Lecție pentru bacalaureat · Matematică

Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor

Clasa a XI-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Monotonia din semnul derivatei

Semnul derivatei f′f' dă monotonia funcției:

f′(x)>0⇒f crește;f′(x)<0⇒f descreștef'(x) > 0 \Rightarrow f \text{ crește}; \qquad f'(x) < 0 \Rightarrow f \text{ descrește}
Sfat

Tabelul de semn al derivatei

Așază rădăcinile lui f′f' pe o axă și stabilește semnul lui f′f' pe fiecare interval; folosește săgeata ↗\nearrow pentru creștere și ↘\searrow pentru descreștere.

Idee

Punctele critice

Extremele interioare ale unei funcții derivabile se află printre punctele critice, adică printre soluțiile ecuației f′(x)=0f'(x) = 0. Punctul critic se clasifică apoi după cum schimbă f′f' semnul în jurul lui.

Sfat

Maxim sau minim?

Privește cum schimbă f′f' semnul în jurul punctului critic: de la ++ la −- înseamnă maxim; de la −- la ++ înseamnă minim; fără schimbare nu este extrem.

Formulă

Convexitatea din derivata a doua

Semnul derivatei a doua f′′f'' dă forma graficului:

f′′(x)>0⇒convex ⌣;f′′(x)<0⇒concav ⌢f''(x) > 0 \Rightarrow \text{convex } \smile; \qquad f''(x) < 0 \Rightarrow \text{concav } \frown
Idee

Etapele reprezentării grafice

Reprezentarea grafică: domeniul, apoi semnul lui f′f' (monotonie, extreme), apoi semnul lui f′′f'' (convexitate, concavitate), apoi tabelul de variație și schița graficului.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x3−4xx2+5f(x) = \dfrac{x^{3} - 4x}{x^{2} + 5}.

Determinați mulțimea numerelor reale mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are exact trei soluții.

Vezi rezolvarea

Semnul lui f′f' este dat de x2−1x^{2} - 1, deci ff crește pe (−∞,−1)(-\infty, -1), scade pe (−1,1)(-1, 1) și crește pe (1,+∞)(1, +\infty), cu maximul local f(−1)=12f(-1) = \dfrac{1}{2} și minimul local f(1)=−12f(1) = -\dfrac{1}{2}. Cum lim⁡x→−∞f(x)=−∞\displaystyle\lim_{x\to-\infty} f(x) = -\infty, lim⁡x→+∞f(x)=+∞\displaystyle\lim_{x\to+\infty} f(x) = +\infty și ff este continuă, dreapta y=my = m taie graficul în trei puncte exact când mm este strict între cele două valori extreme, adică m∈(−12,12)m \in \left(-\dfrac{1}{2}, \dfrac{1}{2}\right).

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x4−4x3−12x2−1f(x) = 3x^{4} - 4x^{3} - 12x^{2} - 1.

Demonstrați că 3x4+5≥4x3+12x23x^{4} + 5 \ge 4x^{3} + 12x^{2}, pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0].

Vezi rezolvarea

Inegalitatea cerută este echivalentă cu f(x)≥−6f(x) \ge -6 pe (−∞,0](-\infty, 0]. Pe acest interval f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x + 1)(x - 2) se anulează în −1-1 și 00, este negativă pe (−∞,−1)(-\infty, -1) și pozitivă pe (−1,0)(-1, 0), deci ff are minim în x=−1x = -1. Cum f(−1)=3+4−12−1=−6f(-1) = 3 + 4 - 12 - 1 = -6, avem f(x)≥−6f(x) \ge -6 pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], adică 3x4+5≥4x3+12x23x^{4} + 5 \ge 4x^{3} + 12x^{2}.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x−2exf(x) = \dfrac{x - 2}{e^{x}}.

Demonstrați că −ex−1≤x−2≤ex−3-e^{x - 1} \le x - 2 \le e^{x - 3}, pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4].

Vezi rezolvarea

Împărțind inegalitatea cerută la ex>0e^{x} > 0, ea devine −1e≤f(x)≤1e3-\dfrac{1}{e} \le f(x) \le \dfrac{1}{e^{3}}. Pe [1,4][1, 4], f′(x)=3−xexf'(x) = \dfrac{3 - x}{e^{x}} este pozitivă pe [1,3][1, 3] și negativă pe [3,4][3, 4], deci ff crește până în x=3x = 3 și scade după. Maximul este f(3)=1e3f(3) = \dfrac{1}{e^{3}}, iar minimul este cel mai mic dintre f(1)=−1ef(1) = -\dfrac{1}{e} și f(4)=2e4f(4) = \dfrac{2}{e^{4}}, adică −1e-\dfrac{1}{e}. Prin urmare −1e≤f(x)≤1e3-\dfrac{1}{e} \le f(x) \le \dfrac{1}{e^{3}} pe [1,4][1, 4].

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=ex(2x−4)+x2−2x+4f(x) = e^{x}(2x - 4) + x^2 - 2x + 4.

Arătați că ecuația f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții reale.

Vezi rezolvarea

Cum f′(x)=2(x−1)(ex+1)f'(x) = 2(x-1)(e^{x}+1) și ex+1>0e^{x} + 1 > 0, avem f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1, f′(x)<0f'(x) < 0 pe (−∞,1)(-\infty, 1) și f′(x)>0f'(x) > 0 pe (1,+∞)(1, +\infty). Deci ff scade pe (−∞,1)(-\infty, 1) și crește pe (1,+∞)(1, +\infty), cu minimul f(1)=3−2e<0f(1) = 3 - 2e < 0. Cum lim⁡x→±∞f(x)=+∞\lim_{x\to\pm\infty} f(x) = +\infty și ff este continuă, graficul intersectează axa OxOx în exact două puncte.

Toate lecțiile de Matematică

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.