Reproducerea la plante
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Capcană - clone, nu doar copii
Înmulțirea vegetativă = un părinte + mitoză + fără fecundație → descendenți identici genetic: clone.
Avantaj: păstrează soiul. Dezavantaj: toți sunt la fel de vulnerabili la o boală nouă.
Valoare - alcătuirea florii
Caliciu (sepale) · Corolă (petale) · Androceu = stamine = filament + anteră cu polen · Gineceu (pistil) = stigmat + stil + ovar cu ovule.
Anemofilă - flori mici, verzui, fără miros, polen mult și ușor. Entomofilă - flori colorate, parfumate, cu nectar, polen lipicios.
Valoare - dubla fecundație
Ovulul → sămânță, ovarul → fruct. Gimnospermele nu au ovar, deci nu au fruct: sămânța lor este nudă.
Capcană - ovulul la plantă nu e ovulul la om
Aceleași două cuvinte, două lucruri diferite - iar lecția despre reproducerea la om folosește ambele.
La plantă: ovarul este baza pistilului, o parte a florii, și devine fructul. Ovulul este o structură din ovar care conține oosfera - gametul propriu-zis - și devine sămânța.
La om: ovarul este gonada femeiască, o glandă. Ovulul ESTE gametul femeiesc.
Deci la plantă ovulul nu este gamet; la om, este. Cine scrie „ovulul este gametul femeiesc al plantei” pierde punctul.
Capcană - polenizare nu e fecundație
Polenizarea = transportul polenului de pe anteră pe stigmat. O deplasare.
Fecundația = contopirea gameților, în ovul, după creșterea tubului polinic. O contopire. Poate exista polenizare fără fecundație.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Corola florii angiospermelor este alcătuită din totalitatea:
a) carpelelor
b) petalelor
c) sepalelor
d) staminelor
Vezi rezolvarea
Floarea angiospermelor are patru verticile, dinspre exterior spre interior:
- caliciul - totalitatea sepalelor, frunzulițe verzi care protejează bobocul;
- corola - totalitatea petalelor, colorate și parfumate, care atrag insectele polenizatoare;
- androceul - totalitatea staminelor, organele bărbătești care produc polenul;
- gineceul (pistilul) - totalitatea carpelelor, organele femeiești în care se află ovulele.
Caliciul și corola formează împreună învelișul floral (periantul).
Răspunsul corect este b.
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negației.
2. Androceul florii angiospermelor este alcătuit din totalitatea carpelelor.
Vezi rezolvarea
Afirmația este falsă.
Androceul este verticilul bărbătesc al florii și este alcătuit din totalitatea staminelor. Fiecare stamină are un filament și o anteră, iar în anteră se formează grăuncioarele de polen, care conțin gameții bărbătești.
Carpelele alcătuiesc gineceul (pistilul), verticilul femeiesc: ele formează ovarul cu ovulele, stilul și stigmatul.
Cele patru verticile ale florii, dinspre exterior spre interior: caliciul (sepale), corola (petale), androceul (stamine), gineceul (carpele).
Afirmația corectată: „Androceul florii angiospermelor este alcătuit din totalitatea staminelor.”
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negației.
1. Cariopsa, nuca și achena sunt exemple de fructe uscate întâlnite la angiosperme.
Vezi rezolvarea
Afirmația este adevărată.
După consistența pericarpului, fructele angiospermelor sunt cărnoase (baca - strugurele, roșia; drupa - cireașa, prunul) sau uscate. Cele uscate se împart, la rândul lor, în dehiscente, care se deschid la maturitate și eliberează semințele (păstaia, silicva, capsula), și indehiscente, care rămân închise și cad împreună cu sămânța.
Toate trei fructele din afirmație sunt uscate indehiscente:
- cariopsa - fruct cu o singură sămânță, al cărei tegument este concrescut cu pericarpul; la cereale (grâu, porumb, orz);
- nuca - fruct cu pericarp lemnos, tare; la nuc, alun, stejar (ghinda);
- achena - fruct cu pericarp uscat, neconcrescut cu sămânța; la floarea-soarelui, păpădie.
Deci afirmația se notează cu litera A și nu se modifică.