BAC Geografie - iunie 2025 (Varianta 1)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de trei ore. Subiectele I și II se rezolvă pe baza hărților tipărite pe foaia de examen. ATENȚIE la convenția de numerotare din 2025: pe harta Europei orașele-capitală poartă numerele de la 1 la 15, iar statele numerele de la 16 la 25; pe harta României orașele poartă numerele de la 1 la 6, râurile de la 7 la 12, iar unitățile/subunitățile de relief de la 13 la 20.
Varianta oficială
Unele cerințe se referă la o figură, un grafic sau o hartă. Le găsești în paginile subiectului oficial.
Subiectul I
Precizați: 1. numele statului marcat, pe hartă, cu numărul 24; 2. numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7.
Rezolvare
1. Statul marcat cu numărul 24 este Polonia. 2. Orașul-capitală marcat cu numărul 7 este Belgrad, capitala Serbiei, la confluența Savei cu Dunărea.
Reține convenția din 2025: numerele 16-25 sunt STATE, numerele 1-15 sunt CAPITALE.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 24 – Polonia; 2. 7 – Belgrad. Total (1+2) = 4 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos: 1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numește ... 2. Statul marcat, pe hartă, cu numărul 19 se numește ... 3. Orașele Haga, Rotterdam și Amsterdam se află în statul marcat, pe hartă, cu numărul ...
Rezolvare
1. Orașul-capitală marcat cu numărul 13 este Berlin. 2. Statul marcat cu numărul 19 este Bulgaria. 3. Haga, Rotterdam și Amsterdam se află în Țările de Jos, marcate cu numărul 21. Atenție: capitala constituțională este Amsterdam, nu Haga.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 13 – Berlin; 2. 19 – Bulgaria; 3. 21. Total (1+2+3) = 6 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Scrieți, pe foaia de examen, doar litera (a, b, c sau d) corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos: 1. Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu numărul 17 se numește: a. Sarajevo b. Skopje c. Tirana d. Zagreb. 2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 este port la fluviul: a. Dunărea b. Rin c. Sena d. Tamisa. 3. Pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 11 se află Munții: a. Apenini b. Balcani c. Matra d. Pădurea Neagră. 4. Statul marcat, pe hartă, cu numărul 16 se numește: a. Bosnia și Herțegovina b. Croația c. Muntenegru d. Slovenia. 5. Câmpia Andaluziei se află în statul marcat, pe hartă, cu numărul: a. 18 b. 19 c. 23 d. 24.
Rezolvare
1. c. Tirana - capitala Albaniei (statul 17). 2. d. Tamisa - capitala marcată cu 2 este Londra, port la Tamisa. 3. c. Matra - capitala 11 este Budapesta, iar Munții Matra sunt în Ungaria. 4. b. Croația - statul 16. 5. c. 23 - Câmpia Andaluziei este în Spania, marcată cu numărul 23.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. c; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 18 și clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 20. Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor, se poate face referire la statele respective cu numerele cu care sunt marcate pe hartă.
Rezolvare
Statul 18 este Republica Moldova, statul 20 este Norvegia. Trei deosebiri comparative, cu valori: 1. Tipul de climă: în statul 18 clima este temperat-continentală, în timp ce în statul 20 clima este temperat-oceanică, cu nuanțe subpolare în nord. 2. Precipitațiile medii anuale: în statul 18 sunt de circa 500 mm/an, în timp ce în statul 20 depășesc 1000 mm/an pe versanții vestici. 3. Amplitudinea termică anuală: în statul 18 depășește 24 de grade Celsius, în timp ce în statul 20 rămâne sub 15 grade Celsius, moderată de Curentul Atlanticului de Nord.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată între clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 18 (Republica Moldova) și clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 20 (Norvegia). Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru prezentarea separată a celor două state se acordă jumătate de punctaj. Pentru fiecare răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. De exemplu, în situația în care candidatul precizează, „În statul marcat, pe hartă, cu numărul 18 se înregistrează precipitații mai reduse comparativ cu statul marcat, pe hartă, cu numărul 20, unde precipitațiile sunt mai bogate”, dar nu precizează concret valoarea precipitațiilor, se acorda 1p. Total 6 puncte
1. Prezentați o consecință a influenței Oceanului Atlantic asupra climei statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 5. 2. Precizați numele a două orașe din statul marcat, pe hartă cu numărul 25.
Rezolvare
1. Capitala marcată cu numărul 5 este Dublin (Irlanda). Consecința, cu mecanism: vânturile de vest aduc dinspre Oceanul Atlantic aer umed și temperat, iar Curentul Atlanticului de Nord încălzește apa din apropierea țărmului; de aceea iernile sunt blânde (peste 0 grade chiar în ianuarie), verile răcoroase, amplitudinea termică rămâne mică și precipitațiile sunt bogate și repartizate uniform pe tot parcursul anului. 2. Statul marcat cu numărul 25 este Austria. Două orașe: Viena și Graz (se acceptă și Linz, Salzburg, Innsbruck).
Barem
1. Se acordă 2p pentru o consecință corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar temperaturi/precipitații/vânturi etc., fără însă a prezenta o explicație completă, se acordă 1p. 2. Se acordă 2p, câte 1p pentru fiecare exemplu de oraș din Austria. Total (1+2) = 4 puncte
Subiectul al II-lea
Precizați: 1. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 6; 2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 10.
Rezolvare
1. Orașul marcat cu numărul 6 este Tulcea, poarta Deltei Dunării. 2. Râul marcat cu numărul 10 este Buzăul, afluent al Siretului.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 6 – Tulcea; 2. 10 – Buzău. Total (1+2) = 4 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos: 1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ... 2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește ... 3. Relief vulcanic s-a format în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul ...
Rezolvare
1. Orașul marcat cu numărul 5 este Iași, pe Bahlui, în Podișul Moldovei. 2. Râul marcat cu numărul 9 este Suceava, afluent al Siretului. 3. Relieful vulcanic s-a format în subunitatea marcată cu numărul 14 - lanțul vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș-Călimani-Gurghiu-Harghita, pe latura vestică a Carpaților Orientali.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 5 - Iași; 2. 9 - Suceava; 3. 14. Total (1+2+3) = 6 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Scrieți, pe foaia de examen, doar litera (a, b, c sau d) corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos: 1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește: a. Alexandria b. Călărași c. Giurgiu d. Slobozia. 2. Zăcăminte de petrol, gaze naturale și sare se găsesc în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul: a. 14 b. 15 c. 17 d. 19. 3. Vegetație de stepă se găsește în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul: a. 13 b. 16 c. 17 d. 19. 4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 străbate orașele: a. Alba Iulia și Arad b. Bistrița și Deva c. Oradea și Târgu Mureș d. Sibiu și Cluj-Napoca. 5. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește: a. Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina.
Rezolvare
1. c. Giurgiu - orașul 1, port la Dunăre. 2. d. 19 - Subcarpații, cu petrol, gaze și sare. 3. a. 13 - Podișul Dobrogei, cu vegetație de stepă. 4. a. Alba Iulia și Arad - râul 12 este Mureșul. 5. c. Sfântu Gheorghe - brațul sudic al Deltei.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 15 și relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 20. Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ și nu separat. Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor unităților de relief, se poate face referire la unitățile de relief respective cu numerele cu care sunt marcate pe hartă.
Rezolvare
Unitatea 15 este Grupele Bucegi și Făgăraș (Carpații Meridionali), unitatea 20 este Podișul Getic. Trei deosebiri comparative, cu valori: 1. Altitudinea: în unitatea 15 altitudinile depășesc 2500 m (Vârful Moldoveanu, 2544 m), în timp ce în unitatea 20 ele rămân sub 600 m. 2. Modul de formare: unitatea 15 s-a format prin cutare în orogeneza alpină, în timp ce unitatea 20 s-a format prin acumulare piemontană la baza Carpaților. 3. Tipurile de roci: în unitatea 15 predomină șisturile cristaline și calcarele, în timp ce în unitatea 20 predomină rocile sedimentare (pietrișuri, nisipuri, argile).
Bonus valabil ca a treia deosebire: în unitatea 15 apare relief glaciar (circuri și văi glaciare), care lipsește complet din unitatea 20.
Barem
Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 15 (Grupele Bucegi și Făgăraș) și relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 20 (Podișul Getic). Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru tratarea separată a celor două unități de relief se acordă jumătate din punctaj. Pentru fiecare răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, „În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 15 se înregistrează altitudini mai mari comparativ cu unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 20, unde altitudinile sunt mai mici”, dar nu precizează concret valoarea altitudinilor, se acordă 1p. Total 6 puncte
Prezentați: 1. o cauză a valorii negative a bilanțului migratoriu în România, în perioada 1990-2005; 2. o consecință a valorii negative a bilanțului migratoriu în România, în perioada 1990-2005.
Rezolvare
1. Cauza, cu mecanism: după 1990, restructurarea industriei a lăsat fără loc de muncă un număr mare de oameni, iar diferența de salarii față de statele din vestul Europei i-a determinat să plece la muncă acolo, mai ales în Italia și Spania; plecările au depășit constant sosirile, deci bilanțul migratoriu a devenit negativ. 2. Consecința, cu mecanism: au plecat mai ales tinerii și persoanele active, deci populația rămasă a îmbătrânit, numărul nașterilor a scăzut și mai mult, iar satele și orașele mici s-au depopulat; s-a adăugat și deficitul de forță de muncă calificată în anumite domenii.
Barem
1. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar cauze economice/sociale etc., fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. 2. Se acordă 2p pentru o consecință corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar forță de muncă/numărul populației etc., fără însă a prezenta consecința complet, se acordă 1p. Total (1+2) = 4 puncte
Subiectul al III-lea
Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul III A-B și prezintă consumul de energie electrică pe cap de locuitor (în MWh), în câteva state europene, pentru anul 2022 (Sursa: International Energy Agency). Precizați: 1. numele statului cu cel mai mare consum de energie electrică pe cap de locuitor și valoarea acestuia; 2. numele statului cu cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor și valoarea acestuia.
Rezolvare
1. Islanda, cu circa 53 MWh/loc. 2. România, cu circa 2,6 MWh/loc.
Atenție: fiecare răspuns are DOUĂ elemente - statul ȘI valoarea. Statul singur ia jumătate din punctaj, iar valoarea trebuie scrisă cu unitatea pe locuitor.
Barem
Se acordă 4p astfel: 1. Islanda – 1p; se acceptă orice valoare cuprinsă între 52 și 53,5 MWh/loc. – 1p; 2. România – 1p; se acceptă orice valoare cuprinsă între 2 și 3 MWh/loc. – 1p. Total (1+2) = 4 puncte
1. Calculați diferența dintre consumul de energie electrică pe cap de locuitor din Norvegia și din Germania. 2. Calculați diferența dintre consumul de energie electrică pe cap de locuitor din Bulgaria și din România. 3. Prezentați o cauză a consumului ridicat de energie electrică pe cap de locuitor în Islanda.
Rezolvare
1. Norvegia circa 23,5 MWh/loc., Germania circa 6,3 MWh/loc.: 23,5 - 6,3 = circa 17 MWh/loc. 2. Bulgaria circa 5,5 MWh/loc., România circa 2,6 MWh/loc.: 5,5 - 2,6 = circa 3 MWh/loc. 3. Cauza, cu mecanism: Islanda produce energie electrică foarte ieftină din surse geotermale și hidroenergetice, pentru că stă pe o zonă activă a scoarței și are numeroase cascade; curentul ieftin a atras industrii mari consumatoare, în special topitoriile de aluminiu, iar clima rece face din electricitate principala sursă de încălzire a locuințelor - de aceea consumul pe locuitor este cel mai mare din Europa.
Atenție: diferențele se scriu CU unitatea (MWh/loc.).
Barem
1. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 16 și 18 MWh/loc. – 2p; 2. Se acceptă orice valoare cuprinsă între 2 și 4 MWh/loc. – 2p; 3. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar așezarea geografică/climă etc., fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. Total (1+2+3) = 6 puncte
Pentru Franța, precizați numele a: 1. două state vecine; 2. două unități de relief; 3. trei ape curgătoare; 4. trei orașe.
Rezolvare
1. Două state vecine: Belgia și Germania (se acceptă oricare doi dintre cei opt vecini: și Luxemburg, Elveția, Italia, Spania, Andorra, Monaco). 2. Două unități de relief: Alpii (cu Mont Blanc, 4807 m) și Masivul Central (se acceptă și Pirineii, Bazinul Parisului, Vosgi). 3. Trei ape curgătoare: Sena, Loara și Ronul (se acceptă și Garonna; Rinul îi face doar granița de est). 4. Trei orașe: Paris, Marsilia și Lyon (se acceptă și Toulouse, Le Havre, Nisa, Bordeaux).
Barem
Se acordă câte 1p pentru fiecare element: 1. 2 state vecine – 2p (câte 1p pentru fiecare); 2. 2 unități de relief – 2p (câte 1p pentru fiecare); 3. 3 ape curgătoare – 3p (câte 1p pentru fiecare); 4. 3 orașe – 3p (câte 1p pentru fiecare). Total (1+2+3+4) = 10 puncte
Tabelul de mai jos prezintă evoluția lungimii rețelei de autostrăzi (în km) din România și din Ungaria, în perioada 2012-2023. România: 550 km în 2012, 823 km în 2018, 1.065 km în 2023. Ungaria: 1.321 km în 2012, 1.937 km în 2018, 2.253 km în 2023. (Sursa: Eurostat) 1. Precizați numele statului care a avut cea mai mare creștere a lungimii autostrăzilor în perioada 2012-2023. 2. Calculați cu cât era mai lungă rețeaua de autostrăzi din Ungaria față de cea din România în anul 2023. 3. Calculați cu cât a crescut lungimea autostrăzilor din România în perioada 2012-2023.
Rezolvare
1. Ungaria. În kilometri, creșterea Ungariei este 2253 - 1321 = 932 km, mai mare decât cea a României (515 km). Atenție: creșterea se CALCULEAZĂ, nu se citește - procentual România a crescut mai mult, dar întrebarea cere creșterea lungimii. 2. 2253 - 1065 = 1188 km. 3. 1065 - 550 = 515 km.
Toate diferențele se scriu cu unitatea (km).
Barem
1. Ungaria – 2p; 2. 1.188 km – 2p; 3. 515 km – 2p. Total (1+2+3) = 6 puncte
1. Prezentați un argument care să demonstreze potențialul turistic al litoralului românesc. 2. Prezentați un argument care să demonstreze potențialul economic al Dunării pentru România.
Rezolvare
1. Argumentul, cu mecanism: litoralul are plaje întinse cu nisip fin și o mare fără maree, cu ape puțin adânci care se încălzesc repede vara (peste 22-24 grade Celsius); pe acest suport s-a dezvoltat un șir de stațiuni (Mamaia, Eforie, Neptun, Mangalia), la care se adaugă turismul balnear (nămolul de la Techirghiol) și cel cultural (cetățile antice Histria, Tomis, Callatis) - deci sezonul nu se reduce la plajă. 2. Argumentul, cu mecanism: Dunărea este Coridorul paneuropean VII, o cale navigabilă ieftină care leagă Europa Centrală de Marea Neagră; pe ea funcționează porturile Galați, Brăila, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin și, prin canalul Dunăre-Marea Neagră, portul Constanța, ceea ce permite transportul mărfurilor grele la cel mai mic cost pe tonă; în plus fluviul asigură hidroenergie (Porțile de Fier), apă pentru irigații și industrie și pescuit.
Barem
1. Se acordă 2p pentru un argument corect prezentat. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar climă/peisaje/relaxare/stațiuni etc., fără însă a prezenta argumentul complet, se acordă 1p. 2. Se acordă 2p pentru un argument corect prezentat. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar pescuit/transporturi/turism/irigații/energie electrică etc., fără însă a prezenta argumentul complet, se acordă 1p. Total (1+2) = 4 puncte