Starea gazoasă - ecuația de stare a gazului ideal și volumul molar
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Unitățile lui R le dictează pe toate
- presiunea în atmosfere, volumul în litri, temperatura în kelvini;
- , întotdeauna;
- L/mol este aceeași ecuație la 0 °C și 1 atm - se folosește doar la condiții normale.
Contrastul de reținut: aici se convertește o TEMPERATURĂ; în calorimetrie apare o DIFERENȚĂ de temperatură, care nu se convertește.
Ordinea pașilor într-un calcul cu gaze
Aproape orice problemă de gaz ideal se rezolvă în aceeași ordine:
- convertește tot în unitățile lui : atm, L, K - înainte de orice calcul;
- află , din masă () sau din numărul de particule ();
- izolează necunoscuta din și abia apoi înlocuiește numeric.
Capcana cea mai frecventă nu este algebra, ci unitățile: un volum în sau o temperatură în grade Celsius duc la un rezultat greșit cu un factor de o mie sau mai mult, iar calculul pare corect.
Și o verificare care nu costă nimic: dacă enunțul dă NUMĂRUL DE MOLECULE și cere masa, nici nu este necesară - ajung și masa molară.
22,4 este doar ecuația de stare, calculată o dată
La C (273 K) și 1 atm, un mol de ORICE gaz ocupă:
De aici cele două treceri care se cer cel mai des:
Numai la condiții normale. La orice altă temperatură sau presiune se revine la . Și volumul molar nu depinde de natura gazului: 22,4 L de hidrogen și 22,4 L de dioxid de carbon au același număr de molecule, dar mase foarte diferite.
Masa intră în ecuația de stare prin moli
Când gazul este dat prin masă, primul pas este cantitatea de substanță:
Masa molară este a MOLECULEI: 32 g/mol pentru , 28 g/mol pentru , nu masa atomică.
- molecule: ;
- atomi într-un gaz diatomic (, , , ): .
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
3. a. O probă de 10 mol de neon se află într-o incintă închisă cu volumul de 164 L, la 27 °C. Determinați presiunea neonului în incintă, exprimată în atmosfere.
b. Determinați masa unei probe de neon care conține atomi, exprimată în grame.
Vezi rezolvarea
a. Temperatura absolută:
Din ecuația de stare a gazului ideal, :
b. Cantitatea de neon, din numărul de atomi și numărul lui Avogadro:
Neonul este un gaz monoatomic cu masa atomică 20, deci g/mol:
3. a. O probă de 20 mol de neon se află într-o incintă închisă cu volumul de 4,1 L, la 27 °C. Determinați presiunea neonului în incintă, exprimată în atmosfere.
b. Determinați masa unei probe de neon care conține atomi, exprimată în grame.
Vezi rezolvarea
a. Trecem temperatura în kelvini:
b. Aflăm câți moli de atomi:
Neonul este un gaz nobil, deci monoatomic: molecula lui este chiar atomul. Prin urmare 3 mol de atomi înseamnă 3 mol de neon.
Aici stă capcana: la azot sau oxigen, care sunt diatomice, 3 mol de atomi ar însemna doar 1,5 mol de substanță. La gazele nobile nu se împarte la doi, iar cine aplică reflexul obține 30 g.
3. a. O probă de 30 mol de hidrogen se află într-o incintă închisă, la presiunea de 2,5 atm. Știind că volumul incintei este 246 L, determinați temperatura hidrogenului din incintă, exprimată în kelvini.
b. Determinați masa unei probe de hidrogen care conține molecule, exprimată în grame.
Vezi rezolvarea
a. Din ecuația de stare a gazului ideal, :
b. Cantitatea de substanță, din numărul de molecule și numărul lui Avogadro:
Hidrogenul este molecular, , deci masa lui molară este 2 g/mol, nu 1:
Enunțul spune „molecule", nu „atomi" - de aici vine masa molară 2.
3. a. O butelie cu volumul de 3 L este umplută cu amoniac la 27 °C și 0,41 atm. Determinați cantitatea de amoniac din butelie, exprimată în moli.
b. Determinați volumul ocupat de o probă de amoniac cu masa 34 g, măsurat în condiții normale de temperatură și de presiune, exprimat în litri.
Vezi rezolvarea
a. Trecem temperatura în kelvini:
b. Aici condițiile sunt NORMALE, deci volumul molar este deja cunoscut și ecuația de stare nu mai este necesară.
Cele două puncte cer același lucru, cantitatea unui gaz, prin drumuri diferite. Punctul a) are condiții oarecare, deci ecuația de stare; punctul b) are condiții normale, deci volumul molar. Folosirea ecuației de stare și la b) ar da același rezultat, dar cu trei operații în plus.