Lecție pentru bacalaureat · Chimie

Termochimie - entalpia de formare, efectul termic și căldura de reacție

Clasa a XII-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Hess, cu ponderile lui

Variația de entalpie nu depinde de drum, deci se calculează din entalpiile de formare:

ΔrH0=∑ν⋅ΔfHproduși0−∑ν⋅ΔfHreactanți0\Delta_r H^0 = \sum \nu \cdot \Delta_f H^0_{\text{produși}} - \sum \nu \cdot \Delta_f H^0_{\text{reactanți}}
  • fiecare termen se înmulțește cu coeficientul din ecuație;
  • un element în stare standard are entalpia de formare zero;
  • căldura scrisă ca produs în ecuație înseamnă ΔH\Delta H negativ.
Sfat

Semnul se citește din punctul de vedere al sistemului

Aceeași reacție se poate scrie în două feluri care par contradictorii, dar spun același lucru:

  • ΔH\Delta H negativ înseamnă că sistemul PIERDE energie, deci reacția este exotermă;
  • ΔH\Delta H pozitiv înseamnă că sistemul PRIMEȘTE energie, deci reacția este endotermă.

Când căldura apare scrisă ca PRODUS în ecuație, ea a ieșit din sistem, deci reacția este exotermă și ΔH\Delta H este negativ. Când apare printre reactanți, este invers. Semnul și locul căldurii în ecuație spun același lucru de două ori.

Idee

Ce nu schimbă efectul termic, și ce îl schimbă

Legea lui Hess spune că efectul termic depinde doar de starea inițială și de cea finală. De aici, două liste scurte:

  • NU îl schimbă: drumul urmat, numărul de etape, un catalizator, timpul de reacție;
  • ÎL schimbă: inversarea ecuației (semn opus), înmulțirea coeficienților (aceeași proporție), starea de agregare a substanțelor.

Ultima este cea care se pierde cel mai des: apa lichidă și vaporii de apă au entalpii de formare diferite, așa că indicarea stării nu este un detaliu de scriere.

Formulă

Aceeași căldură, trei numitori

Căldura de ardere se raportează la un mol; puterea calorică, la un kilogram sau la un metru cub. Trecerile se fac într-un singur pas:

  • de la mol la kilogram: se înmulțește cu numărul de moli dintr-un kilogram, adică 1000 împărțit la masa molară;
  • de la mol la metru cub, pentru un gaz în condiții normale: se înmulțește cu 1000 împărțit la 22,4;
  • înapoi, de la masă la căldură: masa în moli, apoi înmulțit cu efectul termic pe mol.

Verificarea de bun-simț: puterea calorică pe kilogram iese un număr de zeci de mii de kJ. Un rezultat de ordinul sutelor înseamnă o împărțire făcută în locul unei înmulțiri.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a n-pentanului (C5H12C_5H_{12}) este:

C5H12(l)+8O2(g)→5CO2(g)+6H2O(g)+3243,6 kJC_5H_{12}(l) + 8O_2(g) \rightarrow 5CO_2(g) + 6H_2O(g) + 3243,6 \text{ kJ}

Determinați entalpia molară de formare standard a n-pentanului, ΔfHC5H12(l)0\Delta_f H^0_{C_5H_{12}(l)}, exprimată în kilojouli pe mol, utilizând entalpiile molare de formare standard ΔfHCO2(g)0=−393,5\Delta_f H^0_{CO_2(g)} = -393,5 kJ/mol, ΔfHH2O(g)0=−241,6\Delta_f H^0_{H_2O(g)} = -241,6 kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.

Vezi rezolvarea

Ecuația este scrisă cu căldura degajată în membrul drept, deci reacția este exotermă: ΔrH0=−3243,6 kJ\Delta_r H^0 = -3243,6 \text{ kJ}

Prin legea lui Hess, variația de entalpie este suma entalpiilor de formare ale produșilor minus cea a reactanților, fiecare înmulțită cu coeficientul din ecuație. Oxigenul este element în stare standard, deci entalpia lui de formare este zero prin definiție:

ΔrH0=5⋅ΔfHCO20+6⋅ΔfHH2O0−ΔfHC5H120\Delta_r H^0 = 5 \cdot \Delta_f H^0_{CO_2} + 6 \cdot \Delta_f H^0_{H_2O} - \Delta_f H^0_{C_5H_{12}}

−3243,6=5(−393,5)+6(−241,6)−ΔfHC5H120-3243,6 = 5(-393,5) + 6(-241,6) - \Delta_f H^0_{C_5H_{12}}

−3243,6=−1967,5−1449,6−ΔfHC5H120=−3417,1−ΔfHC5H120-3243,6 = -1967,5 - 1449,6 - \Delta_f H^0_{C_5H_{12}} = -3417,1 - \Delta_f H^0_{C_5H_{12}}

ΔfHC5H120=−3417,1+3243,6=−173,5 kJ/mol\Delta_f H^0_{C_5H_{12}} = -3417,1 + 3243,6 = -173,5 \text{ kJ/mol}

Subiectul III.E.1din BAC Chimie anorganică - model 2026 · 3 puncte

1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a glucozei este:

C6H12O6(s)+6O2(g)→6CO2(g)+6H2O(l),ΔrH0C_6H_{12}O_6(s) + 6O_2(g) \rightarrow 6CO_2(g) + 6H_2O(l), \quad \Delta_r H^0

Determinați variația de entalpie standard, ΔrH0\Delta_r H^0, în reacția de ardere a glucozei. Utilizați entalpiile molare de formare standard: ΔfHC6H12O6(s)0=−1273,3\Delta_f H^0_{C_6H_{12}O_6(s)} = -1273,3 kJ/mol, ΔfHCO2(g)0=−393,5\Delta_f H^0_{CO_2(g)} = -393,5 kJ/mol și ΔfHH2O(l)0=−285,8\Delta_f H^0_{H_2O(l)} = -285,8 kJ/mol.

Vezi rezolvarea

Aplicăm relația cu entalpiile de formare. Oxigenul este element în stare standard, deci ΔfH0=0\Delta_f H^0 = 0 și nu apare în sumă.

ΔrH0=[6⋅(−393,5)+6⋅(−285,8)]−(−1273,3)\Delta_r H^0 = [6 \cdot (-393,5) + 6 \cdot (-285,8)] - (-1273,3)

=(−2361−1714,8)+1273,3= (-2361 - 1714,8) + 1273,3

=−4075,8+1273,3=−2802,5 kJ/mol= -4075,8 + 1273,3 = -2802,5 \text{ kJ/mol}

Semnul negativ confirmă ce știm deja: arderea degajă căldură.

Coeficientul 6 se aplică AMBELOR produși. Cine îl uită la apă obține un rezultat cu peste 1400 kJ mai mic, iar valoarea nu mai seamănă cu energia pe care o dă un mol de zahăr.

1. Ecuația termochimică a reacției de ardere a hidrogenului sulfurat este:

H2S(g)+32O2(g)→SO2(g)+H2O(g)+518,2 kJH_2S(g) + \frac{3}{2}O_2(g) \rightarrow SO_2(g) + H_2O(g) + 518,2 \text{ kJ}

Calculați entalpia molară de formare standard a hidrogenului sulfurat, ΔfHH2S(g)0\Delta_f H^0_{H_2S(g)}, exprimată în kilojouli pe mol. Utilizați entalpiile molare de formare standard ΔfHH2O(g)0=−241,6\Delta_f H^0_{H_2O(g)} = -241,6 kJ/mol, ΔfHSO2(g)0=−296,8\Delta_f H^0_{SO_2(g)} = -296,8 kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.

Vezi rezolvarea

Căldura apare în membrul drept, deci reacția este exotermă: ΔrH0=−518,2 kJ\Delta_r H^0 = -518,2 \text{ kJ}

Prin legea lui Hess, cu oxigenul element în stare standard, deci cu entalpie de formare zero prin definiție:

ΔrH0=ΔfHSO20+ΔfHH2O0−ΔfHH2S0\Delta_r H^0 = \Delta_f H^0_{SO_2} + \Delta_f H^0_{H_2O} - \Delta_f H^0_{H_2S}

−518,2=−296,8−241,6−ΔfHH2S0=−538,4−ΔfHH2S0-518,2 = -296,8 - 241,6 - \Delta_f H^0_{H_2S} = -538,4 - \Delta_f H^0_{H_2S}

ΔfHH2S0=−538,4+518,2=−20,2 kJ/mol\Delta_f H^0_{H_2S} = -538,4 + 518,2 = -20,2 \text{ kJ/mol}

1. Ecuația termochimică a reacției care are loc la descompunerea termică a carbonatului de calciu este:

CaCO3(s)→CO2(g)+CaO(s),ΔrH0=182 kJCaCO_3(s) \rightarrow CO_2(g) + CaO(s), \quad \Delta_r H^0 = 182 \text{ kJ}

Determinați entalpia molară de formare standard a carbonatului de calciu, exprimată în kilojouli pe mol, utilizând entalpiile molare de formare standard ΔfHCaO(s)0=−634,9\Delta_f H^0_{CaO(s)} = -634,9 kJ/mol, ΔfHCO2(g)0=−393,5\Delta_f H^0_{CO_2(g)} = -393,5 kJ/mol și variația de entalpie standard a reacției.

Vezi rezolvarea

Spre deosebire de itemii de ardere, aici variația de entalpie este dată direct și este pozitivă: descompunerea calcarului este endotermă, ea se face în cuptor.

ΔrH0=∑ΔfHproduși0−∑ΔfHreactanți0\Delta_r H^0 = \sum \Delta_f H^0_{produși} - \sum \Delta_f H^0_{reactanți}

182=[(−393,5)+(−634,9)]−ΔfHCaCO30182 = [(-393,5) + (-634,9)] - \Delta_f H^0_{CaCO_3}

182=−1028,4−ΔfHCaCO30182 = -1028,4 - \Delta_f H^0_{CaCO_3}

ΔfHCaCO30=−1028,4−182=−1210,4 kJ/mol\Delta_f H^0_{CaCO_3} = -1028,4 - 182 = -1210,4 \text{ kJ/mol}

Semnul rezultatului are sens: carbonatul de calciu este mai stabil decât produșii lui de descompunere luați împreună, ceea ce este chiar motivul pentru care trebuie încălzit ca să se descompună.

Toate lecțiile de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.