Lecție pentru bacalaureat · Chimie

Starea gazoasă - ecuația de stare a gazului ideal și volumul molar

Clasa a IX-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Unitățile lui R le dictează pe toate

pV=nRT,R=0,082  L⋅atm/(mol⋅K)pV = nRT, \qquad R = 0{,}082 \; \text{L·atm/(mol·K)}
  • presiunea în atmosfere, volumul în litri, temperatura în kelvini;
  • T[K]=t[∘C]+273T[\text{K}] = t[^\circ\text{C}] + 273, întotdeauna;
  • Vm=22,4V_m = 22,4 L/mol este aceeași ecuație la 0 °C și 1 atm - se folosește doar la condiții normale.

Contrastul de reținut: aici se convertește o TEMPERATURĂ; în calorimetrie apare o DIFERENȚĂ de temperatură, care nu se convertește.

Idee

Ordinea pașilor într-un calcul cu gaze

Aproape orice problemă de gaz ideal se rezolvă în aceeași ordine:

  • convertește tot în unitățile lui RR: atm, L, K - înainte de orice calcul;
  • află nn, din masă (n=m/Mn = m/M) sau din numărul de particule (n=N/NAn = N/N_A);
  • izolează necunoscuta din pV=nRTpV = nRT și abia apoi înlocuiește numeric.

Capcana cea mai frecventă nu este algebra, ci unitățile: un volum în cm3cm^3 sau o temperatură în grade Celsius duc la un rezultat greșit cu un factor de o mie sau mai mult, iar calculul pare corect.

Și o verificare care nu costă nimic: dacă enunțul dă NUMĂRUL DE MOLECULE și cere masa, pV=nRTpV = nRT nici nu este necesară - ajung NAN_A și masa molară.

Formulă

22,4 este doar ecuația de stare, calculată o dată

La 0 ∘0\,^\circC (273 K) și 1 atm, un mol de ORICE gaz ocupă:

Vm=RTp=0,082⋅2731≈22,4  L/molV_m = \dfrac{RT}{p} = \dfrac{0{,}082 \cdot 273}{1} \approx 22{,}4 \; \text{L/mol}

De aici cele două treceri care se cer cel mai des:

n=V22,4șiV=n⋅22,4n = \dfrac{V}{22{,}4} \qquad \text{și} \qquad V = n \cdot 22{,}4

Numai la condiții normale. La orice altă temperatură sau presiune se revine la pV=nRTpV = nRT. Și volumul molar nu depinde de natura gazului: 22,4 L de hidrogen și 22,4 L de dioxid de carbon au același număr de molecule, dar mase foarte diferite.

Formulă

Masa intră în ecuația de stare prin moli

Când gazul este dat prin masă, primul pas este cantitatea de substanță:

n=mMpV=mMRTn = \dfrac{m}{M} \qquad pV = \dfrac{m}{M} RT

Masa molară este a MOLECULEI: 32 g/mol pentru O2O_2, 28 g/mol pentru N2N_2, nu masa atomică.

  • molecule: N=n⋅NAN = n \cdot N_A;
  • atomi într-un gaz diatomic (H2H_2, N2N_2, O2O_2, Cl2Cl_2): N=2n⋅NAN = 2n \cdot N_A.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

3. a. O probă de 10 mol de neon se află într-o incintă închisă cu volumul de 164 L, la 27 °C. Determinați presiunea neonului în incintă, exprimată în atmosfere.

b. Determinați masa unei probe de neon care conține 12,044⋅102412,044 \cdot 10^{24} atomi, exprimată în grame.

Vezi rezolvarea

a. Temperatura absolută: T=27+273=300 KT = 27 + 273 = 300 \text{ K}

Din ecuația de stare a gazului ideal, pV=nRTpV = nRT: p=nRTV=10⋅0,082⋅300164=246164=1,5 atmp = \frac{nRT}{V} = \frac{10 \cdot 0,082 \cdot 300}{164} = \frac{246}{164} = 1,5 \text{ atm}

b. Cantitatea de neon, din numărul de atomi și numărul lui Avogadro: n=12,044⋅10246,022⋅1023=20 moln = \frac{12,044 \cdot 10^{24}}{6,022 \cdot 10^{23}} = 20 \text{ mol}

Neonul este un gaz monoatomic cu masa atomică 20, deci M=20M = 20 g/mol: m=20⋅20=400 gm = 20 \cdot 20 = 400 \text{ g}

Subiectul III.F.3din BAC Chimie anorganică - model 2026 · 5 puncte

3. a. O probă de 20 mol de neon se află într-o incintă închisă cu volumul de 4,1 L, la 27 °C. Determinați presiunea neonului în incintă, exprimată în atmosfere.

b. Determinați masa unei probe de neon care conține 18,066⋅102318,066 \cdot 10^{23} atomi, exprimată în grame.

Vezi rezolvarea

a. Trecem temperatura în kelvini:

T=27+273=300 KT = 27 + 273 = 300 \text{ K}

p=nRTV=20⋅0,082⋅3004,1=4924,1=120 atmp = \frac{nRT}{V} = \frac{20 \cdot 0,082 \cdot 300}{4,1} = \frac{492}{4,1} = 120 \text{ atm}

b. Aflăm câți moli de atomi:

n=18,066⋅10236,022⋅1023=3 mol de atomin = \frac{18,066 \cdot 10^{23}}{6,022 \cdot 10^{23}} = 3 \text{ mol de atomi}

Neonul este un gaz nobil, deci monoatomic: molecula lui este chiar atomul. Prin urmare 3 mol de atomi înseamnă 3 mol de neon.

m=3⋅20=60 gm = 3 \cdot 20 = 60 \text{ g}

Aici stă capcana: la azot sau oxigen, care sunt diatomice, 3 mol de atomi ar însemna doar 1,5 mol de substanță. La gazele nobile nu se împarte la doi, iar cine aplică reflexul obține 30 g.

3. a. O probă de 30 mol de hidrogen se află într-o incintă închisă, la presiunea de 2,5 atm. Știind că volumul incintei este 246 L, determinați temperatura hidrogenului din incintă, exprimată în kelvini.

b. Determinați masa unei probe de hidrogen care conține 24,088⋅102324,088 \cdot 10^{23} molecule, exprimată în grame.

Vezi rezolvarea

a. Din ecuația de stare a gazului ideal, pV=nRTpV = nRT: T=pVnR=2,5⋅24630⋅0,082=6152,46=250 KT = \frac{pV}{nR} = \frac{2,5 \cdot 246}{30 \cdot 0,082} = \frac{615}{2,46} = 250 \text{ K}

b. Cantitatea de substanță, din numărul de molecule și numărul lui Avogadro: n=24,088⋅10236,022⋅1023=4 moln = \frac{24,088 \cdot 10^{23}}{6,022 \cdot 10^{23}} = 4 \text{ mol}

Hidrogenul este molecular, H2H_2, deci masa lui molară este 2 g/mol, nu 1: m=4⋅2=8 gm = 4 \cdot 2 = 8 \text{ g}

Enunțul spune „molecule", nu „atomi" - de aici vine masa molară 2.

3. a. O butelie cu volumul de 3 L este umplută cu amoniac la 27 °C și 0,41 atm. Determinați cantitatea de amoniac din butelie, exprimată în moli.

b. Determinați volumul ocupat de o probă de amoniac cu masa 34 g, măsurat în condiții normale de temperatură și de presiune, exprimat în litri.

Vezi rezolvarea

a. Trecem temperatura în kelvini:

T=27+273=300 KT = 27 + 273 = 300 \text{ K}

n=pVRT=0,41⋅30,082⋅300=1,2324,6=0,05 moln = \frac{pV}{RT} = \frac{0,41 \cdot 3}{0,082 \cdot 300} = \frac{1,23}{24,6} = 0,05 \text{ mol}

b. Aici condițiile sunt NORMALE, deci volumul molar este deja cunoscut și ecuația de stare nu mai este necesară.

M(NH3)=14+3=17 g/molM(NH_3) = 14 + 3 = 17 \text{ g/mol}

n=3417=2 moln = \frac{34}{17} = 2 \text{ mol}

V=2⋅22,4=44,8 LV = 2 \cdot 22,4 = 44,8 \text{ L}

Cele două puncte cer același lucru, cantitatea unui gaz, prin drumuri diferite. Punctul a) are condiții oarecare, deci ecuația de stare; punctul b) are condiții normale, deci volumul molar. Folosirea ecuației de stare și la b) ar da același rezultat, dar cu trei operații în plus.

Toate lecțiile de Chimie

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.