BAC Istorie - iunie 2024 (Varianta 10)

Lupta din 1595 precizată în sursa B este lupta de la Călugăreni, dată la 13/23 august 1595 între oastea lui Mihai Viteazul și armata otomană condusă de Sinan-Pașa.

Barem: 2 puncte pentru răspunsul Călugăreni. Se punctează orice mod corect de redactare (prin precizare/menționare sau în enunț). Nu se acordă fracțiuni de punct.

O informație din sursa A: în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a-l pedepsi pe Vlad Țepeș, aducând cu sine și un pretendent la tron; flota otomană a pătruns pe Dunăre încercând cucerirea Chiliei.

Barem: 2 puncte pentru oricare informație corectă din sursa A despre acțiunile otomanilor din 1462, de exemplu: în primăvara lui 1462 sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța lui Vlad Țepeș; flota turcească a pătruns pe Dunăre și a încercat cucerirea Chiliei; armata otomană a trecut Dunărea pe la Turnu Măgurele. Se punctează prin citat din sursă/menționare sau în enunț.

Sursa A se referă la Vlad Țepeș, iar sursa B la Mihai Viteazul, ambii domni ai Țării Românești cu o politică antiotomană.

Barem: câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect (3p x 2 = 6p): sursa A - Vlad Țepeș; sursa B - Mihai Viteazul. Se punctează orice mod corect de redactare.

Litera A. Sursa A susține că domnul organizează o campanie fulgerătoare la sudul Dunării, prin cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități (Turtucaia, Rahova, Nicopole).

Barem: 3 puncte pentru scrierea literei A. (Sursa A descrie campania lui Vlad Țepeș la sudul Dunării: cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități ca Turtucaia, Rahova și Nicopole.)

Relație cauză-efect din sursa B: Cauză - autoritățile otomane nu puteau tolera răscoala (răzvrătirea) țărilor române, care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic; Efect - de aceea, zeci de mii de oameni, sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. Prima informație are rolul de cauză, a doua de efect.

Barem: 7 puncte pentru orice relație cauză-efect corectă între două informații din sursa B, cu precizarea rolului fiecăreia. Exemplu acceptat: Cauză - Autoritățile [otomane] nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic; Efect - De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. SAU Cauză - din cauza disproporției forțelor; Efect - Domnul nu putea lupta în câmp deschis. Se acordă punctajul doar dacă sunt precizate ambele roluri.

O primă acțiune: tratatul încheiat de Ștefan cel Mare cu regele Poloniei (de exemplu la Colomeea/Hârlău), prin care domnul Moldovei căuta sprijin antiotoman și recunoașterea autonomiei. O a doua acțiune: acceptarea suzeranității poloneze de către Alexandru cel Bun, care a asigurat Moldovei sprijin extern la începutul secolului al XV-lea. Ambele arată implicarea domnilor români în jocul diplomatic al Europei Centrale și de Est.

Barem: câte 1 punct pentru menționarea fiecăreia dintre două acțiuni diplomatice ale românilor din secolele XV-XVI (1p x 2 = 2p), plus câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia - o scurtă expunere cu două informații (2p x 2 = 4p). Exemple: acceptarea suzeranității poloneze de către Alexandru cel Bun; tratatul de la Hârlău încheiat de Ștefan cel Mare; tratatul de la Mănăstirea Dealu.

O asemănare: atât întemeierea Țării Românești, cât și a Moldovei (secolul al XIV-lea) au avut ca rezultat obținerea independenței (a autonomiei) față de Regatul Ungariei, prin acțiuni militare și politice ale voievozilor (Basarab I la Posada, 1330; Bogdan I în Moldova).

Barem: 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări corecte între două fapte istorice ale românilor din secolul al XIV-lea. Exemple: obținerea independenței față de Ungaria; caracterul antiotoman. Se punctează orice mod corect de redactare.

O mare alianță precizată în sursă: Antanta (Franța, Rusia, Anglia). Este acceptată și Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria).

Barem: 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Antanta, Puterile Centrale. Se punctează orice mod corect de redactare.

Secolul la care se referă sursa este secolul al XX-lea (Primul Război Mondial, 1914-1918).

Barem: 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea. (Sursa se referă la Primul Război Mondial, 1914-1918.) Se punctează orice mod corect de redactare.

Șeful guvernului din 1914 era I. I. C. Brătianu. O caracteristică a opiniei publice: aceasta era orientată spre eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară (Transilvania, Banat, Bucovina) și înclina spre intrarea în război alături de Antanta.

Barem: 3 puncte pentru șeful guvernului - I. I. C. Brătianu; 3 puncte pentru orice caracteristică a opiniei publice din sursă, de exemplu: opinia publică românească se gândea la eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară (Transilvania, Banat, Bucovina); opinia publică opta pentru intrarea în război alături de Antanta. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Două informații despre 1917 din sursă: (1) seria marilor bătălii victorioase din iulie-august 1917 a început cu bătălia de la Mărăști; (2) a continuat cu bătălia de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească din Primul Război Mondial (alături de bătălia de la Oituz, unde a fost oprită înaintarea inamicului).

Barem: câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă despre 1917 (3p x 2 = 6p). Exemple: seria marilor bătălii victorioase din iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști; a continuat cu bătălia de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească; la Oituz a fost oprită înaintarea inamicului. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Punct de vedere: acțiunile militare desfășurate în anul 1916 au avut consecințe negative pentru România. Informația 1: succesul din Transilvania a fost de scurtă durată, deoarece armata română, neajutată la timp de aliați, a fost obligată să se retragă în fața trupelor germane și austro-ungare. Informația 2: în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului intra sub ocupația Puterilor Centrale, iar armata și instituțiile statului s-au retras în Moldova.

Barem: 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere despre acțiunile militare din 1916; câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă care susțin punctul de vedere (3p x 2 = 6p). Punctajul total (10p) se acordă doar dacă răspunsul cuprinde ATÂT punctul de vedere, CÂT ȘI informațiile. Doar punctul de vedere sau doar informațiile nu se punctează (parțial 7p). Exemplu de punct de vedere: acțiunile militare din 1916 au avut consecințe negative pentru România (ocuparea Capitalei, retragerea în Moldova; armata nu a fost susținută la timp de Antanta).

Democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930 deoarece a fost adoptată Constituția din 1923, care a consfințit votul universal pentru bărbați, separarea puterilor în stat și drepturile cetățenești. Aceasta a permis desfășurarea alegerilor pluripartidiste și funcționarea Parlamentului. Așadar, prin instituții și legi democratice, regimul politic al României Mari s-a consolidat în deceniul al treilea al secolului al XX-lea.

Barem: 4 puncte pentru argumentarea afirmației - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea alegerilor pe baza votului universal; adoptarea Constituției din 1923) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt ȘI utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că) și concluzia (așadar, astfel).

Model de plan: Introducere - după 1945 România intră în blocul sovietic, iar regimul comunist se instaurează și se consolidează. (a) Acțiune politică 1946-1960: adoptarea Constituției din 1948 (statul devine Republica Populară Română, se legitimează regimul totalitar, se prevede Marea Adunare Națională) SAU colectivizarea (după model sovietic, vizează proprietatea privată asupra pământului, e însoțită de represiune). (b) Măsuri de politică internă 1964-1985: adoptarea Constituției din 1965 (Republica Socialistă România); dezvoltarea cultului personalității ca politică de stat prin Tezele din iulie 1971. (c) Fapt de relații internaționale (național-comunism): condamnarea de către Ceaușescu a invadării Cehoslovaciei în 1968 - România a refuzat să participe la acțiunea Tratatului de la Varșovia, câștigând prestigiu în Occident. (d) Punct de vedere (democrația postdecembristă 1990-1995): garantarea drepturilor și libertăților a contribuit la consolidarea democrației; argument: adoptarea Constituției din 1991 prin referendum a instituit pluralismul, separarea puterilor și alegerile libere, așadar regimul democratic s-a consolidat. Concluzie - România a parcurs drumul de la dictatura comunistă la democrația postdecembristă.

Barem (Informația istorică - 24 puncte; Ordonarea și exprimarea ideilor - 6 puncte): (a) 2p pentru precizarea unei acțiuni politice din România 1946-1960 (Constituția din 1948, colectivizarea etc.) + câte 3p pentru două aspecte (3px2=6p); (b) câte 3p pentru două măsuri de politică internă 1964-1985 (Constituția din 1965, cultul personalității ca politică de stat, represiunea politică) (3px2=6p); (c) 2p pentru menționarea unui fapt de relații internaționale din național-comunism (condamnarea invadării Cehoslovaciei 1968, Conferința de la Helsinki 1975) + 3p pentru prezentarea lui cu două informații și relația cauză-efect (1p doar pentru o informație); (d) 1p pentru formularea unui punct de vedere despre consolidarea democrației postdecembriste 1990-1995 + 4p pentru susținerea cu un argument istoric (fapt relevant, două informații, conectori de cauzalitate și concluzie). Ordonare: 2p limbaj istoric adecvat (1p parțial); 1p structurare introducere-cuprins-concluzie; 2p succesiune cronologică/logică (1p parțial); 1p respectarea limitei de spațiu.