BAC Geografie - iunie 2024 (Varianta 3)

1. Statul marcat cu litera C este Finlanda (stat nordic, la est de Suedia, cu ieșire la Marea Baltică și Golful Botnic). 2. Orașul-capitală marcat cu numărul 10 este Berlin, capitala Germaniei, pe râul Spree.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. C – Finlanda; 2. 10 – Berlin. Total (1+2) = 4 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

1. Orașul-capitală marcat cu numărul 3 este Atena, capitala Greciei. 2. Tamisa străbate Londra, marcată pe hartă cu numărul 15. 3. Statul marcat cu litera A este Danemarca, în Peninsula Iutlanda.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 3 - Atena; 2. 15; 3. A - Danemarca. Total (1+2+3) = 6 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

1. c. Bruxelles - capitala Belgiei (litera F). 2. a. Dunărea - capitala statului I este Budapesta, străbătută de Dunăre. 3. d. Pirinei - statul B este Spania, pe versantul sudic al Pirineilor. 4. a. Albania - statul G, la Marea Adriatică și Marea Ionică. 5. d. Stockholm - capitala Suediei, marcată cu numărul 12.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. c; 2. a; 3. d; 4. a; 5. d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

Statul E este Islanda, statul H este Republica Moldova. Trei deosebiri prezentate comparativ, cu valori: 1. Tipul de climă: în statul E clima este temperat-oceanică, cu influențe subpolare, în timp ce în statul H clima este temperat-continentală. 2. Amplitudinea termică anuală: în statul E este mică, de circa 10-12 grade Celsius, în timp ce în statul H depășește 24 de grade Celsius. 3. Precipitațiile medii anuale: în statul E sunt bogate, de peste 1000 mm/an, în timp ce în statul H sunt reduse, de circa 500 mm/an.

Fiecare frază compară ACELAȘI element pentru ambele state, într-o singură propoziție, cu valori concrete - cele trei condiții ale baremului.

Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E (Islanda) și clima statului marcat, pe hartă, cu litera H (Republica Moldova). Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru prezentarea separată a celor două state se acordă jumătate de punctaj. Pentru fiecare răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. De exemplu, în situația în care candidatul precizează, „În statul marcat, pe hartă, cu litera E se înregistrează temperaturi mai scăzute comparativ cu statul marcat, pe hartă, cu litera H, unde temperaturile sunt mai ridicate”, dar nu precizează concret valoarea temperaturilor, se acorda 1p. Total 6 puncte

Statul marcat cu litera D este Bulgaria. 1. Două orașe: Sofia și Plovdiv (se acceptă și Varna, Burgas, Ruse). 2. Două unități de relief: Munții Balcani (Stara Planina) și Munții Rila (se acceptă și Munții Rodopi, Câmpia Dunării, Câmpia Mariței).

1. Se acordă 2p, câte 1p pentru fiecare oraș din Bulgaria, corect precizat. 2. Se acordă 2p, câte 1p pentru fiecare unitate de relief din Bulgaria, corect precizată. Total 4 puncte

1. Orașul marcat cu numărul 11 este Brașov, în Depresiunea Brașovului. 2. Râul marcat cu numărul 5 este Bistrița, afluent al Siretului, cu lacul Izvorul Muntelui.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 11 - Brașov; 2. 5 – Bistrița. Total (1+2) = 4 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

1. Râul marcat cu numărul 1 este Prutul, granița cu Republica Moldova. 2. Orașul marcat cu numărul 10 este Arad, în Câmpia de Vest, pe Mureș. 3. Munții Banatului sunt marcați cu litera F, în Carpații Occidentali.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. 1 - Prut; 2. 10 - Arad; 3. F. Total (1+2+3) = 6 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

1. d. Suceava - orașul 9 este Suceava, străbătut de râul omonim. 2. b. oceanice - unitatea E este în vestul țării, unde pătrund influențele oceanice. 3. b. Oradea - râul 2 este Crișul Repede, care străbate Oradea. 4. d. petrol și gaze naturale - unitatea A este în Subcarpați/Podișul Moldovei, cu zăcăminte de hidrocarburi. 5. c. Slatina - orașul 8, pe Olt, cu combinatul de aluminiu.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect: 1. d; 2. b; 3. b; 4. d; 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

Unitatea D este Grupa Parâng (Carpații Meridionali), unitatea H este Câmpia Moldovei (Jijiei). Trei deosebiri comparative, cu valori: 1. Altitudinea: în unitatea D altitudinile depășesc 2500 m (Vârful Parângu Mare, 2519 m), în timp ce în unitatea H ele rămân sub 200 m. 2. Modul de formare: unitatea D s-a format prin cutare în orogeneza alpină, în timp ce unitatea H s-a format prin sedimentare pe o platformă. 3. Tipurile de roci: în unitatea D predomină șisturile cristaline, în timp ce în unitatea H predomină rocile sedimentare (argile, nisipuri, loess).

Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera D (Grupa Parâng) și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera H (Câmpia Moldovei/Jijiei). Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru tratarea separată a celor două unități de relief se acordă jumătate din punctaj. Pentru fiecare răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, „Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D înregistrează altitudini mai mari comparativ cu unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H, unde altitudinile sunt mai mici”, dar nu precizează concret valoarea altitudinilor, se acordă 1p. Total 6 puncte

1. Unitatea C este Delta Dunării. Factorul natural: aluviunile transportate de Dunăre. Fluviul aduce anual milioane de tone de material sfărâmat din întregul bazin și le depune la vărsare, acolo unde viteza curentului scade brusc; acumularea a fost favorizată de lipsa mareelor la Marea Neagră, care nu spală aluviunile, și de curenții litorali, care le așază în grinduri. 2. Unitatea B este Câmpia Română. Două orașe cu peste 50.000 de locuitori: Brăila și Buzău (se acceptă și București, Ploiești, Galați, Călărași, Focșani, Pitești, Târgoviște, Slobozia).

1. Se acordă 2p, pentru prezentarea modului în care un factor natural a contribuit la formarea Deltei Dunării. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar Dunărea/Marea Neagră/sedimente/lipsa mareelor/curenți etc., fără însă a prezenta complet modul în care factorul natural a contribuit la formarea deltei, se acordă 1p. 2. Se acordă 2p, câte 1p pentru fiecare oraș cu peste 50.000 de locuitori situat în partea de est a Câmpiei Române, corect precizat. De exemplu: București, Pitești, Târgoviște, Ploiești, Buzău, Focșani, Galați, Brăila, Călărași (se acceptă și Slobozia). Total 4 puncte

1. Valoarea maximă a bilanțului natural este de circa 10,6‰, înregistrată în perioada 1955-1960. 2. Valoarea minimă este de circa -1,5‰, înregistrată în perioada 2000-2005.

Atenție: răspunsul are DOUĂ elemente pentru fiecare punct - valoarea ȘI perioada. Valoarea singură ia jumătate.

Se acordă 4p astfel: 1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 10,5‰ și 10,8‰ – 1p; 1955-1960 – 1p; 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -1,4‰ și -1,6‰ – 1p; 2000-2005 – 1p. Total (1+2) = 4 puncte

1. 10,6 - (-1,5) = 12,1‰. Atenție la scăderea unei valori negative: ea MĂREȘTE diferența. 2. Bilanțul din 1965-1970 este de circa 6,9‰, cel din 1985-1990 de circa 2,9‰: 6,9 - 2,9 = 4,0‰. 3. Cauza, cu mecanism: scăderea natalității. După 1990, în statele europene femeile intră tot mai târziu în viața de familie, iar numărul de copii pe familie scade sub pragul de înlocuire a generațiilor; în același timp populația îmbătrânește, deci numărul deceselor crește - nașterile nu mai acoperă decesele și bilanțul natural devine negativ.

1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 11,9‰ și 12,4‰ – 2p; 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între 3,8‰ și 4,3‰ – 2p; 3. se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar cauze economice/natalitate redusă/îmbătrânirea demografică etc., fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. Total (1+2+3) = 6 puncte

1. Trei state vecine: România, Slovacia și Austria (se acceptă oricare trei dintre cei șapte vecini: și Ucraina, Serbia, Croația, Slovenia). 2. Două unități de relief: Câmpia Panonică și Munții Matra (se acceptă și Munții Bakony, Podișul Transdanubian). 3. Două ape curgătoare: Dunărea și Tisa (se acceptă și Drava, Raba). Atenție: lacul Balaton NU intră - „ape curgătoare” înseamnă râuri. 4. Trei orașe: Budapesta, Debrecen și Szeged (se acceptă și Miskolc, Pécs, Győr).

Se acordă câte 1p pentru fiecare element: 1. 3 state vecine – 3p (câte 1p pentru fiecare); 2. 2 unități de relief – 2p (câte 1p pentru fiecare); 3. 2 ape curgătoare – 2p (câte 1p pentru fiecare); 4. 3 orașe – 3p (câte 1p pentru fiecare). Total (1+2+3+4) = 10 puncte

1. Paris: 19,1 - 4 = 15,1 grade Celsius. 2. Kiev: 21,2 - (-3,3) = 21,2 + 3,3 = 24,5 grade Celsius. Atenție la scăderea temperaturii negative. 3. Cauza, cu mecanism: depărtarea de Oceanul Atlantic. Parisul se află aproape de ocean, iar vânturile de vest aduc aer oceanic care iarna încălzește și vara răcorește, deci amplitudinea rămâne mică; Kievul este mult în interiorul continentului, unde influența oceanică nu mai ajunge, iar uscatul se încălzește și se răcește repede - de aici amplitudinea mult mai mare, deși latitudinea este aproape aceeași.

1. Paris: 15,1 grade C – 2p; 2. Kiev: 24,5 grade C – 2p; 3. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar poziția geografică/Oceanul Atlantic/tipul de climă/vânturile de vest etc., fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. Total (1+2+3) = 6 puncte

1. Cauza, cu mecanism: relieful plan și solurile fertile. Câmpia de Vest are altitudini mici și suprafețe netede, ceea ce permite mecanizarea pe suprafețe mari, iar solurile - cernoziomuri și soluri brune formate sub vegetație de silvostepă - sunt bogate în humus; clima cu influențe oceanice aduce precipitații suficiente, de circa 600 mm pe an, deci cerealele au apă fără irigații. 2. Cauza, cu mecanism: apa nu se amestecă pe verticală. Apa dulce adusă de fluvii, mai ușoară, rămâne la suprafață, iar apa sărată și grea intrată pe sub Bosfor rămâne la fund; oxigenul de la suprafață nu coboară, iar bacteriile de adâncime produc hidrogen sulfurat, toxic pentru viețuitoare - de aceea sub circa 180-200 m viața lipsește.

1. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar relief/soluri/climă/ape etc., fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. 2. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parțial corect/incomplet se acordă 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, doar lipsa oxigenului/hidrogen sulfurat/gaz otrăvitor etc. fără însă a prezenta cauza complet, se acordă 1p. Total (1+2) = 4 puncte