România și concertul european: de la criza orientală la marile alianțe ale secolului XX
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Cronologie: România și concertul european
- 1856 - Tratatul de la Paris: garanția colectivă, sudul Basarabiei la Moldova (sec. XIX).
- 1878 - Congresul de la Berlin: independența recunoscută; Dobrogea primită, sudul Basarabiei pierdut (sec. XIX).
- 1883 - aderarea secretă la Tripla Alianță (sec. XIX).
- 1913 - pacea de la București: sudul Dobrogei (Cadrilaterul) (sec. XX).
- 1916 - tratatul cu Antanta și intrarea în război (sec. XX).
- 1918 - pacea separată neratificată, reintrarea în război, Marea Unire (sec. XX).
- 1919-1920 - tratatele de la Paris: Saint-Germain, Trianon (sec. XX).
- 1920-1934 - Mica Înțelegere, alianțele cu Polonia și Franța, Înțelegerea Balcanică (sec. XX).
Concept: criza orientală
Criza orientală este disputa marilor puteri pentru moștenirea Imperiului Otoman aflat în declin. A dominat diplomația secolului al XIX-lea și a hotărât soarta Principatelor: din ea au ieșit garanția colectivă (1856) și independența României (1878).
Concept: garanția colectivă (1856)
Garanția colectivă înseamnă că toate marile puteri (nu doar Rusia) veghează asupra autonomiei Principatelor. Stabilită la Paris, în 1856, ea a deschis drumul Unirii din 1859.
Capcana: la Berlin se primește Dobrogea, se pierde Basarabia de sud
La Congresul de la Berlin (1878), România primește Dobrogea (cu Delta Dunării) și pierde sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), cedat Rusiei. Nu inversa cele două provincii: este capcana clasică a temei.
Citat-sursă: proclamarea independenței (9 mai 1877)
„Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare” - cuvintele rostite de Mihail Kogălniceanu în Parlament, la 9 mai 1877, la proclamarea independenței României. Sursa apare des la BAC, la tema independenței.
Concept: cele două blocuri
- Tripla Alianță (1882) - Germania, Austro-Ungaria, Italia; România aderă secret în 1883.
- Tripla Înțelegere / Antanta (1907) - Franța, Rusia, Marea Britanie.
Capcana: tratatul din 1883 nu obliga la război
Tratatul din 1883 era secret și defensiv: obliga doar dacă un aliat era atacat. Cum Austro-Ungaria a atacat prima în 1914, România nu era ținută de tratat: de aceea neutralitatea nu a fost o încălcare a angajamentelor.
Cauze și consecințe: intrarea în război (1916)
Cauză: promisiunea Antantei privind Transilvania, Banatul și Bucovina (tratatul din 4/17 august 1916). Efect: războiul declarat Austro-Ungariei la 14/27 august 1916. Consecință: după campania grea 1916-1918, Marea Unire și recunoașterea ei la Paris.
Personalități: regele și premierul
- Ferdinand I - rege din 1914; a condus România în război și la Marea Unire; nu a ratificat pacea separată din 1918.
- Ionel C. Brătianu - prim-ministru liberal; a condus politica neutralității și a semnat tratatul cu Antanta din 1916.
Cauze și consecințe: revizionismul naște alianțele
Cauză: Ungaria și Bulgaria, nemulțumite de tratatele de pace, au devenit state revizioniste. Efect: România și-a construit un sistem de alianțe defensive. Consecință: Mica Înțelegere (1920-1921) și Înțelegerea Balcanică (1934) au garantat frontierele României Mari.
Personalități: marii diplomați
- Take Ionescu - ministru de externe, artizanul Micăi Înțelegeri (1920-1921) și negociator de seamă la pacea de la Paris.
- Nicolae Titulescu - ministru de externe, inițiatorul Înțelegerii Balcanice (1934); de două ori președintele Adunării Societății Națiunilor.
Plan de eseu: România și concertul european
- Introducere: tema și firul roșu (concertul european modelează soarta României).
- Precizezi un secol al crizei orientale (secolul al XIX-lea).
- Menționezi două tratate cu însemnătate (Paris 1856, Berlin 1878).
- Prezinți două fapte despre poziția față de blocuri (1883 și 1916).
- Formulezi un punct de vedere despre rolul alianțelor și îl susții cu un argument.
- Concluzie: de la autonomia garantată la apărarea României Mari.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Numiți o mare alianță precizată în sursa dată.
Vezi rezolvarea
O mare alianță precizată în sursă: Antanta (Franța, Rusia, Anglia). Este acceptată și Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria).
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român participă la relațiile internaționale din perioada 1875-1900. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Vezi rezolvarea
Statul român participă la relațiile internaționale din perioada 1875-1900 deoarece s-a implicat în Războiul de Independență (1877-1878), alături de Rusia, împotriva Imperiului Otoman. România a semnat o convenție cu Rusia (aprilie 1877), a proclamat independența (9 mai 1877) și a purtat lupte la Plevna, Rahova, Vidin. Așadar, prin acțiunea sa militară și diplomatică, statul român a fost un actor al relațiilor internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, independența fiind recunoscută la Congresul de la Berlin (1878).