Lecție pentru bacalaureat · Matematică

Sisteme liniare și ecuații matriceale

Clasa a XI-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Soluția ecuației matriceale

Pentru AA inversabilă, înmulțim cu A−1A^{-1} pe partea necunoscutei:

AX=B⇒X=A−1B;XA=B⇒X=BA−1A X = B \Rightarrow X = A^{-1}B; \qquad X A = B \Rightarrow X = B A^{-1}
Sfat

Atenție la ordine

Înmulțirea matricelor nu este comutativă: A−1B≠BA−1A^{-1}B \ne B A^{-1} în general. Înmulțește pe partea pe care stă AA lângă necunoscută.

Formulă

Regula lui Cramer

Dacă Δ≠0\Delta \ne 0, soluția este dată de:

x=ΔxΔ,y=ΔyΔ,z=ΔzΔx = \frac{\Delta_x}{\Delta}, \quad y = \frac{\Delta_y}{\Delta}, \quad z = \frac{\Delta_z}{\Delta}
Idee

Cum formezi Δ pentru o necunoscută

Δx\Delta_x se obține din Δ\Delta înlocuind coloana lui xx cu coloana termenilor liberi. La fel pentru Δy\Delta_y, Δz\Delta_z.

Idee

Rangul ca minor maxim nenul

Rangul este cel mai mare ordin kk pentru care există un minor nenul. Cauți de la ordinul cel mai mare în jos.

Sfat

Linii proporționale scad rangul

Dacă o linie (sau coloană) este combinație a altora, toți minorii de ordin maxim devin 0, iar rangul scade.

Formulă

Kronecker-Capelli

Sistemul este compatibil dacă și numai dacă:

rang⁡(A)=rang⁡(A ∣ b)\operatorname{rang}(A) = \operatorname{rang}(A\,|\,b)
Idee

Determinat vs nedeterminat

Pentru un sistem compatibil cu nn necunoscute: dacă rangul r=nr = n este determinat (soluție unică); dacă r<nr < n este nedeterminat (o infinitate de soluții).

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Se consideră matricea A(a)=(1aaa3a021)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & a \\ a & 3 & a \\ 0 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații liniare {x+ay+az=1ax+3y+az=02y+z=0\begin{cases} x + ay + az = 1 \\ ax + 3y + az = 0 \\ 2y + z = 0 \end{cases}, unde aa este număr real.

Arătați că, pentru orice număr real aa, sistemul de ecuații are soluție unică.

Vezi rezolvarea

Dezvoltând determinantul matricei sistemului, det⁡(A(a))=a2−2a+3\det\big(A(a)\big) = a^{2} - 2a + 3. Scriind a2−2a+3=(a−1)2+2≥2>0a^{2} - 2a + 3 = (a - 1)^{2} + 2 \ge 2 > 0, determinantul este nenul pentru orice număr real aa, deci sistemul este de tip Cramer și are soluție unică.

Se consideră matricele I2=(1001)I_{2} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(4−xx−x1−x)A(x) = \begin{pmatrix} 4 - x & x \\ -x & 1 - x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_{2}(\mathbb{R}) pentru care X−A(2)⋅X=A(3)X - A(2)\cdot X = A(3).

Vezi rezolvarea

Ecuația se scrie (I2−A(2))X=A(3)\big(I_{2} - A(2)\big)X = A(3), unde I2−A(2)=(−1−222)I_{2} - A(2) = \begin{pmatrix} -1 & -2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} are determinantul 2≠02 \ne 0 și inversa 12A(2)\dfrac{1}{2}A(2). Prin urmare X=12A(2)⋅A(3)=(11−1−12)(13−3−2)=(−2112−2)X = \dfrac{1}{2}A(2)\cdot A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & -\dfrac{1}{2} \end{pmatrix}\begin{pmatrix} 1 & 3 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 1 \\ \dfrac{1}{2} & -2 \end{pmatrix}.

Se consideră matricele I2=(1001)I_{2} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(2a+2−aa−31)A(a) = \begin{pmatrix} 2a + 2 & -a \\ a - 3 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_{2}(\mathbb{R}) pentru care A(1)⋅X⋅A(1)=4I2A(1) \cdot X \cdot A(1) = 4I_{2}.

Vezi rezolvarea

Cum det⁡(A(1))=2≠0\det\big(A(1)\big) = 2 \ne 0, matricea A(1)A(1) este inversabilă și X=4(A(1))−1(A(1))−1X = 4\big(A(1)\big)^{-1}\big(A(1)\big)^{-1}. Avem (A(1))−1=12(1124)=(121212)\big(A(1)\big)^{-1} = \dfrac{1}{2}\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \dfrac{1}{2} & \dfrac{1}{2} \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, deci X=4(34545292)=(351018)X = 4\begin{pmatrix} \dfrac{3}{4} & \dfrac{5}{4} \\ \dfrac{5}{2} & \dfrac{9}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 5 \\ 10 & 18 \end{pmatrix}.

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=(23xx2)M(x) = \begin{pmatrix} 2 & 3x \\ x & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

Determinați numerele reale xx și yy pentru care M(x)⋅M(−1)+M(y)=12M(−1)M(x) \cdot M(-1) + M(y) = 12 M(-1).

Vezi rezolvarea

Calculăm mai întâi produsul, cu M(−1)=(2−3−12)M(-1) = \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}:

M(x)⋅M(−1)=(4−3x−6+6x2x−2−3x+4),M(x) \cdot M(-1) = \begin{pmatrix} 4 - 3x & -6 + 6x \\ 2x - 2 & -3x + 4 \end{pmatrix},

apoi adunăm M(y)M(y):

M(x)⋅M(−1)+M(y)=(6−3x−6+6x+3y2x−2+y−3x+6).M(x) \cdot M(-1) + M(y) = \begin{pmatrix} 6 - 3x & -6 + 6x + 3y \\ 2x - 2 + y & -3x + 6 \end{pmatrix}.

Membrul drept este

12M(−1)=(24−36−1224).12 M(-1) = \begin{pmatrix} 24 & -36 \\ -12 & 24 \end{pmatrix}.

Egalând elementele de pe diagonala principală: 6−3x=246 - 3x = 24, deci x=−6x = -6. Înlocuind în poziția din dreapta sus: −6+6⋅(−6)+3y=−36-6 + 6 \cdot (-6) + 3y = -36, adică 3y=63y = 6, deci y=2y = 2. Ultima poziție se verifică: 2⋅(−6)−2+2=−122 \cdot (-6) - 2 + 2 = -12.

Toate lecțiile de Matematică

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.