Țesuturile animale
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Schemă - epiteliile
De acoperire - epiderma, mucoase, epiteliul alveolar.
Glandulare - exocrine (cu canal: salivare, sudoripare) și endocrine (în sânge: tiroida, hipofiza).
Senzoriale - muguri gustativi, epiteliu olfactiv, celule auditive.
Valoare - alcătuirea conjunctivelor
Orice conjunctiv = celule + fibre + substanță fundamentală. Tipul îl dă consistența substanței fundamentale:
semifluidă → moale · fermă-elastică → semidur (cartilaj) · mineralizată → dur (os) · lichidă → fluid (sânge, limfă).
Capcană - miocardul
Miocardul este striat, ca mușchiul scheletic, dar involuntar, ca cel neted. Răspunsul „inima are mușchi neted” este greșit.
Fibra striată scheletică are mai mulți nuclei; cea netedă și cea cardiacă au unul.
Capcană - sensul impulsului
Dendritele aduc, axonul duce: dendrite → corp celular → axon → butoni terminali → sinapsă.
Corpurile celulare formează substanța cenușie; axonii, substanța albă.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Dați două exemple de țesuturi animale conjunctive dure; scrieți în dreptul fiecărui exemplu de țesut câte o caracteristică a acestuia.
Vezi rezolvarea
Două exemple, fiecare cu o caracteristică proprie:
1. Țesutul cartilaginos - celulele sale, condrocitele, stau în grupe (condroplaste) într-o substanță fundamentală fermă, dar elastică, bogată în condrină și lipsită de vase de sânge; se află la capetele oaselor, în pavilionul urechii, în trahee. 2. Țesutul osos - celulele sale, osteocitele, stau în osteoplaste, iar substanța fundamentală este impregnată cu săruri de calciu și de fosfor, ceea ce îi dă duritatea și rezistența; formează oasele scheletului.
Atenție la clasificare, pentru că itemul pare să ceară două exemple dintr-o clasă cu un singur reprezentant. După consistența substanței fundamentale, țesuturile conjunctive sunt moi (lax, adipos, fibros, reticulat), semidure (cartilaginos), dure (osos) și fluide (sânge, limfă). Baremul oficial numește "dure" grupul cartilaginos + osos, adică tot ce nu este moale sau fluid. Dacă preferi clasificarea strictă, un răspuns la fel de corect este os compact (lamele osoase dispuse concentric în sisteme haversiene, în diafiza oaselor lungi) și os spongios (lamele orientate după liniile de forță, cu spații pline de măduvă roșie, în epifize și în oasele scurte).
Țesuturile sunt alcătuite din celule care au aceeași formă, aceeași structură și îndeplinesc aceeași funcție.
a) Precizați trei tipuri de țesuturi animale epiteliale.
Vezi rezolvarea
Țesuturile epiteliale sunt formate din celule strâns unite între ele, așezate pe o membrană bazală și lipsite de vase de sânge. Se clasifică, după funcție, în trei tipuri:
1. Epiteliul de acoperire (de protecție) - căptușește suprafața corpului (epidermul) și pereții cavităților și ai organelor cavitare (mucoase, seroase, endoteliul vaselor); apără împotriva agenților mecanici, chimici și microbieni. 2. Epiteliul glandular (secretor) - alcătuit din celule specializate în producerea de secreții; formează glandele exocrine (sudoripare, sebacee, salivare), endocrine (tiroida, hipofiza) și mixte (pancreasul). 3. Epiteliul senzorial - conține celule receptoare care transformă stimulii în impuls nervos; se află în organele de simț - mugurii gustativi, mucoasa olfactivă, organul Corti, retina.
O clasificare acceptată la fel de bine este cea după numărul de straturi și forma celulelor: epiteliu pavimentos, cubic și cilindric (prismatic), fiecare putând fi simplu sau stratificat.
Țesuturile, vegetale sau animale, sunt grupări de celule cu aceeași formă, aceeași structură și care îndeplinesc aceeași funcție.
a) Numiți trei tipuri de țesuturi animale.
Vezi rezolvarea
La animale există patru tipuri fundamentale de țesuturi, iar oricare trei dintre ele sunt un răspuns corect:
1. Țesutul epitelial - celule strâns unite, așezate pe o membrană bazală, fără vase de sânge; acoperă suprafețele (epiteliu de acoperire), produce secreții (epiteliu glandular) sau recepționează stimuli (epiteliu senzorial). 2. Țesutul conjunctiv - puține celule, dispersate într-o substanță fundamentală abundentă, cu fibre; după consistența acesteia este moale (lax, adipos, fibros), semidur (cartilaginos), dur (osos) sau fluid (sângele, limfa). Are rol de legătură, susținere, depozitare și apărare. 3. Țesutul muscular - fibre alungite, contractile, cu miofibrile de actină și miozină; striat (mușchii scheletici, voluntar), neted (organele interne, involuntar) și cardiac (miocardul). 4. Țesutul nervos - format din neuroni, care generează și conduc impulsul nervos, și din celule gliale, care îi susțin, îi hrănesc și îi protejează.