BAC Istorie - iulie 2026 (Varianta 3)

Noua constituție precizată în sursa B este Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, promulgat de Cuza pentru a întări puterea domnului în detrimentul legislativului.

Barem: 2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător (al Convenției de la Paris). Se punctează orice mod corect de redactare.

O informație din sursa A: fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și de miniștrii săi; domnul era ales pe viață de către Adunarea electivă din fiecare țară.

Barem: 2 puncte pentru oricare informație corectă din sursa A despre domn, de exemplu: fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi; domnul era ales pe viață de către Adunarea electivă; domn putea fi orice muntean sau moldovean cu un venit de 3 000 de galbeni. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Două spații istorice comune ambelor surse: Moldova și Țara Românească (este acceptat și Imperiul Otoman/Poarta).

Barem: câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman (3p x 2 = 6p). Se punctează orice mod corect de redactare.

Litera A. Sursa A susține că, în problema unirii Moldovei cu Țara Românească, cele șapte puteri au ales o cale de compromis prin Convenția de la Paris (1858).

Barem: 3 puncte pentru scrierea literei A. (Sursa A afirmă că în problema unirii s-a ales o cale de compromis prin Convenția de la Paris.)

Relație cauză-efect din sursa B: Cauză - prin legea secularizării din 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mănăstirești; Efect - ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului, mărind suprafața disponibilă pentru viitoarea împroprietărire.

Barem: 7 puncte pentru orice relație cauză-efect corectă între două informații din sursa B, cu precizarea rolului fiecăreia. Exemplu: Cauză - fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne; Efect - începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase. SAU Cauză - prin legea din 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mănăstirești; Efect - aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului. Se acordă punctajul doar cu ambele roluri precizate.

Un prim fapt: obținerea independenței de stat (1877-1878) - România a participat la războiul ruso-otoman (luptele de la Plevna), a proclamat independența la 9 mai 1877, recunoscută la Congresul de la Berlin (1878). Un al doilea fapt: proclamarea Regatului (1881) - Carol I a devenit rege, ridicând prestigiul internațional al statului român; ulterior, în 1883, România a aderat la Tripla Alianță.

Barem: câte 1 punct pentru menționarea a două fapte istorice din 1866-1886 (1p x 2 = 2p), plus câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia cu două informații (2p x 2 = 4p). Exemple: Constituția din 1866; obținerea independenței de stat (1877-1878); aderarea la Tripla Alianță (1883); proclamarea Regatului (1881).

O asemănare: atât campania militară din 1917 (bătăliile de la Mărăști, Mărășești, Oituz), cât și participarea la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) au avut ca element comun colaborarea cu Antanta, în vederea realizării și recunoașterii internaționale a României Mari.

Barem: 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări corecte între două acțiuni ale României în relațiile internaționale din 1917-1920. Exemple: caracter militar; colaborarea cu Antanta. Se punctează exclusiv menționarea asemănării.

Capitala Moldovei precizată în sursă este Siretul, devenit reședință și centru episcopal în timpul lui Lațcu.

Barem: 2 puncte pentru răspunsul: Siret. Se punctează orice mod corect de redactare.

Secolul la care se referă sursa este secolul al XIV-lea (întemeierea Moldovei; domniile lui Bogdan, Lațcu, Petru I Mușat).

Barem: 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea. (Sursa se referă la întemeierea Moldovei și la domniile lui Bogdan, Lațcu, Petru I Mușat.) Se punctează orice mod corect de redactare.

Conducătorul răscoalei din Țara Maramureșului este Bogdan. O acțiune a sa în Moldova: în 1364 a înfrânt oastea trimisă de Ludovic I al Ungariei, astfel încât Moldova a ieșit de sub dominația ungară (anterior îl înlăturase pe Balc, urmașul lui Dragoș).

Barem: 3 puncte pentru conducătorul răscoalei - Bogdan; 3 puncte pentru orice acțiune a acestuia în Moldova din sursă, de exemplu: l-a înfrânt pe Ludovic I (1364), Moldova ieșind de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc de la putere. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Două informații despre marcă: (1) era o formațiune politico-militară de apărare, înființată de regele Ungariei Ludovic de Anjou pe versantul estic al Carpaților, pentru a împiedica pătrunderea tătarilor în Transilvania; (2) în fruntea ei a fost numit Dragoș.

Barem: câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă despre marcă (3p x 2 = 6p). Exemple: era o formațiune politico-militară de apărare; a fost înființată de regele Ungariei Ludovic de Anjou pentru a împiedica pătrunderea tătarilor în Transilvania; era situată pe versantul estic al Carpaților; în fruntea ei a fost numit Dragoș. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Punct de vedere: acțiunile conducătorilor Moldovei în perioada 1369-1391 au vizat consolidarea și recunoașterea internațională a țării, inclusiv în domeniul religios. Informația 1: Lațcu a adresat papei Urban al V-lea rugămintea de a înființa o episcopie catolică în Moldova, pentru a preîntâmpina pericolul expansiunii maghiare. Informația 2: pentru consolidarea țării și recunoașterea ei internațională, Petru I Mușat a hotărât să înființeze o mitropolie ortodoxă și a semnat Tratatul moldo-polon de la Lemberg, asigurând protecția Poloniei.

Barem: 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere despre acțiunile conducătorilor Moldovei 1369-1391; câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă care îl susțin (3p x 2 = 6p). Punctajul total (10p) se acordă doar dacă răspunsul cuprinde ATÂT punctul de vedere, CÂT ȘI informațiile (parțial 7p). Exemple: acțiunile sunt influențate de politica Ungariei (participarea activă a lui Lațcu în contextul pericolului maghiar; Tratatul de la Lemberg asigură protecția Poloniei împotriva pretențiilor maghiare) SAU au vizat domeniul religios (înființarea episcopiei catolice de către Lațcu; înființarea mitropoliei ortodoxe de către Petru I Mușat).

În secolul al XV-lea, românii participă la acțiuni militare antiotomane, de exemplu lupta de la Vaslui (Podul Înalt, 1475), deoarece Ștefan cel Mare a refuzat plata tributului și a înfruntat o mare armată otomană condusă de Soliman Pașa. Folosind terenul mlăștinos și ceața, oastea Moldovei a obținut o victorie zdrobitoare. Așadar, prin astfel de bătălii, românii s-au integrat în efortul european antiotoman, Ștefan cel Mare fiind numit de papă atlet al lui Hristos.

Barem: 4 puncte pentru argumentarea afirmației - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: cruciada de la Varna, 1444; lupta de la Vaslui/Podul Înalt, 1475) prin precizarea a două informații ȘI utilizarea conectorilor de cauzalitate (deoarece, pentru că) și concluzie (așadar, astfel).

Model de plan: Introducere - în a doua jumătate a secolului al XX-lea, România a trecut prin stalinism, național-comunism și, după 1989, prin democrația postdecembristă. (a) Constituția din etapa stalinismului: Constituția din 1952 - consolida regimul comunist de tip sovietic, sublinia rolul conducător al partidului unic și alinierea la URSS. (b) Două acțiuni de relații internaționale 1955-1969: aderarea la Tratatul de la Varșovia (1955), alianța militară a blocului sovietic; condamnarea de către Ceaușescu a invadării Cehoslovaciei (1968), gest de autonomie față de Moscova (se acceptă și legăturile diplomatice cu RFG, 1967). (c) Practică politică 1970-1988: cultul personalității (accentuat în național-comunism după Tezele din iulie 1971, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural) SAU represiunea politică (exercitată prin Securitate, intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile cetățenilor). (d) Punct de vedere (democrația 1990-1997): democrația s-a consolidat prin măsuri legislative și prin pluralism politic; argument: adoptarea Constituției din 1991 prin referendum a garantat separarea puterilor, alegerile libere și drepturile cetățenilor, așadar regimul democratic s-a afirmat după căderea comunismului. Concluzie - evoluția politică a României a mers de la dictatura comunistă la democrația postdecembristă.

Barem (Informația istorică - 24 puncte; Ordonarea și exprimarea ideilor - 6 puncte): (a) 2p pentru menționarea constituției din etapa stalinismului (Constituția din 1952) + 3p pentru prezentarea ei cu două informații și relația cauză-efect (1p doar pentru o informație); (b) câte 3p pentru două acțiuni de relații internaționale 1955-1969 (aderarea la Tratatul de la Varșovia 1955, legături diplomatice cu RFG 1967, condamnarea invadării Cehoslovaciei 1968, Conferința de la Moscova în contextul Războiului de 6 zile) (3p x 2 = 6p); (c) 2p pentru o practică politică 1970-1988 (cultul personalității, represiunea politică) + câte 3p pentru două aspecte (3p x 2 = 6p) - ex.: se accentuează în național-comunism, preia modelul asiatic, se manifestă cultural; se exercită prin Securitate, intensifică supravegherea, încalcă drepturile cetățenilor; (d) 1p pentru un punct de vedere despre democrația 1990-1997 + 4p pentru susținerea cu un argument istoric (fapt relevant, două informații, conectori de cauzalitate și concluzie). Ordonare: 2p limbaj istoric (1p parțial); 1p structurare introducere-cuprins-concluzie; 2p succesiune cronologică/logică (1p parțial); 1p limita de spațiu.