Regulile generale ale silogismului
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Trei nume pentru trei căderi
- mediu nedistribuit: M nu e distribuit în nicio premisă;
- major ilicit: P e distribuit în concluzie, dar nu în majoră;
- minor ilicit: S e distribuit în concluzie, dar nu în minoră.
Caută întâi mediul: dacă el cade, te-ai oprit după o singură verificare.
Trei filtre înainte de creion
Un mod cade fără desen dacă are două premise negative, două premise particulare, sau dacă calitatea concluziei nu urmează partea mai slabă.
La examen diagrama este oricum cerută, dar filtrele îți spun dinainte ce verdict trebuie să iasă din ea.
Trei reguli despre termeni
- R1 - exact trei termeni; un cuvânt ambiguu produce patru;
- R2 - mediul distribuit cel puțin o dată;
- R3 - un termen distribuit în concluzie trebuie distribuit și în premisa lui.
R2 și R3 se verifică din distribuire, cu cele două rânduri învățate la lecția 4: subiectul la universale, predicatul la negative. R1 se verifică citind înțelesul fiecărui termen.
Concluzia urmează partea mai slabă
Patru reguli despre premise, dintre care ultimele două se rețin într-o singură propoziție:
- R4 - două negative nu dau nimic;
- R5 - două particulare nu dau nimic;
- R6 - o premisă negativă cere concluzie negativă;
- R7 - o premisă particulară cere concluzie particulară.
Ordinea de verificare la examen: R4 și R5 se văd dintr-o privire, deci se pun primele. Abia apoi regulile care cer distribuirea.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Se dă următorul silogism: Unele dicționare de limbă franceză sunt pentru uzul elevilor de liceu, deci niciun dicționar de limbă franceză nu este carte de desenat, pentru că unele cărți de desenat nu sunt pentru uzul elevilor de liceu.
Pe baza silogismului dat, pentru fiecare dintre următoarele enunțuri notați A dacă enunțul este adevărat sau F dacă este fals:
1. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă. 2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „dicționar de limbă franceză”. 3. Termenul major este distribuit în premisa majoră. 4. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
Vezi rezolvarea
Punerea în formă standard. Indicatorii spun ce este fiecare parte: deci introduce concluzia, pentru că introduce o premisă.
Concluzia este niciun dicționar de limbă franceză nu este carte de desenat, deci S = dicționar de limbă franceză, P = carte de desenat, iar concluzia este SeP.
Premisa care conține P este unele cărți de desenat nu sunt pentru uzul elevilor de liceu, adică PoM, cu M = pentru uzul elevilor de liceu. Este premisa majoră. Premisa care conține S este unele dicționare de limbă franceză sunt pentru uzul elevilor de liceu, adică SiM. Este premisa minoră.
M este predicat în ambele premise, deci figura a doua; modul este oie-2, care nu este valid, dar întrebările privesc structura, nu validitatea.
1. Concluzia este o propoziție universală afirmativă. Concluzia este SeP, adică universală negativă. Fals.
2. Subiectul logic al concluziei este „dicționar de limbă franceză”. Da, este termenul dinaintea copulei în concluzie. Adevărat.
3. Termenul major este distribuit în premisa majoră. Termenul major este P = carte de desenat. În PoM el este subiectul unei particulare, deci nedistribuit. Fals.
4. Termenul mediu este distribuit în ambele premise. În PoM, M este predicat al unei negative, deci distribuit. În SiM, M este predicat al unei afirmative, deci nedistribuit. Nu în ambele. Fals.
De reținut: termenul major este predicatul concluziei, iar termenul minor este subiectul ei. Cine le confundă greșește automat și itemul 3, și itemul 4.
Se dă următorul silogism: Întrucât niciun elev premiant nu este leneș, iar toți oamenii nemulțumiți sunt leneși, rezultă că niciun elev premiant nu este om nemulțumit.
Pe baza silogismului dat, pentru fiecare dintre următoarele enunțuri notați A dacă enunțul este adevărat sau F dacă este fals:
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră. 2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „elev premiant”. 3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă. 4. Subiectul logic al concluziei este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie.
Vezi rezolvarea
Punerea în formă standard. Concluzia este niciun elev premiant nu este om nemulțumit, deci S = elev premiant, P = om nemulțumit, iar concluzia este SeP.
Premisa care conține P este toți oamenii nemulțumiți sunt leneși, adică PaM, cu M = leneș. Aceasta este premisa majoră. Premisa care conține S este niciun elev premiant nu este leneș, adică SeM. Aceasta este premisa minoră.
M este predicat în ambele premise, deci suntem în figura a doua, iar modul este aee-2, valid.
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră. Premisa minoră este SeM. M este predicat al unei propoziții negative, deci este distribuit. Adevărat.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „elev premiant”. Predicatul concluziei este om nemulțumit; elev premiant este subiectul. Fals.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă. Concluzia este SeP, adică universală negativă. Fals.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie. S = elev premiant este subiect al universalei SeP în concluzie, deci distribuit, și subiect al universalei SeM în premisă, deci tot distribuit. Adevărat.
De reținut cele două reguli de citire a distribuirii: subiectul este distribuit la universale, predicatul este distribuit la negative.
Se dă următorul silogism: Nicio felină nu este erbivoră, deci unele mamifere terestre nu sunt erbivore, deoarece unele mamifere terestre sunt feline.
Pornind de la silogismul dat, stabiliți care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false, notând A pentru adevărat și F pentru fals:
1. Termenul mediu este distribuit doar în premisa minoră. 2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „felină”. 3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă. 4. Predicatul logic al concluziei este distribuit în premisă și în concluzie.
Vezi rezolvarea
Punerea în formă standard. Indicatorii spun ce este fiecare parte: deci introduce concluzia, iar deoarece introduce o premisă.
Concluzia este unele mamifere terestre nu sunt erbivore, deci S = mamifere terestre, P = erbivore, iar concluzia este SoP.
Premisa care conține P este nicio felină nu este erbivoră, adică MeP, cu M = felină. Este premisa majoră. Premisa care conține S este unele mamifere terestre sunt feline, adică SiM. Este premisa minoră.
M este subiect în majoră și predicat în minoră, deci suntem în figura întâi, iar modul este eio-1, valid.
1. Termenul mediu este distribuit doar în premisa minoră. În MeP, M este subiectul unei universale, deci distribuit. În SiM, M este predicatul unei afirmative, deci nedistribuit. Așadar M este distribuit doar în majoră, nu în minoră. Fals.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „felină”. Predicatul concluziei este erbivore; felină este termenul mediu și nici măcar nu apare în concluzie. Fals.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă. Concluzia este SoP, adică tipul O. Adevărat.
4. Predicatul logic al concluziei este distribuit în premisă și în concluzie. P = erbivore este predicat al negativei SoP în concluzie, deci distribuit, și predicat al negativei MeP în premisă, deci tot distribuit. Adevărat.
De reținut: înainte de orice întrebare despre distribuire, rescrie silogismul în ordinea standard majoră, minoră, concluzie. Enunțul îl dă aproape întotdeauna amestecat.