderi de căldură.

Vezi rezolvarea

ΔT=82−42=40 grade\Delta T = 82 - 42 = 40 \text{ grade}

O diferență de temperatură are aceeași valoare în grade Celsius și în kelvini.

Q=m⋅c⋅ΔT=50⋅4,18⋅40=8360 kJQ = m \cdot c \cdot \Delta T = 50 \cdot 4,18 \cdot 40 = 8360 \text{ kJ}

Aici se cere direct căldura, deci relația se aplică fără nicio rearanjare. La celelalte variante se cere masa sau creșterea de temperatură, iar formula trebuie întoarsă. Este aceeași relație, cu altă necunoscută, și merită citit de fiecare dată ce anume se cere înainte de a începe calculul.

Toate lecțiile de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.