Lecție pentru bacalaureat · Matematică

Aplicații ale integralei definite

Clasa a XII-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Formulă

Aria dintre două curbe

Pentru f≥gf \ge g pe [a,b][a, b], aria dintre grafice este integrala diferenței sus minus jos.

A=∫ab(f(x)−g(x)) dxA = \int_a^b \big(f(x) - g(x)\big)\,dx
Sfat

Aria nu este integrala când apare semnul

Dacă ff trece sub axă, aria folosește modulul: desparți la zerouri și aduni bucățile pozitive.

A=∫ab∣f(x)∣ dxA = \int_a^b |f(x)|\,dx
Formulă

Volumul unui corp de rotație

Rotind regiunea de sub f≥0f \ge 0 în jurul axei OxOx, fiecare felie este un disc de rază f(x)f(x).

V=π∫abf(x)2 dxV = \pi \int_a^b f(x)^{2}\,dx
Sfat

Pătratul vine din aria cercului

Nu uita pătratul: aria discului este πr2\pi r^{2} cu r=f(x)r = f(x), de aceea sub integrală apare f(x)2f(x)^{2}, nu f(x)f(x).

Formulă

Suma Riemann ca integrală

O sumă cu factorul 1n\dfrac{1}{n} în față și f ⁣(kn)f\!\left(\dfrac{k}{n}\right) converge la o integrală pe [0,1][0, 1].

lim⁡n→∞1n∑k=1nf ⁣(kn)=∫01f(x) dx\lim_{n \to \infty} \frac{1}{n}\sum_{k=1}^{n} f\!\left(\frac{k}{n}\right) = \int_0^1 f(x)\,dx
Idee

Cum recunoști suma Riemann

Scoate 1n\dfrac{1}{n} în față, înlocuiește kn\dfrac{k}{n} cu xx pentru a citi funcția ff, apoi calculează ∫01f\int_0^1 f. Suma merge de la k=1k = 1 la nn.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf:(-1, +\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=(2x2+4x)x+1f(x) = \left(2x^{2} + 4x\right)\sqrt{x + 1}.

Se consideră funcția g:(0,+∞)→Rg:(0, +\infty)\to\mathbb{R}, g(x)=4x+1f(x)g(x) = \dfrac{4\sqrt{x + 1}}{f(x)}. Determinați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției gg, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=4x = 4.

Vezi rezolvarea

g(x)=4x+12(x2+2x)x+1=2x2+2x=2x(x+2)>0g(x) = \dfrac{4\sqrt{x + 1}}{2\left(x^{2} + 2x\right)\sqrt{x + 1}} = \dfrac{2}{x^{2} + 2x} = \dfrac{2}{x(x + 2)} > 0 pe (0,+∞)(0, +\infty), deci aria este ∫14g(x) dx\displaystyle\int_{1}^{4} g(x)\, dx. Descompunând în fracții simple, 2x(x+2)=1x−1x+2\dfrac{2}{x(x + 2)} = \dfrac{1}{x} - \dfrac{1}{x + 2}, iar ∫14(1x−1x+2)dx=ln⁡xx+2∣14=ln⁡46−ln⁡13=ln⁡2\displaystyle\int_{1}^{4}\left(\dfrac{1}{x} - \dfrac{1}{x + 2}\right)dx = \ln\dfrac{x}{x + 2}\Big|_{1}^{4} = \ln\dfrac{4}{6} - \ln\dfrac{1}{3} = \ln 2.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x+1+xexf(x) = x + 1 + xe^{x}.

Se consideră funcția g:[0,1]→Rg:[0,1]\to\mathbb{R}, g(x)=f′(x)f(x)g(x) = \dfrac{\sqrt{f'(x)}}{f(x)}. Arătați că volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției gg în jurul axei OxOx este egal cu π(e+1)e+2\dfrac{\pi(e + 1)}{e + 2}.

Vezi rezolvarea

(g(x))2=f′(x)(f(x))2\big(g(x)\big)^{2} = \dfrac{f'(x)}{\big(f(x)\big)^{2}}, care este derivata funcției x↦−1f(x)x \mapsto -\dfrac{1}{f(x)}. Prin urmare V=π∫01f′(x)(f(x))2 dx=π(−1f(1)+1f(0))V = \pi\displaystyle\int_{0}^{1}\dfrac{f'(x)}{\big(f(x)\big)^{2}}\, dx = \pi\left(-\dfrac{1}{f(1)} + \dfrac{1}{f(0)}\right). Cum f(0)=1f(0) = 1 și f(1)=2+ef(1) = 2 + e, volumul este π(1−1e+2)=π(e+1)e+2\pi\left(1 - \dfrac{1}{e + 2}\right) = \dfrac{\pi(e + 1)}{e + 2}.

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf:(-1, +\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2(x+1)3f(x) = \dfrac{x^{2}}{(x + 1)^{3}}.

Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:R→Rg:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, g(x)=f(ex)exg(x) = \dfrac{f\left(e^{x}\right)}{e^{x}}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=−1x = -1 și x=1x = 1 este egală cu e−12(e+1)\dfrac{e - 1}{2(e + 1)}.

Vezi rezolvarea

g(x)=f(ex)ex=e2x(ex+1)3ex=ex(ex+1)3>0g(x) = \dfrac{f\left(e^{x}\right)}{e^{x}} = \dfrac{e^{2x}}{\left(e^{x} + 1\right)^{3} e^{x}} = \dfrac{e^{x}}{\left(e^{x} + 1\right)^{3}} > 0, deci aria este ∫−11g(x) dx\displaystyle\int_{-1}^{1} g(x)\, dx. Recunoscând ex=(ex+1)′e^{x} = \left(e^{x} + 1\right)', o primitivă este −12(ex+1)2-\dfrac{1}{2\left(e^{x} + 1\right)^{2}}, iar aria devine 12(e−1+1)2−12(e+1)2=e2−12(e+1)2=e−12(e+1)\dfrac{1}{2\left(e^{-1} + 1\right)^{2}} - \dfrac{1}{2(e + 1)^{2}} = \dfrac{e^{2} - 1}{2(e + 1)^{2}} = \dfrac{e - 1}{2(e + 1)}.

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=4x3x2+1f(x) = \dfrac{4x}{3x^2 + 1}.

Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:(0,+∞)→Rg:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, g(x)=4ln⁡xf(x)g(x) = \dfrac{4\ln x}{f(x)}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=ex = e este egală cu 3e2+54\dfrac{3e^2 + 5}{4}.

Vezi rezolvarea

g(x)=4ln⁡xf(x)=4ln⁡x(3x2+1)4x=(3x+1x)ln⁡xg(x) = \dfrac{4\ln x}{f(x)} = \dfrac{4\ln x (3x^2+1)}{4x} = \left(3x + \dfrac{1}{x}\right)\ln x, care este ≥0\ge 0 pe [1,e][1, e]. Deci A=∫1e(3x+1x)ln⁡x dx\mathcal{A} = \int_1^e \left(3x + \dfrac{1}{x}\right)\ln x\,dx. Integrând prin părți cu (3x22+ln⁡x)′=3x+1x\left(\dfrac{3x^2}{2} + \ln x\right)' = 3x + \dfrac{1}{x}, se obține A=3(x2ln⁡x2−x24)∣1e+ln⁡2x2∣1e=3e24+34+12=3e2+54\mathcal{A} = 3\left(\dfrac{x^2\ln x}{2} - \dfrac{x^2}{4}\right)\Big|_1^e + \dfrac{\ln^2 x}{2}\Big|_1^e = \dfrac{3e^2}{4} + \dfrac{3}{4} + \dfrac{1}{2} = \dfrac{3e^2 + 5}{4}.

Toate lecțiile de Matematică

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.