Lecție pentru bacalaureat · Matematică

Limite de șiruri și funcții

Clasa a XI-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Idee

Șir convergent

Un șir este convergent dacă are limită finită: termenii se strâng oricât de mult în jurul unui număr LL. Orice șir monoton și mărginit este convergent (Weierstrass).

Formulă

Limite uzuale de șiruri

lim⁡n→∞1n=0,lim⁡n→∞qn=0 (∣q∣<1),lim⁡n→∞(1+1n)n=e\lim_{n\to\infty}\frac{1}{n} = 0, \quad \lim_{n\to\infty} q^{n} = 0\ (|q|<1), \quad \lim_{n\to\infty}\left(1+\frac{1}{n}\right)^{n} = e
Formulă

Operații cu limite

Pentru șiruri cu limite finite aa și bb:

lim⁡(an+bn)=a+b,lim⁡(anbn)=ab,lim⁡anbn=ab (b≠0)\lim(a_n+b_n)=a+b,\quad \lim(a_n b_n)=ab,\quad \lim\frac{a_n}{b_n}=\frac{a}{b}\ (b\neq 0)
Sfat

Raport de polinoame în n

La P(n)Q(n)\dfrac{P(n)}{Q(n)} cu n→∞n\to\infty compară gradele: grad mai mic sus →0\to 0; grade egale →\to raportul coeficienților dominanți; grad mai mare sus →±∞\to \pm\infty.

Idee

Limita există prin limite laterale

lim⁡x→af(x)\lim_{x\to a} f(x) există dacă și numai dacă limitele laterale sunt egale: lim⁡x→a−f(x)=lim⁡x→a+f(x)\lim_{x\to a^{-}} f(x) = \lim_{x\to a^{+}} f(x).

Sfat

Limita prin substituție

La funcțiile uzuale definite în aa (polinomiale, raționale fără anulare la numitor etc.), limita se obține înlocuind xx cu aa: lim⁡x→af(x)=f(a)\lim_{x\to a} f(x) = f(a).

Formulă

Cazurile de nedeterminare

00, ∞∞, ∞−∞, 0⋅∞, 1∞, ∞0, 00\frac{0}{0},\ \frac{\infty}{\infty},\ \infty-\infty,\ 0\cdot\infty,\ 1^{\infty},\ \infty^{0},\ 0^{0}
Sfat

Ridicarea lui 0 supra 0

O nedeterminare 00\dfrac{0}{0} la funcții raționale se ridică prin factorizare și simplificare a factorului care se anulează; la ∞−∞\infty-\infty cu radicali, amplifică cu conjugata.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=ex(2x−4)+x2−2x+4f(x) = e^{x}(2x - 4) + x^2 - 2x + 4.

Arătați că lim⁡x→0f(x)1−ex=4\displaystyle\lim_{x\to 0} \frac{f(x)}{1 - e^{x}} = 4.

Vezi rezolvarea

f(0)=e0(−4)+4=0f(0) = e^{0}(-4) + 4 = 0 și 1−e0=01 - e^{0} = 0, deci limita este de forma 00\frac{0}{0}. Aplicând regula lui l'Hôpital, lim⁡x→0f(x)1−ex=lim⁡x→02(x−1)(ex+1)−ex=2(−1)(2)−1=4\lim_{x\to 0}\dfrac{f(x)}{1-e^{x}} = \lim_{x\to 0}\dfrac{2(x-1)(e^{x}+1)}{-e^{x}} = \dfrac{2(-1)(2)}{-1} = 4.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=(x2+2x)e−xf(x) = (x^{2} + 2x)e^{-x}.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=(x2+2x)e−xf(x) = (x^{2} + 2x)e^{-x}. Demonstrați că lim⁡x→0(1x2∫0xf(t) dt)=1\displaystyle\lim_{x\to 0}\left(\dfrac{1}{x^{2}}\int_0^x f(t)\,dt\right) = 1.

Vezi rezolvarea

Fie F(x)=∫0xf(t) dtF(x) = \int_0^x f(t)\,dt. Cum F(0)=0F(0) = 0, limita lim⁡x→0F(x)x2\lim_{x\to 0}\dfrac{F(x)}{x^{2}} este de forma 00\dfrac{0}{0}. Aplicând regula lui l'Hôpital și folosind F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), obținem lim⁡x→0F(x)x2=lim⁡x→0f(x)2x=lim⁡x→0(x2+2x)e−x2x=lim⁡x→0(x+2)e−x2=2⋅12=1\lim_{x\to 0}\dfrac{F(x)}{x^{2}} = \lim_{x\to 0}\dfrac{f(x)}{2x} = \lim_{x\to 0}\dfrac{(x^{2} + 2x)e^{-x}}{2x} = \lim_{x\to 0}\dfrac{(x + 2)e^{-x}}{2} = \dfrac{2\cdot 1}{2} = 1.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x3+6x2−15x+9f(x) = x^3 + 6x^2 - 15x + 9.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x3+6x2−15x+9f(x) = x^3 + 6x^2 - 15x + 9. Arătați că lim⁡x→+∞f′(x)exf′′(x)=0\displaystyle\lim_{x\to+\infty} \dfrac{f'(x)}{e^x f''(x)} = 0.

Vezi rezolvarea

f′′(x)=3(2x+4)f''(x) = 3(2x + 4), deci f′(x)exf′′(x)=x2+4x−5ex(2x+4)\dfrac{f'(x)}{e^x f''(x)} = \dfrac{x^2 + 4x - 5}{e^x(2x + 4)}. Limita este de forma ∞∞\dfrac{\infty}{\infty}; aplicând de două ori regula lui l'Hôpital, lim⁡x→+∞x2+4x−5ex(2x+4)=lim⁡x→+∞2x+4ex(2x+6)=lim⁡x→+∞2ex(2x+8)=0\lim_{x\to+\infty} \dfrac{x^2 + 4x - 5}{e^x(2x + 4)} = \lim_{x\to+\infty} \dfrac{2x + 4}{e^x(2x + 6)} = \lim_{x\to+\infty} \dfrac{2}{e^x(2x + 8)} = 0.

Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=(x2−5)xf(x) = (x^2 - 5)\sqrt{x}.

Arătați că lim⁡x→+∞f′(x)xx=52\displaystyle\lim_{x\to+\infty} \dfrac{f'(x)}{x\sqrt{x}} = \dfrac{5}{2}.

Vezi rezolvarea

Cum xx⋅2x=2x2x\sqrt{x}\cdot 2\sqrt{x} = 2x^2, avem f′(x)xx=5(x−1)(x+1)2x⋅xx=5(x−1)(x+1)2x2=5x2(1−1x)(1+1x)2x2\dfrac{f'(x)}{x\sqrt{x}} = \dfrac{5(x-1)(x+1)}{2\sqrt{x}\cdot x\sqrt{x}} = \dfrac{5(x-1)(x+1)}{2x^2} = \dfrac{5x^2\left(1-\frac{1}{x}\right)\left(1+\frac{1}{x}\right)}{2x^2}. Trecând la limită, lim⁡x→+∞f′(x)xx=lim⁡x→+∞5(1−1x)(1+1x)2=52\displaystyle\lim_{x\to+\infty} \dfrac{f'(x)}{x\sqrt{x}} = \lim_{x\to+\infty} \dfrac{5\left(1-\frac{1}{x}\right)\left(1+\frac{1}{x}\right)}{2} = \dfrac{5}{2}.

Toate lecțiile de Matematică

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.