BAC Istorie - iunie 2025 (Varianta 1)

Un lider politic din sursa A: Stalin (este acceptat și Andrei Jdanov, cel mai apropiat colaborator al lui Stalin).

Barem: 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Stalin, Andrei Jdanov. Se punctează orice mod corect de redactare.

O informație din sursa B: în 1968, o viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat în Partidul Comunist Cehoslovac (Primăvara de la Praga); pentru a-i pune capăt, trupele URSS și ale altor patru aliați din Pactul de la Varșovia au invadat și au ocupat militar Cehoslovacia.

Barem: 2 puncte pentru oricare informație corectă din sursa B despre Primăvara de la Praga, de exemplu: o viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac; s-a desfășurat în 1968; trupele sovietice și ale altor patru aliați din Pactul de la Varșovia au invadat Cehoslovacia. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Două spații istorice comune ambelor surse: România și Cehoslovacia (sunt acceptate și Iugoslavia, Albania).

Barem: câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: România, Iugoslavia, Albania, Cehoslovacia (3p x 2 = 6p). Se punctează orice mod corect de redactare.

Litera B. Sursa B susține că în 1964 conducătorii români au refuzat planul lui Hrușciov care condamna România la statutul de simplă țară agrară, afirmând independența față de URSS.

Barem: 3 puncte pentru scrierea literei B. (Sursa B menționează că în 1964 conducătorii români au refuzat planul de împărțire a activităților stabilit de Hrușciov.)

Relație cauză-efect din sursa A: Cauză - armatele lui Stalin ocupau deja zonele respective din Europa de Est; Efect - Stalin a fost în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun.

Barem: 7 puncte pentru orice relație cauză-efect corectă între două informații din sursa A, cu precizarea rolului fiecăreia. Exemplu: Cauză - deoarece armatele sale [ale lui Stalin] ocupau deja zonele respective; Efect - Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun. SAU Cauză - când a fost vorba să impună regimuri de tip sovietic, el s-a dovedit mult mai prudent; Efect - în primii doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au instituit dictaturi comuniste. Se acordă punctajul doar cu ambele roluri precizate.

Un prim fapt: naționalizarea principalelor mijloace de producție (1948) - fabricile, băncile și minele au trecut în proprietatea statului, înlocuind economia privată cu una planificată. Un al doilea fapt: colectivizarea agriculturii (începută în 1949) - țăranii au fost obligați să predea pământul gospodăriilor colective de stat, procesul fiind însoțit de represiune. Ambele au consolidat regimul comunist de tip stalinist.

Barem: câte 1 punct pentru menționarea a două fapte istorice din statul român 1948-1960 (1p x 2 = 2p), plus câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia cu două informații (2p x 2 = 4p). Exemple: înființarea partidului unic; Constituția din 1948/1952; colectivizarea.

O asemănare: atât organizarea de alegeri libere pluripartidiste, cât și adoptarea Constituției democratice din 1991 au avut caracter democratic, respectând drepturile și libertățile cetățenești, spre deosebire de practicile regimului comunist.

Barem: 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări corecte între două practici politice ale statului român în plan intern după 1990. Exemple: caracter democratic; respectă drepturile și libertățile cetățenești. Se punctează exclusiv menționarea asemănării.

Un domnitor al Moldovei din sursă: Petru Rareș (este acceptat și Ștefan Lăcustă, numit domn de sultan în 1538).

Barem: 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Petru Rareș, Ștefan Lăcustă. Se punctează orice mod corect de redactare.

Secolul la care se referă sursa este secolul al XVI-lea (domnia lui Petru Rareș, 1527-1546).

Barem: 2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea. (Sursa se referă la domnia lui Petru Rareș, 1527-1546.) Se punctează orice mod corect de redactare.

Lupta din 1529 este lupta de la Feldioara (22 iunie 1529). O caracteristică: oștile moldovene ale lui Petru Rareș au înfrânt armatele lui Ferdinand de Habsburg, asigurând succesul adepților lui Ioan Zápolya.

Barem: 3 puncte pentru lupta de la Feldioara; 3 puncte pentru orice caracteristică din sursă, de exemplu: oștile moldovene înving armatele lui Ferdinand de Habsburg; Petru Rareș îl susține pe Ioan Zápolya. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Două măsuri de politică internă: (1) Petru Rareș a întărit domnia și a limitat imunitățile marii boierimi; (2) a sporit siguranța drumurilor și a ridicat/refacut importante edificii de apărare și de închinăciune (capitala, cetăți, târguri, biserici, mănăstiri), sprijinind creația culturală (pictura exterioară la Humor, Moldovița, Arbore).

Barem: câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă despre politica internă a lui Petru Rareș (3p x 2 = 6p). Exemple: a întărit domnia; a limitat imunitățile marii boierimi; a sporit siguranța drumurilor; a refăcut capitala și numeroase cetăți, curți, biserici și mănăstiri. Se punctează prin citat/menționare sau în enunț.

Punct de vedere: relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au avut consecințe negative pentru statul român. Informația 1: în timpul expediției din 1538, otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia cu numele de Bender. Informația 2: epuizați de lupte, boierii au predat țara sultanului, care l-a numit domn pe Ștefan Lăcustă, fost ostatic la Poartă.

Barem: 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere despre relațiile Moldova - Imperiul Otoman; câte 3 puncte pentru fiecare dintre două informații din sursă care îl susțin (3p x 2 = 6p). Punctajul total (10p) se acordă doar dacă răspunsul cuprinde ATÂT punctul de vedere, CÂT ȘI informațiile (parțial 7p). Exemplu: relațiile au consecințe negative pentru statul român (otomanii răpesc Tighina; boierii predau țara sultanului) SAU relațiile au caracter militar (expediția sultanului cu 150.000-200.000 de oameni în 1538).

La începutul secolului al XVIII-lea, instituția domniei din Moldova este vizată de instaurarea regimului fanariot (1711), deoarece, după încercarea lui Dimitrie Cantemir de a se alia cu Rusia prin Tratatul de la Luțk (1711) și înfrângerea de la Stănilești, Poarta a renunțat la domnii pământeni. Așadar, sultanul a numit direct domni dintre grecii fanarioți din Constantinopol, reducând drastic autonomia țării și transformând domnia într-o funcție cumpărată.

Barem: 4 puncte pentru argumentarea afirmației - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Tratatul de la Luțk, 1711; instaurarea regimului fanariot, 1711/1716) prin precizarea a două informații ȘI utilizarea conectorilor de cauzalitate (deoarece, pentru că) și concluzie (așadar, astfel).

Model de plan: Introducere - statul român modern se constituie prin Unirea din 1859 și se dezvoltă până la Marea Unire. (a) Acțiune 1857-1859: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859), profitând de ambiguitatea Convenției de la Paris - deoarece aceasta nu interzicea alegerea aceleiași persoane, ca urmare românii au realizat unirea de fapt. (b) Măsură 1861-1866: Legea rurală din 1864 (emancipează țăranii clăcași, îi împroprietărește parțial, rezolvă parțial problema agrară) SAU Constituția din 1866 (statul se numește România, consacră separarea puterilor, monarhia constituțională). (c) Două fapte de relații internaționale 1875-1885: participarea la Războiul de Independență (Convenția cu Rusia din 1877, luptele de la Plevna, proclamarea independenței) și aderarea la Tripla Alianță (1883). (d) Punct de vedere (politica externă 1916-1918): politica externă a României a fost determinată de marile alianțe ale Primului Război Mondial; argument: pe baza tratatului cu Antanta, România a intrat în război în august 1916 pentru eliberarea Transilvaniei, iar în 1918 s-a realizat Marea Unire, așadar politica externă a slujit obiectivul național. Concluzie - statul român modern a evoluat de la Unirea Principatelor la România Mare.

Barem (Informația istorică - 24 puncte; Ordonarea și exprimarea ideilor - 6 puncte): (a) 2p pentru menționarea unei acțiuni din 1857-1859 (Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc, organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza) + 3p pentru prezentarea ei cu două informații și relația cauză-efect (1p doar pentru o informație); (b) 2p pentru o măsură din 1861-1866 (Legea rurală 1864, Constituția din 1866) + câte 3p pentru două aspecte (3p x 2 = 6p) - ex.: emanciparea țăranilor, împroprietărirea; statul se numește România, separarea puterilor, monarhie constituțională; (c) câte 3p pentru două fapte de relații internaționale 1875-1885 (Convenția cu Rusia 1877, lupta de la Plevna, aderarea la Tripla Alianță 1883) (3p x 2 = 6p); (d) 1p pentru un punct de vedere despre politica externă 1916-1918 + 4p pentru susținerea cu un argument istoric (fapt relevant, două informații, conectori de cauzalitate și concluzie). Ordonare: 2p limbaj istoric (1p parțial); 1p structurare introducere-cuprins-concluzie; 2p succesiune cronologică/logică (1p parțial); 1p limita de spațiu.