Lecție pentru bacalaureat · Matematică

Matrice și operații cu matrice

Clasa a XI-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Dimensiunea unei matrice

O matrice cu mm linii și nn coloane are dimensiunea m×nm \times n; elementul aija_{ij} se află pe linia ii și coloana jj.

A=(aij)∈Mm,n(R)A = (a_{ij}) \in M_{m,n}(\mathbb{R})
Idee

Matrice cu nume special

Tipuri de matrice de reținut:

  • matrice linie (1×n1 \times n) și coloană (m×1m \times 1)
  • matrice pătratică (n×nn \times n)
  • matricea nulă OO (toate elementele 0)
  • matricea unitate InI_n (1 pe diagonală, 0 în rest)
Formulă

Adunarea și înmulțirea cu scalar

Adunarea (doar la matrice de aceeași dimensiune) și înmulțirea cu scalar se fac element cu element:

(A+B)ij=aij+bij,(kA)ij=k⋅aij(A + B)_{ij} = a_{ij} + b_{ij}, \qquad (kA)_{ij} = k \cdot a_{ij}
Sfat

Scalarul nu schimbă dimensiunea

Atenție: înmulțirea cu un scalar kk nu modifică dimensiunea. Dacă AA este m×nm \times n, atunci kAkA rămâne tot m×nm \times n; doar valorile elementelor se schimbă.

Formulă

Regula linie pe coloană

Produsul ABAB există doar dacă coloanele primei matrice sunt egale ca număr cu liniile celei de-a doua. Elementul de pe poziția (i,j)(i,j) este linia ii din AA combinată cu coloana jj din BB:

(AB)ij=∑kaikbkj(AB)_{ij} = \sum_{k} a_{ik} b_{kj}
Sfat

Dimensiunea produsului

O matrice m×nm \times n înmulțită cu o matrice n×pn \times p dă un produs de dimensiune m×pm \times p: liniile vin din prima, coloanele din a doua, iar dimensiunile interioare (nn) trebuie să coincidă.

Idee

Proprietățile operațiilor

Adunarea este comutativă și asociativă, cu element neutru OO. Înmulțirea este asociativă și distributivă față de adunare, cu element neutru InI_n, dar nu este comutativă.

Sfat

AB diferit de BA și divizori ai lui zero

Capcană: în general AB≠BAAB \neq BA, deci ordinea contează. Mai mult, pot exista matrice nenule cu AB=OAB = O (divizori ai lui zero), spre deosebire de numerele reale.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Se consideră matricele I2=(1001)I_{2} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(4−xx−x1−x)A(x) = \begin{pmatrix} 4 - x & x \\ -x & 1 - x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

Determinați numărul real aa pentru care 3A(2)−A(4)=2A(a)3A(2) - A(4) = 2A(a).

Vezi rezolvarea

3A(2)=(66−6−3)3A(2) = \begin{pmatrix} 6 & 6 \\ -6 & -3 \end{pmatrix} și A(4)=(04−4−3)A(4) = \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ -4 & -3 \end{pmatrix}, deci 3A(2)−A(4)=(62−20)3A(2) - A(4) = \begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix}. Cum A(1)=(31−10)A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}, avem (62−20)=2A(1)\begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} = 2A(1), deci a=1a = 1.

Se consideră matricele I2=(1001)I_{2} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(2a+2−aa−31)A(a) = \begin{pmatrix} 2a + 2 & -a \\ a - 3 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

Determinați numărul real xx pentru care A(0)⋅(6I2−A(2)−A(−2))=xI2A(0) \cdot \big(6I_{2} - A(2) - A(-2)\big) = xI_{2}.

Vezi rezolvarea

A(0)=(20−31)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix}, A(2)=(6−2−11)A(2) = \begin{pmatrix} 6 & -2 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} și A(−2)=(−22−51)A(-2) = \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -5 & 1 \end{pmatrix}, deci 6I2−A(2)−A(−2)=(2064)6I_{2} - A(2) - A(-2) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 6 & 4 \end{pmatrix}. Înmulțind, A(0)⋅(2064)=(4004)=4I2A(0)\cdot\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 6 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = 4I_{2}, de unde x=4x = 4.

Se consideră matricea A(x)=(x1x−12)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ x - 1 & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

Arătați că 2A(1)+A(4)=3A(2)2A(1) + A(4) = 3A(2).

Vezi rezolvarea

A(1)=(1102)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} și A(4)=(4132)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 3 & 2 \end{pmatrix}, deci 2A(1)+A(4)=(2204)+(4132)=(6336)2A(1) + A(4) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}. Cum A(2)=(2112)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, avem 3A(2)=(6336)3A(2) = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}, deci egalitatea este adevărată.

Se consideră matricea A(x)=(2−3x0x020−9x02+3x)A(x) = \begin{pmatrix} 2 - 3x & 0 & x \\ 0 & 2 & 0 \\ -9x & 0 & 2 + 3x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

Arătați că A(x)⋅A(y)=2A(x+y)A(x)\cdot A(y) = 2A(x + y), pentru orice numere reale xx și yy.

Vezi rezolvarea

Înmulțind cele două matrice se obține A(x)⋅A(y)=(4−6x−6y02x+2y040−18x−18y04+6x+6y)A(x)\cdot A(y) = \begin{pmatrix} 4 - 6x - 6y & 0 & 2x + 2y \\ 0 & 4 & 0 \\ -18x - 18y & 0 & 4 + 6x + 6y \end{pmatrix}. Dând factor comun 22 pe fiecare element, matricea devine 2A(x+y)2A(x + y), pentru orice numere reale xx și yy.

Toate lecțiile de Matematică

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.