Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Cronologie: statul român modern
- 1791 - Supplex Libellus Valachorum, Transilvania (sec. XVIII).
- 1821 - mișcarea lui Tudor Vladimirescu (sec. XIX).
- 1848 - revoluția din cele trei țări române (sec. XIX).
- 1859 - Unirea Principatelor sub Cuza (sec. XIX).
- 1866 - Carol I și prima Constituție (sec. XIX).
- 1877-1878 - cucerirea independenței (sec. XIX).
- 1881 - proclamarea Regatului (sec. XIX).
- 1918 - Marea Unire, România Mare (sec. XX).
Concept: statul-națiune
Statul-națiune este statul care cuprinde, în aceleași granițe, membrii unei singure națiuni. Pentru români, el s-a construit treptat: Unirea din 1859 a creat nucleul, iar Marea Unire din 1918 l-a întregit.
Personalități: proiecte și revoluții
- Tudor Vladimirescu - a condus mișcarea de la 1821 și a grăbit sfârșitul regimului fanariot.
- Nicolae Bălcescu - fruntaș al revoluției de la 1848 din Țara Românească, susținător al unirii și al reformei agrare.
- Avram Iancu - conducător al românilor ardeleni în revoluția de la 1848.
Citat-sursă: Adunarea de la Blaj (1848)
„Noi vrem să ne unim cu Țara!” - deviza cu care mulțimea a răspuns la Adunarea de la Blaj (mai 1848). Dovedește că idealul unirii era viu în Transilvania încă din 1848, cu 70 de ani înaintea împlinirii lui la 1918.
Cauze și consecințe: dubla alegere (1859)
Cauză: Convenția de la Paris (1858) nu interzicea alegerea aceleiași persoane ca domn în ambele Principate. Efect: dubla alegere a lui Cuza (ianuarie 1859). Consecință: unirea deplină din 1862, cu guvern și parlament unic la București, sub numele de România.
Concept: reformele lui Cuza
- Secularizarea averilor mănăstirești (1863) - pământurile mănăstirilor trec la stat.
- Reforma agrară (1864) - împroprietărirea țăranilor.
- Legea instrucțiunii (1864) - învățământ primar obligatoriu și gratuit.
Personalități: Carol I
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost adus pe tron în 1866. În timpul domniei sale s-au adoptat prima Constituție (1866), s-a cucerit independența (1877-1878) și s-a proclamat Regatul (1881), Carol I devenind primul rege al României.
Capcana: proclamare 1877 vs recunoaștere 1878
Nu confunda cei doi ani: independența a fost proclamată în 1877 (9 mai, în Parlament, de Mihail Kogălniceanu) și recunoscută în 1878 (Congresul de la Berlin). Proclamarea este actul intern, recunoașterea este actul internațional.
Cauze și consecințe: Marea Unire (1918)
Cauză: prăbușirea imperiilor (rus și austro-ungar) la sfârșitul Primului Război Mondial le-a dat românilor din provincii prilejul de a hotărî unirea. Consecință: formarea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat, recunoscută prin tratatele de pace (Trianon, 1920).
Citat-sursă: Rezoluția de la Alba Iulia (1918)
„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească [...] decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.” - Rezoluția Unirii, Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Dovedește caracterul liber și hotărât al unirii Transilvaniei.
Capcana: 1859 (Mica Unire) vs 1918 (Marea Unire)
Nu confunda cele două uniri: la 1859 (Mica Unire) s-au unit Moldova și Țara Românească, sub Cuza; la 1918 (Marea Unire) s-au adăugat Basarabia, Bucovina și Transilvania, formând România Mare. Prima este în secolul al XIX-lea, a doua în secolul al XX-lea.
Plan de eseu: statul român modern
- Introducere: ideea statului-națiune, de la proiect politic la stat întregit (sec. XVIII-XX).
- Secol + acțiuni (sec. XIX): 1821, 1848, Unirea 1859 și reformele lui Cuza.
- Consolidarea statului: Carol I și Constituția 1866, independența 1877-1878, Regatul 1881.
- Fapte 1918: unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei; România Mare.
- Punct de vedere + argument: rolul unirilor în construcția statului.
- Concluzie: de la Supplex la Alba Iulia, un singur fir.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Numiți noua constituție precizată în sursa B.
Vezi rezolvarea
Noua constituție precizată în sursa B este Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, promulgat de Cuza pentru a întări puterea domnului în detrimentul legislativului.
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, având în vedere: prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859; precizarea unei măsuri adoptate în statul român în perioada 1861-1866 și menționarea a două aspecte cu privire la această măsură; menționarea a două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885; formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1918 și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Vezi rezolvarea
Model de plan: Introducere - statul român modern se constituie prin Unirea din 1859 și se dezvoltă până la Marea Unire. (a) Acțiune 1857-1859: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859), profitând de ambiguitatea Convenției de la Paris - deoarece aceasta nu interzicea alegerea aceleiași persoane, ca urmare românii au realizat unirea de fapt. (b) Măsură 1861-1866: Legea rurală din 1864 (emancipează țăranii clăcași, îi împroprietărește parțial, rezolvă parțial problema agrară) SAU Constituția din 1866 (statul se numește România, consacră separarea puterilor, monarhia constituțională). (c) Două fapte de relații internaționale 1875-1885: participarea la Războiul de Independență (Convenția cu Rusia din 1877, luptele de la Plevna, proclamarea independenței) și aderarea la Tripla Alianță (1883). (d) Punct de vedere (politica externă 1916-1918): politica externă a României a fost determinată de marile alianțe ale Primului Război Mondial; argument: pe baza tratatului cu Antanta, România a intrat în război în august 1916 pentru eliberarea Transilvaniei, iar în 1918 s-a realizat Marea Unire, așadar politica externă a slujit obiectivul național. Concluzie - statul român modern a evoluat de la Unirea Principatelor la România Mare.
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Vezi rezolvarea
Democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930 deoarece a fost adoptată Constituția din 1923, care a consfințit votul universal pentru bărbați, separarea puterilor în stat și drepturile cetățenești. Aceasta a permis desfășurarea alegerilor pluripartidiste și funcționarea Parlamentului. Așadar, prin instituții și legi democratice, regimul politic al României Mari s-a consolidat în deceniul al treilea al secolului al XX-lea.
Numiți domnitorul român precizat în sursa dată.
Vezi rezolvarea
Domnitorul român precizat în sursă este Alexandru Ioan Cuza, ales domn în ambele Principate (Moldova și Țara Românească) în ianuarie 1859.